Page 21 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 21
TT
fn pregătirea Congresului I.a Petrila, acolo unde
PROLETARI DIN TOATE TARILE, ÜK11T1-VÀ \ se întrlnesc prima oară la
Educaţiei şi [nvăţămîntului lumina zilei cărbunele ri
dicat din subpămînt şi lâs-
tarelc Jiului dc Est po-
„Fiecare pionier — gorîte din Parîng, sc pre
găteşte o nouă „casă" pen
tru nuntirile perpetue ale
o faptă de muncă cărbunilor cu apele. Casa
veche, pica strimtă, prea
de la îngemănarea dece
pentru înflorirea patriei" niului trei cu patru nu
mai corespunde „preten
ţiilor de confort" recla
de „Unitate fruntaşă*, 26 di
mate de expansiunea con
plome şi eşarfe de „Detaşa
Convorbire cu temporană a combustibi
ment fruntaş“, 654 de diplo lului -solid.
VIORICA BARBU, me de „Grupă fruntaşă", 50
elevă in clasa a Vlll-a, dc titluri „Meritul pionie Peintru că se vorbeşte
Şcoala generală nr. 4 Deva, resc", 2 350 de „Pionier de din ce în ce inai mult dc
locţiitor al preşedintelui frunte", cucerite anul trecut a doua tinereţe a cărbu-
Consiliului Naţional de colegii mei din judeţ.
al Organizaţiei pionierilor — Văd că „Meritul pio PASIUNEA PENTRU
nieresc" străluceşte şi pe u-
niforma ta, alături de cele TRANSPLANTUL
OnOAiU Al GOMITETULU! JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. lalte multe însemne care a-
—
Peste puţin timp va
avea loc un moment impor testă roadele muncii depuse NOULUI
la învăţătură şl în activitatea
SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ganizaţiilor de copii şi tineret obştească. Spune-mi, ce în
tant în viaţa şcolii şi a or
seamnă "pentru tine titlul de nelui, iată-ne în drum
— primul forum al educaţiei
locţiitor al preşedintelui Con spre locurile unde cl se
şi învăţămîntului. în calitate
siliului Naţional al Organi pregăteşte să plece spre
de locţiitor al preşedintelui destinele hărăzite de vre
Anul XXXII, nr. 6 921 Joi, 7 februarie 1W0 4 pagini — 30 bani Consiliului Naţional al Orga zaţiei pionierilor ? rea oamenilor. Spre regre
nizaţiei pionierilor cunoşti, — Gînd am fost învestită tul nostru, am ajuns prea
fără îndoială, realizările cu — la cel de-al VlII-lea Fo devreme. Gazdele — oa
rum Naţional al Organizaţiei
care pionierii hunedorcui în-
ÎNTtMPINAREA ALEGERILOR şi activitatea pe caic o des pionierilor — cu această menii muncii de la pre-
tîmpină acest eveniment, ca
Petrila
—
n-au
paraţia
funcţie, mi-ani dat scama de
făşoară pentru a-şi onora zi răspunderea mare ce-mi re reuşit să ne primească în
de zi deviza „Tot înainte I". vine şi dc obligaţia de a o casă nouă, ci în cea ve
che, „dar cu mobilier mo
—
Realizările cu care în-
Dezvoltarea democraţiei tîwpinăra acest eveniment ne onora cu cinste. dem*, cum le place să a-
— Cum reuşeşti ?
onorează cu adevărat. Noi, — în primul rînd, cred, fiiMne. Intr-adevăr, este un
merit al lor şi numai al :
socialiste—latură esenţială a pionierii hunedoreni, deţinem prin exemplul personal. Din lor.
locul doi pe ţară în întrece primele clase primare m-am Din spusele maistrului
rea de muncă patriotică „Fie străduit an dc au să mă men
operei de construcţie socialistă care pionier — o ia.ptă de ţin printre fruntaşii la învă principal loan Florga, am
tmmcă pentru înflorirea pa ţătură şi în numea pionie priceput că vechi au ră
triei*. Acesta este cel mai re rească, unde am deţinut func mas. pe alocuri, doar pe
si comunistă cent succes obţinut, care în ţii de răspundere pe toate reţii. Instalaţiile au sufe
cununează multe izbînzi ale treptele ierarhice — ca să zic rit o a doua, a treia şi
chiar a patra modificare,
noastre. M-aş referi în pri aşa — de la comandant dc
„TOATE ORGANELE NOASTRE DE STAT, CENTRA mul rîfltd la modul în care grupă, de detaşament, de u- iar ci, cei de la întreţi
LELE. CONDUCERILE ÎNTREPRINDERILOR, CON ne achităm de principala nilatc pînă la ceea ce sînt nere ău fost mai întot
SILIILE POPULARE TREBUIE SA-ŞI BAZEZE ÎN noastră sarcină — învăţătu azi : membru în Consiliul deauna „doctorii* ce fă
TREAGA ACTIVITATE PE CONSULTAREA LARGA ra. Procentul ridicat de pro- Naţional al Organizaţiei pio ceau transplanturi de nou.
A MASELOR, PORNIND DE LA FAPTUL CA SO movubilitatc din primul tri nierilor şi locţiitor al pre- Modificările, amplifică
CIALISMUL SE CONSTRUIEŞTE CU POPORUL, deosebire de naţionalitate mestru al acestui an şcolar — rile de capacităţi sînt vi
PENTRU POPOR“. — Ia activitatea de conce 99,5 la sută în ciclul primar Conyorbire realizată de zibile la tot pasul. Nici
DORIN CORPADE
NICOLAE CEAUŞESCU pere, elaborare, dezbatere, şi 92,08 la sută in cel gim LUCIA LICIU
adoptare şi înfăptuire a de nazial — stă mărturie, cum
ciziilor şi hotărîrilor care (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
Afirmarea tot mai puter mocratice de conducere co privesc dezvoltarea econo- mărturie stau şi cele ÎS titluri
nică a democratismului o- lectivă, pe toate treptele de mico-socială a ţării, a tutu
rînduirii noastre socialiste organizare a societăţii, se ror localităţilor urbane şi
a dobînclit o nouă şi eloc
bazează în activitatea lor rurale. ‘în ve st i ţ î î l e
ventă expresie prin antre pe participarea activă'şi e-
narea maselor largi de oa feetivă a maselor largi de In ienrteui, economice, de calitate
meni ai muncii, a întregu oameni ai muncii — fără {Continuare în pag. a 3-a)
lui popor, la dezbaterea şi @ BILANŢUL LUNIMAMU ARIE 1930 ®
implicarea directă şi efecti
vă la întreaga viaţă econo
mică, socială şi de stat. După un demarai lent,
Partidul nostru a acor In atenţia tuturor cetăţenilor
dat şi acordă o atenţie deo ritmurile in activitatea
sebită, esenţială, de prim m drept de vot
ordin dezvoltării şi adîn-
cirii democraţiei socialiste de construcţii
— latură fundamentală a Incepînd de astăzi 7 februarie, la sediile
operei de făurire a socie consiliilor populare, ale secţiilor de votare, iar
tăţii socialiste şi comuniste. trebuie accelerate
io satele aparţinătoare, la şcoli şi căminele
Democraţia economică şi
socială de tip nou, făurită culturale au fost afişate fn activitatea de inves- zultate superioare anilor
de partidul nostru se ca tiţii, condiţiile atmosferice trecuţi. Deocamdată, însă,
rat «irizează prin crearea neprielnice din luna decem realizările din luna ianua
unui sistem unitar de con- LISTELE DE ALEGATORI brie 1979, care au conti rie nu confirmă aşteptările
nuat în ianuarie a.c.. au şi promisiunile, posibilităţile
ddcere democratică a ţării
de către popor, sistem care în baza prevederilor Legii electorale, toti grevat în hună măsură des colectivelor de constructori
permite valorificarea largă făşurarea lucrului pe şan din judeţ. Sperăm că în
cetăţenii cu drept de vot sini invitaţi să veri tiere, ceea ce a condus la continuare, odată şi cu a-
a iniţiativei şi spiritului linele primei luni a anului meliorarea vremii, dar mai
novator, a experienţei şi fice exactitatea datelor înscrise în liste. la înregistrarea unor nerea- ales pe baza unor măsuri
capacităţii creatoare a ma lizări cam marii atît la to şi acţiuni mai ferme pe
selor în înfăptuirea Progra CETĂŢENI ! VERIFICAŢI DIN TIMP
tal. cit şi Ia construcţii cu şantiere, la fiecare obiectiv
mului partidului, a preve montaj (76.5 la sută şi res şi lucrare, activitatea din
derilor documentelor adop DACA AŢI FOST ÎNSCRIŞI ÎN LISTELE DE investiţii să sc îmbunătă
tate de Congresul al XII- ALEGATORI ! pectiv de 68.5 la sută). Dar ţească.
lea. Toate organismele de- nerealizările din ianuarie nu
se pol pune exclusiv pe în acest an sînt prevăzu
scama iernii, aşa cum în producţie obiective economi
te a se finaliza şi intra în
I 99 Inima Í6 ÎN ZIARUL DE AZI dem că multele şi princi ce importante care vor
cearcă unii s-o facă. Cre
kCCENTEl
trebuie
spori sensibil producţia in
neajunsuri
palele
• Adunări generale ale căutate . în primul rînd în duşi rială a judeţului. Ne re
De multe ori, in peregri Intr-adevăr, tiu strică, compartimentele de planifi ferim la obiectivele de pe
nările reportericeşti prin pentru că la olelărta elec oamenilor muncii care şi organizare a mun platformele siderurgice dc
murele combinat hunedo- trică. să dăm numai un • Iarna — anotimp fa cii. în ordine şi disciplină. Ia Cil an şi Hunedoara, la
re.on. am căutat, să aflu exemplu, cu acest surplus Către încheierea anului cele dc la I. E. Deva şi
antic este. de fapt. „inima" se pot obţine 2 000 tone vorabil activităţilor trecut, mulţi factori de răs Combinatul minier Valea
acestui colos siderurgic. Am otel inoxidabil pentru in politico-educative şi pundere din domeniul in Jiului, la construcţia de lo
încercat să o „localizez“ la dustria constructoare de ma artistice De aici, de pe bornele vestiţiilor au dat asigurări cuinţe. unde sc înregistrea
furnale, unde şuvoiul de şini sau pentru industria aero staţiei exterioare de trans ferme că planul anului ză cele mai mari restanţe.
lavă irumpe la intervale nautică. Dar ceea re e mai • Fapte din instanţă formare de la Mintia, mi 1960 este mai bine pregă Aici trebuie concentrate în
lioanele de kilo waţi-ori
precise sau la olelării unde important sini oamenii aceştia sînt pulsaţi hi arterele e- tit. că se va munci mai or
9 Sport
clocotul otelului pare să se ce fac să bală in perma norgeţdce- ale ţârii. ganizat şi se vor obţine re (Continuera în pag. a 2-a)
ia la întrecere eu soarele nentă inima siderurgiei hu-
ori. in orga incandescentă nedorene fie că sini opera
a latul ti oarelor.
tori de turbine şi se nu MAGAZIN nitară a personalului munci manifestare Înscrisă în ca
hi Itirte. nu! Adevărata tor privind acordarea primu drul „Lunii cărţii la sate“.
mesc Gheorghe Munleanu, MODERNIZAT
inimă a gigantului se află lui ajutor in caz do acciden
7 ilus Dănilă, Marian Rusu, LA CERBI A te şi in unele cazuri de îm
in grupul propriu de cen bolnăviri. Instruirea se face DE LA RUŞCHIŢA
fie că sini operatori caza Cu sprijinul organelor Io-
trale termoelectrice. De de către cadre medico-sani LA DENSUvŞ
ne ca Nedelea Constantin, caJe st! al IJ.J.C.U., s-a re tare de la spital şi dispen
aici pornesc priit ..arterele" PRIMELE CANTITĂŢI deschis în satul Orbia, in Ansamblul folcloric „Silva-
Manasie Dumbravă sau lu sarele medicale, de instruc
suspendate, secundă de se I)E LEGUME tr-un local modernizat, ma tori pregătiţi în acest scop. na“ al Casei de cultură din
gazinul
cundă, kilowaţii dătători crează la masa de coman VERDEŢURI dispune alimentar. Magazin«I Deva s-a reîntors dini r-un
prezent
în
de
un
turneu de succes in două lo
de viată cailor-pul ere- ce dă ca şi Ciobot Geztt. Prin spaţiu mai corespunzător si EXPOZIŢII DE CARTE calităţi din judeţul Caraş-Se-
poartă destinele otelului munca lor. muncă ce vizea Iu aoesto zile, de !;i Aso- -•v. este mai bine aprovizionat. verin (Rusca şi Ruşchiţa).
ciaţia
intercoope-
economicii
hunedorettn. ză eficienta economică, îşi r a tist A de sere Sin tandrei au (Mireea Borza, corespondent). „Unitate şi continuitate în Duminică,, artiştii deveni au
col cu „Mindru ciut lvune- i
lot de aici îşi trage „se pun de pe acum-, cu res fost livrate primele cantităţi CURSURI istoria patriei 1 * este Ierna ex susţinut iui aplaudat specta
poziţiilor de carte, organiza
va“ arcul voltaic. al cup ponsabilitate muncitorească, de legume verdeţuri, îndeo DE INSTRUIRE te 1a căminele culturale din dorean“ la căminul cultural 1
toarelor electrice. Şi lot semnătura in marea Cartă sebi salată, pentru consumul SANITARA Sălaşu de Sus, Budiresei şi din Densuş.
aici. o mină de oameni a viitoarei independente e- populaţiei. Prin magazinele în unităţile economice ale Peştişu Mic. I-a deschiderea
I.J.L.F. s-au valorificat peste expoziţiei de la Peştişu Mic,
şi-au zis că u-ac'strica de nergetice a României. 1« OOO căpăţini de salată, pre oraşului Brad se desfăşoară, întâlnirea, a Iost întregită de
loc I S00 000 kWh livraţi cum şt alte legume ver din iniţiativa Consiliului oră seara literară „Sentimentul «*
şenesc al l^D.U.S-., o acţiune
suplimentar. C. DORIN deţuri. de instruire şi pregătiri» sa şi ideea unităţii naţionale — 5
flacără nestinsă a istoriei**.
