Page 30 - Drumul_socialismului_1980_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

am reuşit să reducem cu
Participarea intensă ia viaţa internă a O AVOUE CE ÏÜEBOIE HiEÎWÎBBIOtSSĂ 22 de kg acest consum, ob-
ţinînd o economie de metal
de peste 16 tone. Metal din
organizaţiei înseamnă spirit revoluţionar, cu noARE care au fost confecţionaţi
40 vagoneţi.
in.no Dese
fUrmare din pag. D asupra preocupărilor aces­ în paralel cu reducerea 10.25 „Ca
ni ier-
contribuţie plenară Ia înfăptuirea veam să aflăm, de la mais­ tui colectiv mic, dar har­ consumului de metal nu am 10,15 Rom.
neglijat
alt
aspect
—
un
nic şi ambiţios avea să ne
tav i
trul Constantin Achim, că facă directorul uzinei, ingi­ valorificarea şpanului re­ rea
prelucrările
sarcinilor poiitico-economice bătălia se' dă pentru, redu­ nerul Ioan Oprişa. metalu­ zultat din Anul trecut prin 11.35 Ager
12,10 Cont
cerea
Economisirea
aşchiere.
am
—
adaosurilor
tehnologi­
Rcfl<
17.25
ce. Ele sînt destul de mari. lui slă permanent în aten­ reuşit să predăm oţelăriilor 13.00 De 1
Comunistul este — prin în­ rou, a plenarelor comitetului spus Bekos losif, secretar ad­ Aproximativ 15—20 la sută ţia noastră. Ne-am consul­ peste 1 000 tone de şpan. 17,45 Club
18.30
Sâpt
săşi esenţa înaltului titlu cc-1 pe întreprindere. junct ■ cu probleme organiza­ la tona de piese turnate. tat mereu cu proiectanţii, Dar, odată cu punerea în 13.30 1001.
■poartă — un revoluţionar Discuţia noastră cu secre­ torice al comitetului de Prin folosirea unor noi mo­ cu muncitorii, direct la funcţiune, în cadrul uzinei 19.00 Tele
prin vocaţie în sensul că el tarul comitetului de partid, partid — a constituit-o ca­ dele de turnare, redimen- punctele de lucru. Este e- noastre, a turnătoriei de 19,20 In 3
tir ea
se află,' trebuie să se afle, cu secretari ai organizaţiilor racterul deosebit de analitic sionate, consumul de fontă vident că această colabora­ oţel, bucăţile mici de tablă 9 m,
mereu în fruntea maselor ca de bază, a relevat că activi­ al acestora; al materialelor va fi redus. re a'dat rezultate bune. Mă rezultate din. debitare, chiar 13.35 Tele
puternic factor mobilizator, tatea la care ne referim cu­ prezentate şi dezbaterilor cc O privire de ansamblu gîndesc numai la consumul şpanul vor fi folosite inte­ 20,05 Film
Com
ca o forţă care cheamă şi noaşte multiple şi variate au avut loc pe marginea lor. normat pe care l-am avut: gral, prin retopire, la obţi­ wlnţ
conduce la mai mult şi la forme. Astfel, printr-o pro­ S-a analizat profund, în fie­ — La noi, ia mina 742 kg laminate feroase pe nerea unor noi piese din 20,55 Vari
mai bine în toate domeniile pagandă vizuală bine pusă la care caz în parte, mă'surîn- Troiţa, <lin comuna Bai- tona de utilaj minier. Noi otel. soar,
cuţe
de activitate. Această carac­ punct, recent împrospătată cu du-se exact la cît se ridică ta, s-a făcut bila aiul în­ 21,40 Tele
teristică sc dezvoltă pe te- marile obiective stabilite de contribuţia fiecărui comunist trecerii socialiste pc .1079
‘ renul fertil al unei înalte Congresul al Xll-lea al la buna desfăşurare a vieţii fi s-au stabilii fruntaşii Adunări generale ale oamenilor muncii
conştiinţe politice,-pe fondul partidului, cu sarcinile şi an­ organizaţiei din care face — formaţiile de lucru şi
implicării conştiente şi acti­ gajamentele pe anul 1980, parte, criticîndu-se aspru a- individual ni se con­
ve în traducerea în viaţă a titudinile de indiferenţă, de fesa tovarăşul Dorin Sloia, Analiză responsabilă
politicii partidului. Ea se rea­ nepartieipare. . membru al comitetului co­ bucijh
lizează printr-o amplă şi bo­ Am studiat documentele în- munal de partid, tehnician dioprogri
gată preocupare desfăşurată - tocmite pentru adunările ge­ la această unitate, a neajunsurilor, mobilizare Radio,ţun
presei; 8
de organele şi organizaţiile nerale, procesele verbale în­ — Cine sînt câştigătorii .¿iilor ; 9,
de partid în vederea menţi­ prinlr-0 intensă muncă de la tocmite cu acest prilej şi am cei care constituie min- activă pentru înfăptuirea •3,05 Audi
nerii mereu treze a conştiin­ om la om desfăşurată cu con­ constatat că aprecierile pri­ dria întregului colectiv? giu; 10,01
ţei participării directe, ne­ secvenţă, prin suita de mani­ vind calitatea acestora. se — Aceştia sînt oamenii 10.05 Rcv
10,40 Cin
mijlocite Ta viaţa dc orga­ festări politico-cducative, prin . confirmă. La adunarea gene­ faptelor, cei care prin în­ sarcinilor de viitor ţară ; 11,
nizaţie, la îndeplinirea obiec­ stabilirea de sarcini conorete rală ce a avut loc. la secţia treaga lor activitate s-au ■ Colectivul Ţesătoriei de Faţă.dc realizările nete ale 11.05 Atli
tivelor generale şi concrete ce pentru fiecare comunist se şculărie a luat cuvinlul un situat mereu în fruntea mătase din Deva a încheiat anului trecut, cunoscute fiind Afiş eiec
premieră
stau în faţa acestora. Am reuşeşte să se ţină mereu număr de treisprezece comu­ întrecerii, fruntaşi între anul trecut cu rezultate nc- cauzele nereglizării planului Buletin i
discutat pe această temă cu trează conştiinţa participării nişti, iar la confecţii meta­ fruntaşii minei, cum. sînt satisfăcătoarc : la majorita­ şi angajamentelor, planul pe eo moara
I.eorean Lucoiu, secretar al active, directe la înfăptuirea lice s-au înscris la discuţii , minerit din formal iile con­ tea indicatorilor, planul nu a 1980 prezintă . însemnate 12,45 Faa
comitetului dc partid de la marilor imperative ale peri­ paisprezece membri dc partid, duse de Dior el Alba şi fost realizat. Desigur, cauze creşteri, indicatori deosebit din Bucv
jurnal ;
întreprinderea mecanică din oadei actuale. care au luat poziţie fermă Constantin Strungarul, ţara. Ia
Orăştie. Domeniul în care s-a ac­ faţă de cei ce nu participă membri dc partid, de Pe- care au îngreunat activitatea de mobilizatori pentru rea­ gem dep
la activitatea politico-organi- economico-productivă în 1979 lizarea şi depăşirea sarcini­ dian-club
— în Raportul prezentat la ţionat cu cea mai mare efica­ au- fost mâi multe, unele o- lor fizice, în primul rînd a nai ; 16,1
zatorică. Ceea ce merită a-
Congresul ' al XH-lea al citate a fost atragerea comu­ biectiyej altele mai puţin, tu planului la ţesătorie, înca­ 18,00 Orc
preciat, ele asemenea, este mautţe,
partidului, tovarăşul Nicolac niştilor la buna desfăşurare Fruntaşii toate acestea, ■ .situaţia putea drarea in normele de consum instrumoj
Ceauşescu sublinia .necesita? a vieţii interne de organiza­ faptul că cei criticaţi au fost li alta, mai bună, printr-o la materie primă, combusti­ România,
invitaţi dc către adunarea
tea de a se menţine şi a am­ ţie care este, de fapt, cheia mai bună organizare a mun­ bil şi energie, reducerea pro­ sonore ;
plifica continuu clanul revo­ implicării fiecărui membru dc generală să ia cuvintul şi sa tru Tal şi ¡lie Manca, cii, prinlr-o mobilizare mai centului de cupoane, a bo­ 22,30 Btn
luţionar al comuniştilor, al partid în activitatea concretă se angajeze că-şj/ vor revi­ membri ui organizaţiilor mare a întregului colectiv. nificaţiilor capetelor şi fîşii- Buletin <
.Von sloj
maselor în general, hotărîrea de zi ou zi. Căci, în lond, zui atitudinea. în acest fel, democratici şi unităţii so­ Aceste lucruri au fost rele­ lor, precum şi a resurselor
TIMIŞ C
dc a înfăptui neabătut mă­ a participa la viaţa internă discuţiile şi adunările gene­ cialiste, minerii din schim­ vate,. în spirit critic şi auto­ rcfolosibile de fire. Ga o sar­ ra sătuli
reaţa operă- dc edificare a a organizaţiei înseamnă a rale la care ne-am referit au bul maistrului Mihai Cos­ critic, recent, în cadrul adu­ cină nouă, dc marc respon­ grir. nituri
socialismului şi comunismului contribui plenar şi conştient, fost de mare eficienţă pe li­ tea. Individual. in afară nării ‘generale a reprezentan­ sabilitate, pentru colectivul recuperai
pe .parafatul românesc. Cum la înfăptuirea marilor sar­ nia atragerii tuturor mem­ de conducătorii formaţii­ ţilor oamenilor muncii, atit ţesătoriei în acest an este în­ rea, refo
schimb
acţionează organizaţiile de cini ale. vieţii politice. Aceas­ brilor de partid la activitatea lor amintite, au ' fost de­ prin darea de scamă prezen­ deplinirea planului de export Sacosu ’.
politică, a menţinerii şi am­
partid de la l.M.O. in aceas­ tă temă, adică modul cum se claraţi f rimtaşi Pablan tată cît şi prin luările dc cu- metraj, ţesături, fiecărui lu­ răsadului
plificării elanului revoluţio­ dominam
tă direcţie ?' ’ implica fiecare Comunist în /enciu, strungar, loan Pop vînt ale reprezentanţilor,, din­ crător .revejmnduri sarcini
nar al comuniştilor, organi­ peratoriR
— Printr-o activitate dina­ munca politică, concretă, cali­ şi Dumitru Nîchitaru, aju­ tre care amintim pe Alexan­ majore în acest' sen«. C.A.P. .li
mică, permanentă, încă în tatea acestei implicări, a con­ zaţiilor de bază în general. tori mineri,'■ AnaLil Cor- dru Ureachc; maistru princi­ Din întreaga desfăşurare a. te de 10
stadiul .planificării muncii,- stituit ideea pe care s-au Această trăsătură a fost im­ ceag, .vagonetar, A nghel pal în atelierul ţesătorie, E- adunării generale s-a des­ Agenda
primată şi hi activitatea or- ţi mii pol
'organizaţiile de bază îşi o- brodat discuţiile individuale Ionel, lăcătuş, Ionel Bor­ lena Ola rin, urzitoreasă, • se­ prins hotărîrea colectivului, a Sâeălaz.
rientează activitatea spre an­ prilejuite de . preschimbarea - ganizăţi'iior d'e masă şi ob­ dean, mecanic de locomo­ cretara comitetului U.T.C. pe fiecărui om al muncii de a
trenarea fiecărui membru dc documentelor de partid,' ca şi şteşti, — sindicate, organizaţii tivă, ' Adam ' Cúrclean, întreprindere, Viorica Butaş, înlătura toate neajunsurile,
partid la îndeplinirea exem­ tema adunărilor generale ce de tineret si {craci —. acti­ muncitor la suprafaţă, în şefa atelierului finisaj, Ma­ de a depune eforturi în plus
plară a sarcinilor de plan, a au avut loc, în care au fost vitatea,-, lor fiind îndrumată-şi total Jti oameni. Aceştia riana .Nan, firăreasă, ioan pentru a realiza exemplar,
îndatoririlor cc lc revin la înfăţişate concluziile desprin­ analizată cu competenţă, ast­ au înregistrai depăşiri de Ciocan, ajutor de maistru în în termen şi dc calitate, toa­
Ibcul' de muncă. Această' te­ se cu Această ocazie. fel că participarea lor la bu­ plan cuprinse între 9,5 şi ţesătorie, Zoiţa Mătăsârii, E- te sarcinile şi angajament,c-
mă ,se regăseşte frecvent pe — Caracteristica , principa­ na desfăşurare a vieţii între­ 18 la sută. balerina' Predica, • Gheorghc : Ie, aceasta presupmiînd in
■ordinea-, dc zi a adunărilor lă a discuţiilor şl mai ales-a prinderii creşte continuu. •• — Am păşit înir-mi nou .Iepure, .'Emilia Epica, Adam primul rînd creşterea re.şpon-
generale, a şedinţelor de bU adunărilor generale' — ne-a TRAIAN BONDOR an de muncă. Curh.se ac­ Mihăilă, Aurel Bălan şi sabilkăţii faţă de propria
ţionează pentru îndeplini­
Cornel Bobeş,- inginerul şef muncă,- formarea, unei opinii
rea planului, a angaja- al .întrcpriiidcrji. împotriva '«vioarei abateri,
meritelor asumate în între­ ■ Analiza . resp'phsabilă făcu- crearea unei atmosfere sănă-
cere ? ■ • tă ă ;sc;ds-. iii evidenţă.’contri- coase de ordine şi disciplină,
— întregul colectiv se buţiă deosebită adusă de nu- Participanţii la ad’.inirir
află angajat cu toate for­ meroşi lucrători de la atclîe- generală au adoptat -angaja-
ţele pentru a-şi onora în rele' de producţie preparăţie- nientul asumat: de colectiv în
¡nod exemplar sarcinile ţesătorie, finisaj, inecano-e- întrecerea socialistă pe 1980,
pe 19S0, iar fruntaşii sini nergetic,. reînarcfadu-s.e în precum şi răspunsul- la -che­
în frunte, pentru a inlîm- primul rînd faptul că, la' fie­ marea la întrecerea lansată
pina alegerile de Ia I) care loc dc muncă, a crescut de întreprinderea „Textila
martie cu realizări deose­
exigenţa , faţă de calitatea Maramureş'' din Baia Marc.
bite în muncă. Şi rezul­ produselor obţinute,, dar şi Oamenii muncii de la Ţesăr
tatele din prima lună a . că : există . încă multe rezerve toria din Deva', .însufleţiţi de
anului confirmă că înlre în acest sens. Rezerve însem­ dorinţa de a munci mai
vorbele şi faptele mineri­ nate mai există şi in ce pri­ bine şi eficient se angajează
lor există o. deplină con­ veşte . economisirea' 'materiei ' să depăşească substanţial pro­
cordanţă. Sarcinile de prime, a'"energiei şi combus­ ducţia industrială,! fizică şi
plan la extracţie şi pre­ tibilului. reducerea nivelului netă, nivelul planificat al
gătiri fiind depăşite cu cheltuielilor totale şi mate­ productivităţii muncii (cu 0.5
I.M.M.R. simeri.a, sectorul IV mecanic. In atelierul de rotăric se recepţionează osiile cîteva procente.
montate. Foto: V1RGIL ONOU1 N. ZAMFIR riale, a absenţelor nemdtiva- lâ sută.), nivelul calitativ şi
te şi abaterilor disciplinare. diversificarea produselor.
Rezultatele înregistrate de tă însă precizarea că restan­
C.A.P. Silvaş, Ostrov, Mărti- Etica profesională a cadrelor tehnice — ţele sînt nemijlocit legate dc
neşti, Cărăstău, Mînerău, Je- neajunsurile manifestate în
ledinţi, Buituri şi alte uni­ factor esenţial în amplificarea realizărilor! activitatea şefilor de ferme, a
tăţi, care în aiiul trecut au cadrelor tehnice veterinare şi
îndeplinit toţi indicatorii de din reţeaua de reproducţie, Rezulta
olan stabiliţi pentru fermele care realizările înregistrate în dicului ş e f - a l . consiliului unic- pcnti-u înlăturarea neajunsu­ rii unor condiţii corespunză­ care nu' au dovedit sufi­ februarie
Extv. 1
de animale— privind efecti­ sectorul zootehnic sînt depar­ agroindustrial Călan, Pius rilor existente şi pentru orga­ toare de îngrijire şi hrănite cientă • exigenţă şi răspundere 39. 58, î
vele, reproducţia şi produc­ te dc a oglindi o valorifi­ Eugaciu. nizarea mai bună a reproduc­ a animalelor,.manifestînd în­ în îndeplinirea sarcinilor şi Extr. i
ţia —, demonstrează că exis­ care eficientă a potenţialului - Total nesatisf'ăcătpare au ţiei, introducerea ordinii şi găduinţă, chiar şi nepăsare, atribuţiilor profesionale care 80. 58. I
tă însemnate 'posibilităţi de a zootehnic de care dispun coo­ fost şi rezultatele cooperati­ disciplinei în ferme. faţă de modul cum şi-au în­ le-au fost încredinţate. Rea­ lei. Fond 8
ridica simţitor ponderea sec­ perativele agricole, lată cîte­ velor agricole din comuna Cu mult sub posibilităţi deplinit îndatoririle celelalte lizarea ritmică şi integrală
torului zootehnic în structu­ va exemple concrete. Ferma Sălaşu de Sus, unde restanţa s-au situat -şi-, realizările' fer­ cadre tehnice veterinare . şi a indicatorilor de plan afe­
ra producţiei agricole. Reali­ zootehnică, a C.A.P. Vîicele faţă de planul la viţei a foţii melor C.A.P. din Baia de din reţeaua dc reproducţie. renţi ieriuelor zootehnice în
zările sînt nemijlocit legate, nu a îndeplinit planul privind . Deşi a fost învestit cu răs­ acest an implică sporirea răs­ m
fireşte, de preocuparea ca­ natalitatea la bovine cu peste «nmniivira ss ia suta punderea dc a contribui la punderii organizaţiilor de
Timpul
drelor tehnice veterinare, a 80 de viţei, iar din planul redresarea activităţii fermei partid, a conducerilor unităţi­ ziua de
zootehnice dc
şc'ilor de fermă, inginerilor producţiei dc lapte marfă nu m PRODUCŢIA AKRICOtA A JUUiTUlUi - la C.A.P. Sîn- lor agricole,' consiliilor unice mea se
toii şi, nu în ultimă instan­ a realizat nici 50 !a sută. tâmăria-Orlea, inginerul zoo­ treptat,
ţă. a preşedinţilor C.A.P., Să nu mai amintim dc pier­ tehnic Constantin Căbuz nu agroindustriale şi cadrelor mult noi
elpitaţii
contabililor şefi şi brigadie­ derile mari din efectiv dato­ de peste 150 capete. Dc aici Griş. Restanţa dc peste 1 OfK) şi-a prea făcut simţită pre­ tehnice faţă dc înfăptuirea de pic
rilor — faţă de buna organi­ rate mortalilăţiJor şi sacrifi­ se pot desprinde clar conse­ hl lapte marfă la C.A.P.. Ţe- zenţa în acest sector. Depar­ prevederilor programului ju­ din nord
zare şi desfăşurare a activi­ cărilor de necesitate. Toate cinţele asupra celorlalţi indi­ bea este edificatoare în acest te de condiţiile şi baza mate­ deţean de dezvoltare a zoo­ peratura
tăţii în ferme, pentru întro­ acestea reflectă prezenţa pa­ catori. Şeful fermei zootehni­ sens. .Şeful fermei, Laurenţiu rială existente, s-au situat şi tehniei. Evident, împlinirea prinsă î
de, iar
narea unui bun climat de lidă a şefului de fermă Floa­ ce de la C.A.P. Sălaşu dc Totd şi medicul circumscrip­ rezultatele fermei zootehnice acestui deziderat necesită 4 Şi 3 E
dimlneaţ.
munca, a ordinii şi discipli­ rea Ardeleanu în organizarea Sus, Sebestyen Francisc şi me­ ţiei veterinare, Emil Slăncu- a C.A.P. Simeria, condusă de maximă receptivitate la apli­
l*a mu
nei. Prezenţa şi participarea şi conducerea activităţii secto­ dicul circumscripţiei veterina­ lescu, nu au acţionat cu ho- yiorel Sîncrâian. carea noului, răspundere pro­ cire uşo
lor ia programul de lucru în rului dc care răspunde nemij­ re, Flenrich- Carol, au dove­ tărîre pentru înlăturarea greu­ Nu insistăm în detaliu .asu­ fesională, operativitate şi per­ rar nare
ferme este un factor impor­ locit. Fireşte, la fel de ane­ dit o slabă preocupare pen­ tăţilor cu care s-au confrun­ pra cauzelor care au influ­ severenţă în întreaga activi­ Hori slat:
tant în acţiunea de ridicare mică a fost şi intervenţia me­ tru îndeplinirea obligaţiilor tat fermele, nu au colaborat enţat negativ asupra ncîndc- tate desfăşurată de cadrele moderat,
a rentabilităţii sectorului zoo­ dicului Cornel Lazăr, de la ce le-au fost încredinţate, piinirii indicatorilor dc plan tehnice veterinare. serviciu
cenco).
tehnic. ■ circumscripţia veterinară Bre­ manifestînd superficialitate în îndeaproape cu conducerile în sectorul zootehnic la fer­
Există insă şi situaţii în tea Română, precum şi a me­ muncă şi lipsă de interes unităţilor în vederea asigură­ mele amintite. Trebuie făcu­ N. TiRCOB