Page 23 - Drumul_socialismului_1980_02

>21 # JOi, 7 FEBRUARIE 1980 Pag. 3

ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR
ZIÜM
Dezvoltarea democraţiei socialiste

i muzici
a! : Paul (Urmare din pag. I) expresie a voinţei şi hotă- profund dialog, într-o fruc­
cluare» u.1- • Colectivul staţiei C.F.R. a încheiat luna ianuarie cu
«Kl rîrii întregului popor de a tuoasă conlucrare a mase­
„Organismele democraţiei participa conştient, solidar, lor cu reprezentanţii ei, rezultate deosebite : indicatorul tone expediate a fost de­
noastre socialiste — consi­ la actul de mare răspun­ pentru făurirea vieţii noi, păşit cu 2 411 tone, încărcătura statică — cu 1010 kg/va-
.«eoala noii
liile oamenilor muncii, a- dere istorică care este edi­ socialiste. încrezători în vii­ gon marfă, iar staţionarea vagoanelor la incărcare-descăr-
nba fr&n- dunărilc generale, consiliile ficarea socialismului multi­ torul ţării, hotăriţi să care a fost redusă cu 71 minute/vagon faţă de plan. La
viaţă
in
llmba spat­ populare, organele de con­ lateral dezvoltat, a comu­ transpună Programului preve­ aceste realizări, dedicate apropiatei Zile a ceferiştilor,
şi-au adus contribuţia, evidenţiindu-se : Radu Anghelov,
parti­
derile
nismului în România.
ducere democratică Ia nivel
ii glol) — ' mmm naţional — se arată în Ra­ Instituirea şi lărgirea dului, istoricele documente Ştefan Bacoş, Roman Bogdan, Vasile Mic, Albuţ Damian,
portul la Congresul al XII- adoptate de Congresul al Petru Magda şi Viorica Plugaru.
rală continuă a cadrului parti­
zilei 1« e- lea al partidului, trebuie cipativ al maselor la con­ XII-lea, oamenii muncii din • Comitetul executiv al consiliului popular municipal a
Întîlflire cu tinerii si capete un conţinut tot ducerea societăţii — expre­ judeţul nostru şi-au asumat aprobat înlocuirea refugiului de tip greu, supradimensio­
mai profund, să acţioneze sie a democratismului au­ în cadrul adunărilor gene­ nat, existent in staţia de autobuz Sîntuhalm, cu o staţie
te : peegăti- care votează pentru efectiv ca foruri de dezba­ tentic, de tip nou, revolu­ rale angajamente mobiliza­ de tip uşor — construcţie metalică, ramă PAL melaminat
loe «le la tere responsabilă în solu­ ţionar — se conjugă în toare, care vizează obţine­ şi cu invelitoare uşoară tip azbociment sau tablă. Cu o
prin ţara prima dată ţionarea justă, operativă a mod strălucit cu activita­ rea de noi succese în rea­ condiţie : înlocuirea să se facă pină la" sfîrşitul trimestru­
tuturor problemelor“.
lui I, cel tîrziu...
Consiliul comuiial -jA tea politico-educativă care lizarea sarcinilor de pian
ului Partidul nostru acţionea­ • La cercul de desen tehnic de pe lingă casa de cul­
ru {ara mea Frontului Democraţiei şi vizează formarea omului pe 19(10 şi întregul cinci­
neîiitaz ; E- Unităţii Socialiste şi Co­ ză în mod consecvent pen­ nou, cu bogate şi temeini­ nal, de a cinsti alegerile de tură, a avut loc, ieri, o interesantă dezbatere pe tema :
i'utui mitetului comunal al tru lărgirea şi perfecţiona­ „Congresul al XII-lea al partidului despre cercetarea teh­
U.T.C, Boşoroil, au organi­ ce cunoştinţe tehnico-pro- la 9 martie cu rezultate cit
zat o Uitllnire cu tinerii rea cadrului organizatoric, fesionale, cu o înaltă con­ mai bune în toate dome­ nologică şi ştiinţifică în cincinalul 1981—1985“,
caro votează pentru prima democratic de participare a niile de activitate. DOINA COIQCARU
«lată. In cadrul ac (stei în- maselor, a.întregului popor ştiinţă politică şi socială,
tilniri li s-a vorbit lin cri lor cu năzuinţe şi aspiraţii so­ Alegerile de la 9 martie
despre drepturile şi îndato­ la făurirea conştientă a ciale şi spirituale generate — cadru larg de manifes­
ririle alegătorilor ; despre destinului său socialist, a
Înalta responsabilitate civi­ viitorului său comunist, de- de politica partidului de tare a democraţiei socialis­ Be; Ia corespondenţii voiantari
t 1 6,00 HA- că pe oare o au ca cetă­ monstrînd că numai în so­ făurire a socialismului şi te care guvernează ţara
ţeni cu drept de vot, de­
mineţii; ‘ ,ott spre contribuţia, pe care ei cialism, în condiţiile cînd comunismului. Această ac­ noastră — constituie o nouă
,80 llevistel pot şi trebuie să şi-o adu­ tivitate vastă de educare şi puternică manifestare a SE BUCURA rie, carmangerie, cantine,
•ierul melo- că la dezvoltarea economi­ întreaga putere politică este politico-ideologică a oame­ unităţii şi coeziunii dintre DE BINEMERITATA
tlu «le ştiri; ca şi socială a comunei, în mina făuritorilor de bu­ restaurante, bufete, cofetării,
«seulliteri- la realizarea obiectivelor cu nuri materiale şi spirituale, nilor muncii de la oraşe şi partid şi popor. ODIHNA lacto-bâruri, chioşcuri de ră­
in ile ştiri; caracter edilitar-gospodăresc sate, de antrenare a ma­ La 9 martie votăm pen- coritoare şi alimentare, bu­
rinul femei- şi de înfrumuseţare. Do a- a clasei muncitoare, a pcP Din secţia turnătorie I a
s fol dori« ; semenea, li s-a vorbit tine­ porului se poate realiza o selor largi ale poporului la truviitorul nostru luminos, I. V. Gălan, au ieşit la pen­ cătării, secţii de preparare a
ştiri; 11,05 rilor despre realizările ob­ adevărată democraţie, In actul colectiv de înflorire pentru prosperitatea şi fe­ sie, în cursul anului' trecut, băuturilor răcoritoare etc.
t ; 11,20 A- ţinute in dezvoltarea eco- şi îmbogăţire a civilizaţiei ricirea întregului popor, Aceste echipe sînt formate
tio-fcv.; 12,00 nomico-socinlă a comunei acest context este relevan­ şapte muncitori, care se bu­
; 12,03 Re- in ultimii 15 ani şi despre tă creşterea rolului opiniei noastre materiale şi spi­ pentru înălţarea României cură acum de binemeritata din cadre medico-sanitare,
u artistului prevederile cincinalului publice în aplicarea legilor, rituale, este atributul firesc pe noi trepte de progres şi odihnă : loan Nistor, Mihai din oameni care cunosc bine
■in comoara 1981—1985, cuprinse In pia­ al afirmării libere, plenare, civilizaţie ! Votăm pentru aceste probleme şi care vor
ira ; 13,00 nul In profil teritorial al co­ în respectarea normelor de Frenţoni, Viatei Turcu, Va­
,20 Noi, ju- munei. Ha această înttlni- convieţuire socială. Are loc neîngrădite a personalităţii democraţie şi pace, pentru sile Tămăşoni. Schikerli Io- unnări modul cum sînt cu­
0 Ciul» uui- re au luat cuvlntul tinerii un proces continuu de creş­ umanei independenţă şi suveranita­ sif, Ferenczi losif şi Floarea noscute, respectate şi apli­
Siulio jurnal; Dorica Burzan, Smararida cate normele igienico-sanitarc
Felicia Don- Burzan şi loan Piţilca, cave tere a conştiinţei şi angajă­ în acest cadru, întreaga te, pentru afirmarea şi creş­ Ostafie. Aceşti oameni mi­
luiică şi or- s-au angajat să contribuie rii politice a maselor, , de desfăşurare a campaniei e- terea prestigiului interna­ nunaţi, cărora le mulţumim privind păstrarea, conserva­
agricultură ; la realizarea planului eco­ sporire a responsabilităţii lectorale, întâlnirile dintre ţional al patriei noastre pentru activitatea depusă rea şi prepararea alimentelor
ţară să te nomic al comunei pe 1980. şi a hăţurilor răcoritoare,
eoutempo- (I. Grecii, corespondent). individuale şi colective faţă candidaţi şi alegători se Republica Socialistă Româ­ de-a lungul anilor, au lăsat, precum şi dacă personalul
in ac ştiri ; de orice act decizional, ca constituie- într-un amplu şi nia ! exemplul şi experienţa lor
familiei ; acestor unităţi de producţie
t solistice : de muncă celor care au şi desfacere 'se prezintă la
1 sl Renal o rămas să ducă luai departe controlul ^medica] periodic.
■ele scrii ; ştafeta meseriilor. (Vasil-e
ti cînlecuîui Exemplul personal poate dinamiza munca eulturaiă a comunei Ijiimi). (A. Viorica).
5llt> semnul
o Cadenţe PENTRU OCROTIREA
) zi iutr-o — In centrul atenţiei noas- vînd 25—S0 dc cursanţi, ac­ de îngrijit, mai ale« în inte­ o formaţie corală şi un taraf. MASA CALDA
ii romănesc tre stă intensificarea muncii tivitatea brigăzilor ştiinţifice rior. In afara acţiunilor poii- Acum, smt doar intenţii dc PENTRU SIDERU RGIŞTI Vî NATULUI
omisiune «ie politice şi educative dc ma­ Timp dc o săptămână şi
.1 Miliai Bf- — care în ultimele două' tico-edvcative, aici sc desfă­ a le reînfiinţa. Dc dans te­
Buletin de să,. sarcină de marc răspun­ luni au avut patru întîlniri şoară destul de des — am matic, nici vorbă. Dintre sa­ La cantina-restaurant ,,Si- ceva, vânătorii sportivi din
Noa «top dere. subliniată de tovarăşul eu sătenii din Tîrnăviţa, Tîr­ fost asiguraţi — activităţi lcie . aparţinătoare comunei, derurgistul“,' din Hunedoara, Bcriu, au fost prezenţi pe
Nicolae Ceauş eseu în Rapor­ nava, Rovina şi Brănişca, a- permanente de club (şan, în privinţa activităţii cultu­ servesc masa zilnic mii şi dealurile şi colinele din îm­
tul prezentat la cel dc-al rînd în perspectivă depla­ rummy, tenis), precum şi rale, se detaşează Boz, unde mii de oameni ai muncii şi prejurimile comunei, dar nu'
Xll-loa Congres al partidu­ sări la Căbeşti şi Furcşoara manifestări cultural-artistice. activează învăţătorul .Petru familiile lor. în plus, canti­ au mai urmărit vinului, ci
lui. în această concepţie ain — ca şi dezbaterile prezen­ Numai că ele' nu sînt afişa­ Curcă, animatorul dansurilor na asigură masă caldă side- s-au preocupat dc ocrotirea
orientat şi manifestările po­ tate de lectorii comitetului te nicăieri. Şi, doar, popu­ . populare şi al grupului vocal. rurgiştilor la locurile lor de lui. în anumite locuri ei au
litice şi culturale din cadrul comunal dc partid la spita- larizarea manifestărilor aşe- Rezultate meritorii pentru un muncă, prin 18 microcan- pus în hrănitoare 500 kg go-
marea pan­ noii ediţii a Festivalului na­ ou aliat în pragul pensionă­ tine care funcţionează în zuri de g>rîu şi porumb pen­
ii) ; MUiail,
Arta) ; HU- ţional „Cîntarca României". îarns — anotimp favorabil activităţilor rii ! .Cînd pui suflet; vîrsta secţiile C.S.H. • Aşa a fost tru hrana potîrnichilor şi a
sganul vine Aceste manifestări se mate­ nu mai contează. Demne de posibil ca unitatea să-şi de­ fazanilor, au cărat cu spatele
(Flacăra) ; rializează atît prin' informări consemnat sînt la Brănişca şi păşească planul pe anul tre­ mai mult de 2 000 kg fin şi
!ad (Arta) ; poiitko-edhîcafive şi artistice cut cu peste 1,8 milioane lei. au împrăştiat frunzare, pesi-
iui prieten politice, seri de întrebări şi emisiunile staţiei dc radio­
PETRO- răspunsuri, învăţământul a- amplificare locale, ■ care în în activitatea zilnică se re­ tru iepuri şi căprioare.
are ne tre- grozootehnic, rit şi prin in­ lul-cămin din satul reşedin­ zămîntului cultural ar veni tn marcă lucrătoarele Alexandra Tot în această perioadă
Umbra Iul v ii!tima vreme, şi-au înviorat
ibrie) ; Ja- formarea cetăţenilor cu ulti­ ţă, G.A.P., carieră, staţia sprijinul celor care le orga-/" ■ programele prin rubrici noi. Surd, Elisabeta Petroiu, Vir- s-au îaigrijit de combaterea
(Repubti- mele evenimente politice — C.F.R. — atestă preocuparea nizează ! Dar mai promiţător pentru ginia lordachc, Lucreţia răpitoarelor în vederea creă­
Piedone A- spunea tovarăşul Rubens existentă pentru munca poli­ Iu ediţia precedentă a Fes­ evoluţia viitoare a activităţii Papoi şi altele. (V. Grigo- rii unui climat dc siguranţă
e I-II (Cui* Bîe^ secretarul Comitetului tico-educativă. Este bine că tivalului naţional „Cîntarca culturale din Brănişca ni se raş). pentru animalele sălbatice
,N : Satul f comunal de partid Brănişca. neofensive. Cu acest prilej
uncitoresiţ.; lucrurile stau aşa. Ar fi şi României“ doar formaţia de pare participarea efectivă ,— ECHIPE DE CONTROL
rbaţi ies la Cursurile universităţii cui- mai bine dacă... Dar să con­ montaj literar, brigada artis­ ca membru al echipei de ALE OAMENILOR s-au împuşcat 2 lupi, 10
) ; PETRI- tural-ştiinţifice : „Etică şi e- semnăm mărturisirea tovară­ tică şi o solistă vocală au teatru şi poate ai viitorului MUNCII vulpi, 2 dihori, 5- dini hoi­
ţ! braco- chitate socialistă“ (organizat şului Victor Ştef, directorul ajuns în faza judeţeană.. hi taraf — a tovarăşului Ru­ nari şi 100 coţofene.
esc) ; ani- în satul Tîrnava), „Să cu­ căminului cultural Brănişca : prezent — ne asigura tova­ bens Bîc, primarul comunei. în oraşul Brad s-au con­ O contribuţie meritorie la
i unui Rhld stituit, din iniţiativa Consi­ acţiunea întreprinsă au adus
URICANI : noaştem trecutul istoric ai „Ce să vă spun despre acti­ răşul Victor Ştef — toate „Dumnealui e prezent aproa­
Voicmbiie); poporului nostru" (Tîrnăviţa). vitatea de creaţie tchnico- forau aţii Ic (teatru, brigadă pe la toate acţiunile politico- liului . F.D.U.S., un număr de vânătorii Pascu Mihai, şef de
-l cunoaşte „Şcoala mamei" (Boz) şi cele ştiinţifică, dc vreme ce ea nu .artistică, dansuri populare, cducative, nu numai la cele patru noi echipe de control grupă, paznicii de vînătoarc
Mia roşie); şase din Brănişca („Legile ţă­ există ?“. într-adevăr, ce să ' montaj literar, grup • vocal), artistice. Şi, uite aşa, ne mo­ ale oamenilor muncii pentru Nistor Toader, Moga Petru,
Pasienţa exercitarea controlului igie- vînătorii Chiserău Ilie, Chi-
ŞTIE : Ja- rii — legile . noastre“, „Pe­ spui despre un lucru inexis­ au repertorii reînnoite, fieca­ bilizează şi pe noi" — spun
(Patria) ; dagogia familiei“, pe teme tent ? re prezeutînd lunar, prin ro­ oamenii. Un exemplu ce me­ nico-sanitar în sectorul ali­ serău loan, Puian Niţu, Ono-
; GEOA- sociale etc.), fiecare structu­ Aspectul căminului cultu­ taţie, programe artistice. rită urmat ! mentar şi dc alimentaţie pu­ frei loan şi alţii. (Vaier Che-
saloanelor rat pc cîte opt teme jji a- ral din Brănişca este «lestul Cîndva la Brănişca a existat VIORICA ROMAN blică : laboratoare de cofetă­ t rea nu).
l; HAŢEG;
ruşeăm pe
> p i I a r ) ;
usa CA- HOTUL CARE A VRUT pins Ţi astfel, fostul primitor-distribuitor al ’ L-ATi CUNOSCUT BINE Zilnic, chiar şi in timpul serviciului, el se
epte (Casa SĂ-ŞI SCHIMBE „SPECIALITATEA* l.C.R.T.I. va ‘ sta la popreală doi ani şi ju­ CiND l-AŢI iNCREDINŢÂT GESTIUNEA ? dovedea un asiduu adept al zeului Bachus. *
Izez pe 13
■P.IA : Jorg mătate. După cum merită. Şi totuşi, i s-a încredinţat gestiune şi iată |
(Mureşul) ; în calitatea ' so de primitor-distribuitor de Qabriel-Costel Drăgan din Orăştie, fost ce.a rezultat. #
lege (Uu-
iI ; . Visul marfă la l.C.R.T.I. Deva, Romulus Vasiu din ASASINA ÎMBRĂCASE, DE OCAZIE, gestionar la magazinul mixt nr. 1 ' din lo­
Căinelu de Jos, comuna Şoimuş, cunoştea calitate, ore de ispăşit o pedeapsă de un TILHARII NU S-AU BUCURAT I
bine terenul depozitelor. Cunoştea şl ce a- HALATUL ALB an de zile închisoare — cu obligaţia la DE „ROADELE" TÎLHÂRIEI „
nume mărfuri intrau in depozite. Tentaţia muncă corecţională — şi de acoperit un
(PRES de a se folosi, la adăpostul nopţii, de cu­ Letiţia Davidoi, de loc din Valea Sîn- prejudiciu total cauzat avutului obştesc în llie Ciobanu din Bărbăteni şi loan Co­
noştinţele sale „în materie de depozite", a giorzului mai făcuse cunoştinţă cu claus­ sumă de 50 142 lei. buz din Petroşani sînt, de baştină, unu! de
apărut în 1977, Pătrunzind prin forţarea unei trarea de libertate pentru alte fapte. Aju­ Cum a ajuns G.C. Drăgan să producă prin Gorj, iar altul de prin judeţul Bacău.
ferii din i
uşi în depozitul de blănărie, el „s-a mulţu­ tată de Maria Mot, fără a avea nici una într-un timp relativ scurt — nici 4 luni — La bine nu s-au asociat ei. La rău însă —
mit" cu o haină de blană. Apoi, cînd a da. Într-o zi din vara anului trecut, s-au
17, 39, 42,
prins gustul banului nemuncit şi a văzut că prezentat la locuinţa lui I.B., femeie de 67
„ţine", a mol intrat o dată şi a mai furat de ani din 1 Petroşani, oferindu-i nişte ci­
.2, 13, 34,
o haină, pe care n-a mai vindut-o. A ţi­ FAPTE DIN INSTANTĂ, ment de vin zare. De unde, l-or fi avut, că
nut-o pentru el. De, era decembrie, venise nu s erau proprietarii vreunei fabrici de ci­
ri: 1 270 913 mmm ■"laţ
iarna. Peste un an de zile, tot în decem­ ment ? Văzînd-o cu bani, s-au întors noap­
brie, „s-a mulţumit“ din nou doar du o hai­ dintre ele o pregătire medicală, ¡-au pro­ o pagubă destul de însemnată ? Cercetă­ tea, ca tîlharii de codru, au făcut-o inofen­
nă de blană. De data aceasta i-a vîndut-c vocat — pentru 500 de lei —- un avort r i l e au dus la concluzia că, din 'capul lo­ sivă şi ¡-au luot 900 lei şi obiecte de îm­
A-: altui Vasiu, Angliei Vasiu, din Săliştioara. Aureliei L. 22 de ani avea victima in­ cului, el nu era pregătit pentru a i se brăcăminte în valoare de 3 000 lei. Le-au
Se vede însă că acestuia i-a plăcut mult conştienţei lor. La vîrsta aceasta a ¡pehis încredinţa muncă de gestionar. Toată pre­ vindut apoi în piaţă la Lugoj, dar parte
haina cumpărată de la tizul său, primito- să se folosească de pradă n-au avut. Or-
•.I pentru ochii pentru totdeauna, pentru că a făcut gătirea sa consta în cele 7 clase obligato­
arie: Vre- rul-distribuitor, căci ¡-a mai „comandat" greşeala fatală de a se lăsa de bunăvoie rii la vremea cînd el a terminat şcoala. In ganeje de ordine i-ău predat justiţiei. 5 şi
:aldâ, eu una. l-a făcut tizul rost şi de aceea. plus, s-a dovedit de o uşurinţă vecină cu respectiv 4 ani de închisoare ii costă pe
0 vor cli­ pe mina a două impostoare. Nu ştia că tî I ha ri actul lor. Ion Cobuz are trei copii
mb formă Vrînd să-şi schimbe „specialitatea", R.V. pasul făcut e pasul-spre mormânt. Şi poate inconştienţa. Recepţia mărfurilor o lăsa în
viţă şl in s-a dedat şi ia o „activitate" de vară. minori. Dar de, muncit pentru întreţinerea
VSntui va Pină atunci furase numai toamna sau iarna nu e«a aşa dacă, după ce au văzut că in­ seama vînzătorilor, fapt ce favoriza trage­ lor nu catadicsea. Nici osociatul lui intru
din vest. tervenţia lor asupra sarcinii ş-a soldat cu o rea lui pe sfoară. Persoane străine de ma­
imâ va fl şi numai haine de blană, l-a fost de rău fără-de-legi nu era încadrat în muncă.
. şi 4 gra­ augur schimbarea „specialităţii", căci ulti­ infecţie, ar fi sfătuit-o pe Â.L. să se arate gazin umblau în magazia de mină, aranjau
nulă între mul său furt din depozite a fost cel al unor în timp util medicului.' Dar Letiţia Dcividoi mărfurile, participau la număratul banilor Viaţa parazitară împinge la fapte în afara
ical ceaţă,
bluze din poliesier pentru femei. După a- s-a opus. Şi deznodământul a fost tragic. legii.
ne umedă, ceasto, a fost depistat şi deferit justiţiei. Fapta ei a fost pedepsită cu 7 ani de în­ din vînzări, lucru interzis de lege. In .plus,
Vor cădea modul său de viaţă, nu-l recomanda nici el
(Meteo- Furase bunuri în valoare de 14 264 lei. Pre­ chisoare, iar cea a „asistentei" sale de o- Rubrică realizată cu sprijinul •
A. Pron- judiciul a fost recuperat, recursul său res­ cozie cu 5 ani. pentru a fi menţinut în muncă de gestiune. Tribunalului judeţean i