Page 22 - Drumul_socialismului_1980_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Âdynâri g©gs©rcii® cale oqmenîBor muncii
Fi
Sporirea producţiei agricole în. ter men, economice, ăe calitate
10.00 Tel«
Arul
şi a rentabilităţii — sarcini de căpetenie (Urinare din pag, i) cordată mai multă atenţie ţia — iată atuurile care 11.00 Fim
11.05
şi investiţiilor în regie pro­ trebuie să dinamizeze acti­ Gau
timi
ale lucrătorilor din I. L S. primul rînd forţele, aici tre­ prie, vitatea de investiţii din ju­ 11.50 Tete
10.00
Tele
buie strînsă mai mult cola­
deţul nostru, să determine
O mobilizare energică a
borarea între constructor- tuturor forţelor, buna orga­ îndeplinirea ritmică a pre­ 16.05 călii Şeoi
Recent a avut loc aduna­ consiliul oamenilor muncii unei conlucrări fructuoase proiectant-beneficiar-furni- nizare a muncii şi conlu­ vederilor de plan în acest 16.25 Cum
rea generală a oamenilor mobilizării potenţialului u- cu sectoarele unice de me­ zor de utilaje şi materiale. crarea permanentă între toţi important domeniu al eco­ 10.15 oez 4 Cur
muncii de la I.A.S. Sime­ man şi material al ferme­ canizare, probleme la solu­ 2n acelaşi timp trebuie a- factorii, dăruirea şi abnega- nomiei hunedorene. iilot
ria. La lucrările adunării lor la îndeplinirea în con­ ţionarea cărora trebuie si\-şi UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTIŢII CU REZULTATE 17.05 Rep
u luat parte tovarăşul Ion diţii ireproşabile a planu­ aducă o contribuţie decisi­ 17.25 livi Vial
Ciucu, prirn-secretar al Co­ lui şi angajamentului asu­ vă consiliile unice agro­ BUNE PE LUNA IANUARIE 1980 16,35 l,n
mitetului judeţean Hune­ mat în întrecerea socialis­ industriale. CIN PARANTEZE — REALIZĂRILE LA CONSTRUCŢII-MON (AJ) % con,
doara al P.C.R., preşedin­ tă pe anul 1980. Vasile Bădărău, îngrijitor I.P.L. Deva 340,9 (500 ) „Plafar“ Orăştie 106,1 (102,5) 16.50 1001
Toi<
19.00
tele Comitetului executiv Nerealizarea producţiilor de animale la complexul I.M.P. Deva 300 (200 ) I.M. Barza 101 (100 ) 19,20 1« 1
ai Consiliului popular ju­ medii, totale şi marfă pla­ Zootehnic Bîrcea, a dezvă­ I.L. Deva 140 (350 ) I.M. Hunedoara 100,2 (100,5) rca
9 .il
deţean. nificate la cereale, cartofi luit adevăratele cauze ale D.P.C.D.M. Simeria 170 <170 ) I.S.C.I.P. Orăştie 100 (105,1) 19,30 caii
Darea de seamă prezen­ şi legume s-a datorat în restanţei acumulate la pro­ G.I.G.C.L. Deva 128,2 (112,9) I.A.S. Mintia 100 (100 ) mei
tată de ing. George Răican, bună măsură neefecluării ducţia de lapte, ale înre­ I.A.S. Simeria 170 (100 ) Trustul I.A.S. Deva 100 (100 ) 20.00 Ora
20,40 Cin
directorul unităţii şi parti­ în perioadele optime şi de gistrării unui indice total I.-v.S. Haţeg 144 (124 ) I.M.C. Deva 100 (100 ) 21.15 Filr
cipanţii la dezbateri au fă­ calitate a lucrărilor agrico­ nesatisfăcător de natalitate Inspectoratul silvic ju­ I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva 100 voii
cut o amplă şi temeinică le de către secţiile de me­ la specia bovine. îmbună­ deţean 109 (110 ) I.P.I.L.F. Haţeg 100 21,*0 Tei<
analiză a rezultatelor eco- canizare care au deservit tăţirea organizării repro­
nomico-firianciare înregis­ fermele, pierderilor înre­ ducţiei, asigurarea în per­ UNITĂŢI RESTANŢIERE LA TOTAL INVESTIŢII
trate în anul trecut, relie- gistrate la recoltare, ne- manenţă a apei în complex, C.S. Hunedoara 68,6 (73,2) I.I.L. Simeria 16,5 ( 7,1) Uli
find totodată însemnatele respectării asolamentelor, înlăturarea carenţelor în I.V. Călan 65.7 (48,6) I.I.C. Deva 38,6 (14,8)
rezerve ce trebuie superior folosirii unor seminţe eu furajarea animalelor, stabi­ I.R.E. Deva 82,8 (91,2) Direcţia judeţeană P.T.Tc.
valorificate în scopul creş­ potenţial biologic nedores- lizarea îngrijitorilor şi a Ţesători a de mătase Deva 9,5 (10 ) Deva 24.8 (50,9) BUCU)
terii producţiei agricole şi punzător. Evident, nici şe­ cadrelor tehnice reprezintă I.E. Deva 34.9 <72 ) I.J.L.F. Deva 22,2 dioprogi
Radio jui
a rentabilităţii întregii ac­ fii fermelor şi cadrele teh­ probleme a căror rezolvare I.E. Haţeg 63.2 (77,2) Direcţia judeţeană de dru­ presei;
tivităţi a unităţii. Ferm ho- nice din -unitate nu au ur­ va determina un însemnat „Viseoza“ Lupe ni 23,3 muri şi poduri Deva 58,2 (71,3) cUtior ; :
tărîţi să-şi aducă o contri­ mărit cu răspunderea cu­ salt calitativ în activitatea Ţesătoria de mătase Lupeni 62,5 (83,3) Inspectoratul şcolar ju­ 8.05 Râs
buţie sporită la realizarea venită aplicarea tehnolo­ sectorului zootehnic al I.A.S. I.P.E.G. Deva 7,8 (20 ) deţean 34,6 (44,6) lor ; 10,
10.05 Ra>
obiectivelor stabilite de giilor stabilite pe cultură. La măsurile şi acţiunile ce I.T.A. Deva 17,2 O.J.T. Deva 32,4 • (35,1) lor ; 10.
Congresul al XII-lea al Referindu-se la asemenea se întreprind, în lumina „Marmura“ Simeria 57,5 Comitetul judeţean pentru 11.00 Bl
partidului privind înfăp­ aspecte, tovarăşii Cheorghe sarcinilor stabilite de Se­ I.A.T.S.A. Piteşti 17,3 (17,3) cultură şi educaţie so­ Lcjea )
vanpren
tuirea unei profunde revo­ Băbuţă, Ion Darabant, Ion cretariatul Comitetului ju­ întreprinderea de produse cialistă 6,3 ( 9,1) Buletin
luţii agrare, vorbitorii au Fîntînă, Anica Bucur, Emil deţean de partid în urma electrotehnice Petroşani 51,8 (58,4) . C.J.E.F.S. Deva 46,7 (46,7) vista in
făcut propuneri judicioase Moise, Eugen Lăzărescu, recentei analize a activită­ F.P.R. Baru 72 Direcţia sanitară Deva 31,8 (41,4) amator
folclorul
pentru completarea planu­ Gustav Srnidt şi alţii, au ţii I.A.S., s-au referit pe Exploatarea de cuarţ „Avicola" Mintia 33,7 (50,7). Radioju’
lui de măsuri tehnico-or- scos în evidenţă faptul că larg tovarăşii Dorel Radu, Uricani 19 I.V.V. Deva 93 (100 ) dopil, ţ:
ganizalorice, vizînd folo­ au tras învăţăminte din ne­ Iiie Ocner, Gheorghe Tar- vers 20
16,15 Cin
sirea cu randament ridicat ajunsurile semnalate şi ac­ eea, Aron Stingă şi alţii. UNITĂŢI RESTANŢIERE LA CONSTRUCŢii-MONTAJ c-cauu ;
a pămîntului şi a bazei ţionează energic pentru ca Combinatul minier Valea I.P.I.G.C.F. Deva 102,9 (25 ) g mituire
tehnico-materisle. lucrările agricole de pri­ Realizarea dezideratului Jiului 104,4 (77,6) I.F.E.T. Deva 105.7 (83,9) 16,40 Di
ciut —
Evidenţiind faptul că măvară să se desfăşoare în ca fiecare I.A.S. să devină Centrala minereurilor Deva 100.7 (57,5) I.C. Orăştie 101,7 (37,2) ran; 17,
restanţele însemnate înre­ cele mai bune condiţii, să o unitate model de orga­ O.I.F.P.C.A. Deva 114,7 (82,4) I.U.M, Petroşani 100 (20 ) 17,03 t
gistrate în anul trecut la se asigure astfel temelii nizare a producţiei şi a 17,30 iu
Angela
producţia marfă de cerea­ trainice recoltei din acest muncii, precum şi în pri­ REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ DE CĂTRE ’Zero ;
le, legume şi lapte nu pot an. Pînă acum au fost a- vinţa rentabilizării întregii PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII 20.00 lat
popular
îi nici pe departe puse pe plicate îngrăşăminte chimi­ activităţi economico-finan- I.C.M.M. Petroşani 80,6 alegeriR
seama factorilor naturali, ce pe întreaga suprafaţă ciare impune ca toţi lucră­ Grupul de şantiere energomon- Grupul de şantiere energo- sonore ;
dezbaterile au subliniat ne­ însămînţatâ în toamna tre­ torii din aceste unităţi, in­ taj „Transilvania“ Mintia 150.7 construcţia Deva-Mintie 76,S oră ; 23
cesitatea înlăturării neajun­ cută, s-au transportat în clusiv de la nivelul Trustu­ Şantierul C.M. Eleetrocen- tn activ
Marian
surilor de ordin tehnic şi cîrnp 7 000 tone gunoi de lui judeţean pentru I.A.S,, trale Deva 125 Grupul de şantiere Rîu Hurtei ;
100.1
organizatoric manifestate, grajd şi au fost procurate să acţioneze cu fermi­ I.C.S. Hunedoara 100 Mare-Retezat 72,7 ştiri : <
G.S.C.F.I. Deva
cerinţa de a subordona în­ seminţele. Semne de între­ tate şi hotărâre pentru O.G.A. Deva 68,4 tnuzicsJ
treaga muncă politico-or­ bare continuă să mai ridice livrarea suplimentară la I.R.E. Deva (şantierul de 88,S Şantierul T.C.M.M. Deva . 68,8
montaj)
gan izalorică desfăşurată de însă pregătirea utilajelor fondul de stat a 170 tone O.I.F.P.C.A. Deva 20
organizaţia de partid şi de agricole, cît şi realizarea Trustul de construcţii Deva 85
cereale, 29 tone legume şi UNITĂTI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT
4
cartofi, 2 tone carne la ex­
Aplicarea noului mecanism port şi să reducă eu 10 lei PLANUL DE CONSTRUCŢII-MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE DEVA
cheltuielile la 1 000 lei pro­ U.J.C.C. Deva 30 I.M. Hunedoara 80,8 terci r<
plin e rt
económico-financiar - ducţie marfă. n. rmeoa C.M. Deva 02,9 I.M.C. Deva 95,7. de la I
NEDOA
80.1
C.M. Valea Jiului "
Hoţul <
la temelia îndeplinirii planului Alibi
Pasiune pentru transplantul noului liecarc pionier —
(Constn
ŞANI :
şi angajamentului buie (l
Casey
{Urmare din pag. 1> rită recuperării industriale a lenţionează să se extragă căr­ chetele
ca) ; Ll
Puternic .stimulat de apli­ existente în acest sens să fie cărbunelui, recuperare locali­ bune pentru semicocs în pro­ s faptă de muncă
carea noului mecanism eco- valorificate superior. Dealtfel, nu se putea altfel. Trebuia să zată în jurul procentului de porţie dc 17,4 ia sută, cu un fricanul
tural) ;
nomico-financiar, colectivul propunerile făcute vizează se facă într-un fel "faţă „a- 90 la sută. Acest fapt a de­ procent de cenuşă sub 9 la care m
de muncă dc la Tipografia amplificarea realizărilor în a- valanşelor“ de cărbune din terminat diminuarea la mi­ sută. (Urmare din pag. 11 LONEA
Deva a depus eforturi stă­ cest an prin folosirea cu ran­ xnină. Aşa s-au mărit capaci­ nimum a materiilor aruncate Odată cu sporirea produc­ raport
ruitoare în vederea îndepli­ dament ridicat a maşinilor şi tăţile dc transport şi pre­ la halda de steril sau pe apa ţiei, se punea problema redu­ şedintelui acestuia. Apoi, prin LA : Ii:
nirii exemplare a planului şi utilajelor, întărirea ordinii şi parare, aşa a apărut staţia de Jiului. Ce au făcut ? Pur şi cerii timpului de încărcare în cunoaşterea sarcinilor ce stau nierit (
NO AS A
a angajamentului asumat în disciplinei, îrribunătăţirea or­ epurare a apelor reziduale şi simplu au introdus în fluxul vagoane la secţia dc expe­ în faţa organizaţiei pionieri­ (Muncit
întrecerea socialistă pe anul ganizării muncii, a producţiei odată cu ca, posibilitatea de tehnologic o instalaţie mo­ diere a cărbunelui. Noua in­ lor — de la activitatea poli- Elefanţi
trecut. Datorită aplicării cu şi fluxurilor 'tehnologice. A- a valorifica superior şi clasa dernă de hidrociclonare pen­ stalaţie, realizată prin auto- ţico-idcologică, dc educare în BRAD ;
pe Kad
fermitate a principiilor auto- şemenea probleme au abordat de cărbune cu granulaţia sub tru clasa granuiometrică de dotare, reduce timpul de în­ spiritul muncii, al dragostei GURAB
gestiunii economice şi auto- în cuvîntul lor tovarăşii Siko 8 mm. la 0 la 3 intn, şi cu aceasta cărcare de cinci ori, dc la pentru învăţătură, pînă ia cea (Mineru
conducerii muncitoreşti, uni­ Mihai, Grigore Man, loan „X 2”, nu este o variantă au realizat şi o premieră. 15, la trei minute... de educare patriotică şi mo- chetele
tatea a înregistrat succese Angaliţa, Traian Boţa, A-- la pronosport, ci un clasic Mulţi erau sceptici, Clasa ...Chiar dacă aceasta casă ral-cetăţenească, de stimula­ Apaşi!
demne dc evidenţiat la pro­ vram Popa, Ion Moruz, Ot- semn din aritmetică şi o ci.- respectivă era foarte dificilă, este destul de veche, colecti­ re a creaţiei tehuico-ştiinţifi- GIU-BA
(Casa d.
ducţia globală, marfă şi ne­ vos Gheza şi alţii. Iată cîtc- fră care, în cazul nostru, nu în procesul dc preparare tre­ vul de .muncă de aici nu şi-a cc şi cultural artistică — am De ce
tă, la productivitatea muncii va din propunerile făcute ca- fac altceva decît să ne arate cea dintr-un loc intr-altul, pus niciodată această pro­ urmării problemele ce s-au profesor
şi reducerea costurilor de . re trebuie să stea în atenţia de cîte ori a crescut capaci­ fiind catalogată drept neco- blemă. Prin soluţiile in­ ridicat util în unitatea noas­ BlîAZI :
producţie, ceea ce se reflectă consiliului oamenilor muncii, tatea de spălare la p reparaţia respunzătoare. Acum, această genioase propuse a contri­ tră cît şi la nivel de judeţ, LAN :
dc cult,
favorabil şi în creşterea ren­ înfăptuirea lor fiind menită Petrila în decurs de cîţiva clasă contribuie ia creşterea buit în permanenţă la ^per­ cu prilejul plenarelor sau al (11 Iunie
tabilităţii. Ga urmare, mun­ să asigure îndeplinirea în ani. Da, producţia s-a dublat. cantităţilor de cărbune cocsi- petua întinerire a locului altor întîlniri. Şi dacă tot am Raîgeb
citorii tipografi au beneficiat bune condiţiuni a indicatori­ Aşa cum aveam să aflăm de ficabil. Ce s-a mai făcut ? unde îşi desfăşoară activita­ început această discuţie, a- ILIA : '
mina) ;
de săptăinînu de lucru redu­ lor de plan şi a angajamen­ la inginerul Victor Cbiabu- Anul acesta, prin modificarea tea productivă, la racordarea rătînd cîteva rezultate, aş roz (Mi
să. Rezultatele dobîndite se tului asumat în întrecerea so­ ru, şeful secţiei de preparare, pentru a treia sau a patra uzinei lor la cerinţele mereu dori să Ic completez cu alte­
datoresc — aşa cum s-a sub­ cialistă pe anul 1980 : valuri­ în acelaşi timp a crescut şi le, caic, de asemenea, ne lac
liniat în darea de seamă pre­ le dc schimb pentru unele cantitatea cărbunelui extras. oară a instalaţiei de spălare crescînde ale economiei na­ cinste. în ediţia a U-a a Fes­ Ig»f
zentată cu prilejul adunării maşini de tipar să fie con­ Producţia a crescut şi dato­ a cărbunelui normai, sc m- ţionale. tivalului- naţional „Cântarea
generale a oamenilor muncii fecţionate în cadrul unităţii ; României" au participat a-
Itezuli
şi cum au remarcat numeroşi la întreţinerea maşinilor, ca­ Pe «jsjrsrxele **i«&f«rIatleloir publicate proap-e 1 500 de formaţii ar­ üebruari
vorbitori —, creşterii răspun­ re sc va face după program, tistice ale pionierilor, cu Exir.
derii lucrătorilor clin toate să participe obligatoriu şi în cadrul „Cronicii cita­ urban este instalat în Citării din ruspunul tri­ peste 30 000 de membri, din 44, 28 ;
secţiile faţă de îndeplinirea mecanicii ; să se acţioneze c- dine“ a oraşului Orăştie, holul spitalului, la apro­ mis redacţiei : „S-a in­ finala întrecerii adueîndu-se Exir. ¡
sarcinilor ce le-au revenit, ri­ nergic pentru acoperirea cu articol apărut cu vreo ximativ 100 metri de com­ tensificat; acţiunea de ur­ 11 titluri de laureat. Din fa­ 10. 10.
dicării conştiinţei muncito­ repartiţii a întregului necesar lună în urmă în ziarul plex. în ceea ce priveşte mărire la centralele ter­ za republicană a concursului Fond >
reşti, responsabilităţii sporite de hîrtie ; să fie urmărit în­ nostru, se sugera ideea deranjamentele semnala­ mice a respectării progra­ de creaţie „Tinere condeie“ lei.
manifestate faţă de calitatea deaproape ritmul investiţiei instalării unui telefon pu­ te, se confirmă a fi reale. mului de încălzire stabi­ s-au adus două locuri III şi
lucrărilor, preocupării de a la subsecţia din Petroşani, blic la complexul coope­ S-au dispus măsuri ca lit, a temperaturilor la trei menţiuni, de la expozi­
folosi cît mai deplin fondul pentru a li finalizată în acest rativei „Viaţă nouă“. Iată pe viitor deranjamentele plecarea din cazane a ţia de artă populară — două m.
dc timp şi utilajele. Eforturi an; atelierul mecanic să fie ce răspunde Direcţia .ju­ să fie ridicate cu maxi­ agentului încălzitor, pre­ locuri 1 şi două locuri 11,
stăruitoare s-au depus. dc dotat cu scule şi dispozitive deţeană de poştă şi tele­ mum de operativitate cum şi a programului de ca să dau numai cîtcva din Timpu
asergeneu, pentru aprovizio­ corespunzătoare ; normarea comunicaţii pe marginea pentru a se evita în lucru al fochiştilor. Aceas­ multele exemple din care ziua de
narea cu materii, materiale şi muncii' să aibă la bază cri­ celor apărute : „In evi­ acest fel nemulţumirile tă acţiune s-a iniţiat îm­ n-aş vrea să uit succesul con­ me in
piese de schimb'. terii ştiinţific fundamentate. preună cu G.I.G.C.L. — cursului televizat „Cutezător cerul n<
denţa Oficiului P.T.T.R. din partea solicitanţilor“. dea pre
Departe de a lăsa ca în Râspunzînd chemării la în­ Orăştie nu figurează nici secţia A.C.T., care are în spre viitor“. de pk
activitatea economico-fm-anci- trecere, adunarea generală a ★ exploatare centralele ter­ — Ce doreşti pionierilor munţi i
o cerere de instalare a Pe marginpa articolului sufla
ară a unităţii să-şi facă loc oamenilor muncii dc la Tipo­ unui post telefonic de­ „Ei frig afară, dar dc ce mice. De asemenea, s-a hunedoreni în această săptă- Tempere
spiritul de automulţumire, da­ grafia Deva şi-a asumat an­ indicat acestei secţii să mînă, premergătoare primu­ cuprinsă
pusă de cooperativă e frig şi în apartamen­ lui forum al educaţiei şi în­
rea de seamă şi participan­ gajamentul ca în acest an să „Viaţă nouă“. Instalarea te“ ?, Consiliu] popular instruiască meseriaşii săi de. iar
ţii la dezbateri au eviden­ depăşească prevederile pla­ unui post public urban în al municipiului Deva a ca, acolo unde aceştia lu­ văţământului ? 3 şi 8
ţiat noi posibilităţi dc a ri­ nului cu 300 000 lei, la pro­ incinta complexului nu luat o serie de măsuri crează în apartamente, să — Să dea — adică să dăm La nu
dica gradul de rentabilitate ducţia industrială, cu 100 000 se poate realiza din pentru prevenirea • in manifeste mai multă aten­ —- noi culori şi frumuseţi cu ceru
ninsori •
şi de a spori eficienţa eco r lei la producţia netă şi cu cauza lipsei condiţiilor viitor a unor .situaţii de ţie faţă de obiectele loca­ iniţiativei „Fiecare pionier — l-olog de
nomică, cerînd consiliului oa­ 50 000 lei la beneficii. tehnice. Un post public genul celor semnalate. tarilor“. o faptă de nvuncă pentru în­ eenco).
menilor muncii ca rezervele T. NICOARA florirea patriei“.