Page 3 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 3
i 916 @ VINERI, 1 FEBRUARIE 1980 Pag. 3
IN ÎNTlMPINAREA CONGRESULUI EDUCAŢIEI ŞI ÎNVAŢAMlNTULUI
1
) CINE NU MUNCEŞTE, *
ü 0 şcoală care cheamă la întrecere || NU MANlNCA ! . \
Aşa glăsuieşte un vechi, t
! ........... ............... -........
se obligă pe sine! . \ ilar actual proverb r«mâ- din *
'r actual proverb romă- ?
Sabin
Vasilc,
nesc.
1 Poli- ® In ideea valorificării superioare a producţiei şi di S........ *’ ■' J '~
Hunedoara, str. Aleea coc- \
versificării gamei sortimentale, in cadrul Ţesătoriei de mă
•— Locul trei pe judeţ în pionieri, profesoara Maria conţinutului chemării în ria sărilor, nr. <>, ap. 58, se ,
Xuuba ediţia abia încheiată a con Secoşan, preciza că în acti dul elevilor, „căci de ei 'de tase a fost introdusă recent o nouă activitate : confecţio face că n-a auzii de acest i
narea de eşarfe şi baticuri. Noile produse vor fi valori
proverb, de vreme ce nu \
cursului „Şcoala noastră —• vitatea pionierească e nec&r pinde succesul întrecerii“ au ficate atît prin contractele cu diverşi beneficiari, cît şi | j/iuuciu, u t ui
casa noastră“, rezultatei^ sară o impulsionare pentru fost probleme cărora profe prin magazinul propriu al ţesătoriei. 1 munceşte. Dur s
bune obţinute dar mai ales a-şi aduce, prin acţiunile or sorii Petru Pănescu şi Cor t Din cîştigul soliei, munci-
toare ceferistă, de la gura \
spiritul critic şi autocritic în ganizate, o contribuţie reală nelia Goida le-au acordat, ® La I.M.C. Deva-Bircea a avut loc miercuri un reuşit | f/i/iro /’ziioric/z/ ///> 1/§ crursi
care fiecare cadru didactic la educarea elevilor, acţiuni în dezbateri, o atenţie deo concurs „Cine ştie, cîştigă", pe tema „2050 de ani de la celor doi copii mici. S.V. t
pregă- a lucrat o vreme la I.M.
şi-a analizat munca, ne în care în perioada premergă sebită. — crearea statului centralizat dac sub conducerea lui Bure-
(lc la Hunedoara. I s-a desfăcut \
dreptăţesc să credem că an toare celei de-a IV-a Con Obiectivul principal al bista“. Dintre cei patru tineri muncitori concurenţi — pre
gajamentul luat va deveni muncii cadrelor didactice de gătiţi foarte bine fiecare — a ciştigat Nicolae Preoteasa, S contractul de muncă în I
ţara faptă. Mai mult, cei 78 de ferinţe Naţionale a Organi nenumărate rînduri pen- ,
(emi- zaţiei pionierilor pot mobi la Şcoala generală nr. 4 De electrician la atelierul de bobinaj. \ tru absente nemotivale şi I
comunişti — spunea Maria liza şi mai mult copiii, atît va îl constituie pregătirea
furturi din vestiarele, or- ^
arina) • Datorită preocupării Comitetului municipal de Cruce \ ■ J ti / I' iv # IX' i/t UCJIUU / I i fy ir/
Stoichiţoiu, secretara organi la învăţătură cît şi .în acti multilaterală a elevilor. în
Eu, tu analiza muncii în cadrul roşie şi a unor comisii din întreprinderi şi instituţii, anul ţ Iacilor. Acum vinde In
emieră zaţiei de partid de la Şcoala vităţile extraşcolarc. Profeso trecut s-au realizat 1 800 donări onorifice, cu peste 400 l crini din. casă şi bea. îşi
generală nr. 4 Deva, în ca rii şi învăţătorii Lucia Ra- consiliului profesoral de aici , bate so(ia Lot pentru bani
drul consiliului profesoral ca s-a cerut tuturor cadrelor di mal multe decit era planificat, ceea ce înseamnă 100 litri
ţiu, Eugenia Feneşan, Tra- de sînge donat în plus, picături de viaţă pentru cei in I de băutură. Mare ruşine
dactice intensificarea efortu
re a avut loc recent — se ( ian Costea, Magda Diacones- suferinţă. Iţ pentru un om în toată
angajează să depăşească o- cu, Deiia Stoica, Cornelia rilor pentru a-şi onora cu ţ puterea !
biectivele propuse în chema Jujcă, Maria Suba, Cornelia răspundere obiectivele che • Mîine şi duminică, se desfăşoară la Sala sporturilor
rea la întrecere a colectivu Igna, Doina Ion, Silvia Băi- mării la întrecere între şco un turneu de handbal dotat cu Cupa „Asociaţiei sportive i PE CÎND CALDUIlA ?
lui didactic al şcolii noastre, lile judeţului, pornită de aici. Explorări", la care participă echipele divizionare Ştiinţa Pe
iă, Tibaria Stanciu, Maria
Gînd chemi pe alţii la în Blăguţ au evidenţiat munca O chemare-angajament cu ca troşani, Metalul Hunedoara, Metalul Crişcior, C.S.Ş. Sebeş, întreabă lucrătoarele
Miliard trecere te obligi pe tine, în re colectivul acestei şcoli în- C.S.Ş. Hunedoara şl Explorări Deva. Meciurile încep la farmaciei nr. 5 din stra
bats' 1 ad depusă în trimestrul I, me tîmpină apropiatul Congres da Mihai Viteazul, din
A. : C- ' rimul rînd, la eforturi mai todele prin care îşi vor îm orele 9 dimineaţa.
! (Fla- mari pentru a fi la înălţi bunătăţi activitatea în pro al educaţiei şi învăţămîntului. DOINA COJPCARU Hunedoara. Pun această
ţalbene mea chemării lansate. Pen
pricorn cesul instructiv-educativ. Stă VIORICA ROMAN
(Con- tru că, aşa cum sublinia şi în atenţia tuturor" găsirea
iŞANI : ■ Lazăr Tuf cu, inspeotor şco
tine • cauzelor care au dus ia nu- *
iile I-II lar, e „mai uşor de realizat mărul mare de corigenţi şi m
0 stea o performanţă decît menţi
,i l>rk') ; nerea ei“ şi „în judeţ exis la pirocentul ridicat al me AGENDĂ ELECTORALĂ
morţii diocrităţii. Elena Guga, pro / ' N •*“ V. . • .> î întrebare deoarece afaru-i 4
i: Spe tă multe colective ce vizează fesoară de matematică, a- > Îa V ' 7
te nu-1 locuri fruntaşe“, serioase cunoaşterea atribuţiilor şi sar \ ger şi este a cincea iarnă /
(Mun- prccia drept cauze „lipsa u- in pregătirea alegerilor cinilor unui deputat. de cirul muncesc în frig, *
: Cap- concurente în întrecerea ce nei munci individuale la o- farmacia ueavînd căldură, ^
uncito- se va desfăşura. HUNEDOARA circumscripţii municipale vor • S-a organizat deja în
dramă rele de consultaţii“ şi „limi • Au fost delimitate cir trebui să opteze pentru unul scrierea pe listele de alegă ţ deşi face parte din com-
1); PE- Darea de seamă — pre tarea elevilor la caietul de tori. Peste 61 000 de .cetăţeni I plexul „Dunărea“
1 Mare zentată de profesoara Viorica notiţe“. învăţătoarea Rozalia cumscripţiile electorale mu din doi candidaţi, iar în struit în ultimii ani. Se
rOASA: nicipale pentru cele două patru circumscripţii —- pentru ai municipiului Hunedoara,
tores c); Rişcuţia, directorul şcolii — Bilek, director adjunct, consi comune suburbane — Teliuc unul din trei. cu drept de vot, se vor pre Í impune o intervenţie ur
şi sorfi a spus lucrurilor pe nume, dera vinovată de eşecul şcolar zenta la 9 martie în faţa gentă pentru a scoale
BRAD : subliniind realizările care fac al unor elevi slaba mobilizare şi Ghelari. De asemenea, au Din numărul total al celor \ gheata din caloriferele s
(Steaua fost delimitate şi numerotate care-şi vor depune candida urnelor.
Nick cinste acestei unităţi, dar in- a cadrelor didactice la rea cele 49 de circumscripţii ale tura în alegeri, 27 reprezintă CĂLAN . farmaciei. s
(Pa- sistînd cu sinceritate şi asu lizarea sarcinilor pedagogice, • S-au constituit 25 de
1 357 — municipiului. numărul celor care urmează RISIPESC... \
acăra) ; pra carenţelor, a modului în • ca de pildă eliminarea repe- • în adunări generale ale să fie desemnaţi de organiza circumscripţii electorale, au
ui pen- care ele pot fi eliminate din tenţiei la clasele I—IV. „Nu-i oamenilor muncii au fost de ţiile democraţiji şi unităţii fost stabilite punctele de vo \ A nu risipi, ci a cca- \
! CUltU- activitatea didactică. Şcoala greu să tai un pom, dar e tare, casele alegătorului. Una inomisi energia electrică \
iUl pă- semnaţi membrii comisiilor socialiste.
3 RAZI : generală nr. 4 Deva este u- greu să ciopleşti om“ spu electorale, care reprezintă • Au fost stabilite sediile din cele două case ale alegă este o sarcină a fiecăruia i
iAIjAN : nitatea de învăţămînt gene nea învăţătoarea Maria Cor- cele mai largi categorii de comisiilor electorale şi ale torului va funcţiona la casa dintre noi. La agenţia de *
ii (Casa dc cultură din oraşul nou, (voiaj, la unitatea pentru \
(11 lu- ral cu cca mai mare popu ncscu, precizînd nu numai e- oameni ai muncii şi cetăţeni. „Caselor alegătorului“, secţii
Ultimul laţie şcolară din judeţ : 2 214 fortul pe carc-1 presupune • îu.alegerile.-de la. 9- mar le de votare. 35 de secţii de iar alta la consiliul popular. desfacerea peştelui, la hi- i
A : Co- tie, alegătorii din municipiul votare în oraş, plus patru în • în data dc 25 ianuarie, l râurile c e n t r a l e e ale 1
le
ale
c e n t r a l
ELIUC : elevi. Aşadar, şi problemele munca educativă dar şi im Teliuc şi trei în Ghelari. în oraşul nou a avut loc pri ( l.C.S.A.
i i.iu.o.A.P., toate din Ha- \
(Mine- ridicate sînt oarecum deose portanţa pregătirii. în ciclul Hunedoara vor trebui să op ma adunare cetăţenească,
I nedoara, .... __
O si m- bite. Dar, procentul promo- primar, esenţială pentru evo teze. în baza largului demo • Astăzi are loc la nive i nedoara, nu se înţelege ^
: timp cratism instituit ca urmare a lul municipiului o întîinire a „Tribuna democraţiei". ^ Cum trebuie această iuda- /
vabililăţii din primul trimes luţia ulterioară a elevului. înfăptuirii propunerilor tova Consiliului municipal al ® Marţi, 29 ianuarie, oa i torire. Numai aşa se ex- \
tru şcolar, de 94,34 la sută, Pregătirea elevilor pentru răşului Nicolae Ceauşescu, F.D.U.S. cu toţi cei care ur menii muncii dc la S.G.GL. i plică faptul că în locu- l
sub media pe judeţ — ca să olimpiade, activitatea de privind creşterea rolului mează să-şi depună candida au desemnat candidaţii de \ rile numite ard fură. rost
luăm un exemplu — dove cercetare care se va finaliza F.D.U.S. în viaţa politică şi turile în alegerile de la 9 deputaţi cu care organizaţii t multe becuri. Adică se I
deşte că mai există şi pro în sesiunea de comunicări socială a ţării, între mai martie. Scopul acestei întîi - le F.D.U.S. din cadrul aces / face risipă, de energie c- !
bleme... nerezoivate. pentru elevi şi profesori din mulţi candidaţi pentru un loc niri — pregătirea viitorilor tui colectiv se vor prezenta 1 leclricu. (V. Marinescu, co- '
Gorfiandanta unităţii de luna martie, popularizarea de deputat. Astfel, în 34 de candidaţi de deputaţi pentru în alegerile de la 9 martie. ţ respondent" 1 . v
;,(to Ha
iţii; 7,00 — \ MULŢUMIRI \
Revista
1 meio- i LUCRATORII,OR i
e ştiri; La Praştie, în gospodăria comunală ai locativă 1 IN UNIFORMA ’
cultăto- \ ALBASTRA \
e ştiri;
; 10,30
15 Cîntă ’ Pe adresa redacţiei a *
; 11,00 Una caldă, una rece. Cum restabiliţi armonia ? \ sosit o scrisoare, prin care \
.1,20 A- i tovarăşa Maria Scurta, ad- 1
ir. ; 12,00 minislrâtoarea căminului }
La masa rotundă au par-; te decizia Comitetului exe problema va fi rezolvată. ratură plăcută în aparta şoara, Direcţia judeţeană \ de nefamilişti al ‘J'csulo- V
¡,20 Noi, .ticipat, din partea cetăţe cutiv al Consiliului popular Victor Scorţcanu : Adre mente. Cînd frigul a ajuns de drumuri şi poduri şi de l riei de mulase Deva ne l
itudent- nilor, tovarăşii : Maria Mi- judeţean de a decala pro ( la minus 15 grade, am fă- ' Chimica. O a doua pro roagă să consemnăm în i
>jurnal ; hăilescu, subinginer şi Iu gramul de lucru pentru ca sez cîteva întrebări în le cut eforturi mari pentru a- blemă a cărei rezolvare de j paginile ziarului mulţumi- i
conomi- gătură cu fondul locativ : pinde de întreprinderea
) mân esc lian a Rădos, croitor blănar şi noi să putem parcurge Mai întîi, aş vrea să ştiu ceasta, dar am fost nevoiţi ^ rile ei 'pentru promptiludi- \
Buletin la „Vidra“, Victor Scorţea- în bune condiţii vîrfurile ce se înţelege prin acele să facem şi rabat la con mecanică, este ca aceasta , nea şi modul operativ în i
patrie; nu şi Nicolae Maria, ope de transport. fort, în sensul că nu am să mărească parcarea din i care lucrătorii, de la nuli- >
0,00 In- „maximum 18 grade“ cînd faţa întreprinderii, astfel ca
popu- ratori chimişti la Chimi Maria Mihăilescu : La e vorba de căldura în a- mai dat apă caldă mena ^ (ia municipiului au solit- |
!ectoral; ca. Din partea E.G.C.L. blocul 7, în care locuiesc partamente ? Să fie asigu jeră. Profilând de această aici să poată întoarce şi i ţionat un furt din avutul l
c ; 22,00 tovarăşii : ing. Mircea Ho- autobuzele de mare capa I obştesc. Despre ce este J
3,00 Bi- morodeanu, director ex şi care, e drept, e în anul rată această temperatură ocazie, dorim să adresăm citate. ^ vorba ? Un răufăcător, |
1,30—3',00 de garanţie la constructor, 1 pe timpul funcţionării în şi noi un apel locatarilor. Victor Scorţeanu : Auto
nocturn. ploatare, Valentin Davides- a apărut fenomenul de con călzirii, să fie asigurată tot Din cauză că nu se închid l profilind de întuneric, a 1
cu, şef secţie prestări în buzele care aşteaptă schim ? intrat în holul căminului
construcţii şi întreţinerea burile de la Chimica sta \ şi, for tind cutia în care *
fondului locativ, Teofil Pa- ţionează prea mult aici. ţ era încuiat televizorul cu- *
Actua
lii el rut ia vel, şeful autobazei de Cred că între timp unele minului, a sustras nouă t
cetăţc- transport în comun ; Ma- dintre ele ar mai putea l lămpi din acesta, cu in- }
ilegerile Mesele rotunde ale face şi o cursă în oraş.
angajaţi rius Filip, locţiitorul şefu T.P.: Reţinem această 1 tenţia de a le valorifica, ţ
ului co- lui secţiei gospodărie comu ziarului Drumul i Dar n-a mai apucat s-o 1
dvitaiea nală. /r propunere şi o vom expe i facă. deoarece, în scurt 1
ezvolta- Exprimînd cîteva din rimenta. ^ timp, organele de ordine »
in pro- problemele cu care se con socialismului" La masa rotundă a re 1 l-au depistat şi cele nouă |
>uţia la dacţiei s-au mai ridicat ur
de trai fruntă organizatorul pres I lămpi (spre bucuria tine- i
dialog taţiilor de servicii la gos mătoarele probleme : vîn- \ iilor din cămin), au fost. *
10 For- zarea biletelor de autota-
podăria comunală şi loca t din nou montate în lele- \
miraică tivă, tovarăşul Homorodea- xare să se'facă şi prin.u- / vizor. Sperăm că aceste i
neridia- dens. Am apelat la con timpul celor 24 de ore ale uşile la intrarea în bloc, nităţile cooperaţiei de con
Inire cu nu a arătat: structor dar nu a rezolvat zilei ? A doua întrebare : îngheaţă caloriferele pe | rînduri vor constitui şi un J
— în exploatarea şi în sum; şoferii de pe autobuze i semnal pentru alţi ama- \
problema. în curînd blocul cum poate un locatar să casa scării şi se distrug. să posede bilete pentru ce
treţinerea fondului locativ facă apel, în situaţii deose Pe lingă aceasta, se pierde | lori de asemenea fapte. ^
— prestaţia cea mai sub va ieşi din garanţie. Ce vor multă căldură din bloc. tăţenii străini de oraş, care
stanţială *pe care o execu face locatarii ? Şi încă o bite, ca, de exemplu, a Solicităm mai multă aten nu cunosc că în Orăştie l „PATINOARUL“ V
tăm noi şi în care includ întrebare : în spatele aces spargerii unui calorifer, la funcţionează autotaxarea. > DIN FAŢA (
şi încălzirea centrală şi fur tui bloc e un decantor de serviciile E.G.C.L. şi să i ţie, pentru că păgubitul Să se îndesească compos ) CONSILIULUI )
nizarea apei reci şi calde canalizare deschis. Va ră- se rezolve problema cu ma este tot locatarul care ne toarele de bilete în auto ^ POPULAR \
pentru menajere — ne confruntăm mîne aşa tot timpul ? ximum de promptitudine ? glijează închiderea uşii. buze ; să se revizuiască
Vreme Mircea Homorodeanu : cuantumul fondului de rul ( In fata Consiliului 1
. Vor cu unele greutăţi. Absenţa, M. Ilomorocleanu : Avem Maria Nicolae : Ar fi ne 1 popular al comunei Bariu ^
ntul va încă de la proiectare, a u- Fenomenul de condens la dispecerat pentru interven cesară creşterea numărului ment perceput de la loca I a fost creat un „patinoar i
itensift- nor subsoluri tehnice vizi- blocurile din Orăştie e ce ţii, dar probabil nu e cu autobuzelor pe traseul Fri- tari.
3 km/h Toate acestea au fost re ) ...natural“ de toată friiniu- »
tabile îngreunează mult in va nou. E.G.C.L. are alo noscut acest lucru de popu caz—Chimica. 1 sţfea. Deşi acesta consli- \
:. Tern ţinute de către E.G.C.L. şi
ii cu- tervenţia la instalaţiile as cate fonduri pentru înlătu laţie. Prin el se rezolvă o- Teofil Pavel: O creştere i tute realmente un perina- l
grade, cunse, defecte. Unele gre rarea lui, dar soluţiile teh perativ orice cerere. a circulaţiei în această zo despre rezolvarea lor, ca şi I nent pericol pentru trecă- )
re 5 şl şeli în dimensionarea cor nice date de proiectant şi nă, ca şi în'altele e condi a celorlalte consemnate !| tori, nici un gospodar al }
V.S. : Eu am trăit o ex
purilor \de încălzit ea şi verificate în alte situaţii, perienţă în care această ţionată de mai mulţi fac aici, îi vom informa în i comunei nu s-a gîndit să l
colmatarea conductelor de nu au eficienţa dorită. în promptitudine n-a func tori. Mai întîi trebuie a- timpul prevăzut de lege pe 1 întreprindă vreo măsură }
termoficare fac să scadă cititorii noştri din Orăştie. \ care să evite accidentele, j
: caldă calitatea prestaţiei de în privinţa blocului 7, noi nu-1 ţionat. menajată trecerea drumu- Mulţumim organelor de 1 Or fi aşteptând oare pînă ^
■ cădea călzire centrală. vom recepţiona definitiv M.H. : Vom verifica din lu ! peste calea ferată. Alt partid din Orăştie, care au .* cînd razele soarelui se vor /
Vintul în transportul în comun, decît după ce se va înlătu ce cauze şi vom lua mă fel, autobuzele rămîn sus sprijinit realizarea acestui \ îndura să desfiinţeze a- I
fale de principalul inconvenient stă ra acest fenomen. Cît de suri. în legătură cu căldu pendate pe şasiu la acest dialog. i cest „patinoar" ? ^
zăpada. in faptul că întreprinderea spre decantorul deschis, în ra, noi ne străduim să asi pasaj. Rezolvarea depinde
mecanică refuză să execu cel mult două săptămîni gurăm tot timpul o tempe- de Regionala C.F.R. Timi- ION CIOCLEI
