Page 31 - Drumul_socialismului_1980_02

923 © SÏMBÀTÀ, 9 FEBRUARIE 1980 í-ag. 3

Adunări cetăţeneşti pentru desemnarea
asmase
illNE
candidaţilor In alegerile de ia 9 martie
ate
(ture de
;on : Cos­
er (relua- In circumscripţii judeţene
li C) &n circumscripţia electorală © Instruiri Q | e propagandiştilor pe linia invăţâmintului
de partid. La C.S.H., instruirea, desfăşurată miercuri, a fost
ativ N.Á.N. nr. 4 Vest—Hunedoara şi municipale pe tema : „Creşterea accentuată a eficienţei economice -—
infinit
obiectiv de bază cil tuturor ramurilor economice. Sarcinile
Intr-o atmosferă entuziastă, va. Totodată, ci au exprimat
tulul (Urmare din pas. 1) ţa socială şi în înflorirea lo­ organelor şi organizaţiilor de partid privind îmbunătăţirea
tliiícA însufleţitoare a avut Ioc ieri hotărîrea fermă dc a acţio­
calităţilor municipiului, au activităţii economico-fmanciare şi sporirea eficienţei eco­
oţelărie electrică,' o fabrică luat cuvîntul tovarăşii : loan după-amiază la Casa de cul­ na cu înaltă răspundere pen­ nomice în toate domeniile", iar la Í.C.S.H., ieri, pe tema:
; : prestó.- de oxigen şi un laminor de Dragota, maistru la lamino­ tură din Deva, adunarea pen- , tru traducerea în viaţă a ho- „Politica P.C.R. de realizare a programului de investiţii.
«r de ta tru desemnarea candidaţilor tărîrilor adoptate de Con­ Sarcinile reieşite din documentele Congresului ai Xll-leo
sîrmă, cu un bazin de înot rul de S00 mm, Mircea Pe- Frontului Democraţiei şi ,Uni. r gresul al Xll-fea al P.C.R.,
día şi o sală dc gimnastică, cu nescu, director tehnic al C.S. al partidului în acest domeniu".
Dallas — noi săli de clasă, ateliere Hunedoara, Ştefan Tripşa, taţii Socialiste. în cadrul a- pentru ridicarea ţării noastre • in intenţia de a diversifica moi mult gama prestă­
trolieră E- maistru oţelar, Erou al Mun­ cestei adunări tovarăşa Ele­ pe noi trepte . de . civilizaţie, rilor de servicii şi a satisface cit mai bine solicitările popu­
luí 21 şcolare şi laboratoare,- cu alte na Drozd, membru al birou­ progres şi bunăstare, de a laţiei, cooperativa meşteşugărească „Drum nou" a infiiri-
simtiáfá dotări. —~ cii Socialiste, Cornel Gher- lui executiv al Consiliului
tamil An- Tovarăşul Petre Lungu a ghel, şeful secţiei cocsificare judeţean al Frontului Demo­ îndeplini cu cinste sarcinile ..ţat de curînd noi, secţii. La începutul acestei săptămînl
supus apoi asistenţei propu­ din cadrul uzinei nr. • 1, Ni- craţiei şi Unităţii Socialiste, de. plan pe 1980 şi angaja­ s-au deschis în piaţa Obor o nouă unitate de marochi-
mentele asumate în întrece­
nerea candidaturilor în cir­ colae Mărculescu, maistru a propus drept candidat în rea socialistă, de . a întîmpi- nărie — comandă şi reparaţii — 1 şi una de croitorie pen­
cumscripţia electorală nr. 4' furnalist', Erau ăl Muncii So­ circumscripţia electorală ju­ na, . împreună cu candidaţii tru bărbaţi.
Vest — Hunedoara, pentru cialiste, loan Postolache, deţeană nr. 1 Deva, pe to­ lor, alegerile de la 9 martie • „Orientarea opţiunilor şcolar-profesionale ale viito­
Marea Adunare Naţională, a maistru la aglomeratorul nr. varăşul Alexandru Yoicules- cu rezultate dt mai bune în rilor absolvenţi în raport cu comanda socială a judeţului
tovarăşilor ing. Sabin Faur, 2, Cosma Culcea, miner ia cu, prim-vicepreşedinte al toate domeniile de activitate. nostru", a fost tema dezbătută în cadrul unei consfătuiri,
director general al. Centralei Teliuc, Romulus Ucenic, mais­ organizată miercuri, cu diriginţii claselor a Vlll-a de ia
6,00 Ba- Comitetului executiv al Con- Adunarea a adoptat în u- toate şcolile generale din municipiu.
Ineţii; 1,00 industriale siderurgice Hune­ tru la secţia I furnale, Oc­ siiiultîi popular judeţean. nanimitate propunerea făcu­
) Revista doara, şi ing. Dumitru Bo- tavian Ilcă, muncitor la uzi­ • Zilele trecute a avut loc adunarea generală de dare
rul mclo- bîrnea, directorul uzinei nr. 2 na nr. 7, locuitor din Ghe- în cadrul adunării au luat tă. Tot în cadrul acestei a- de seamă şl alegeri a cercului filatelic „Continui". Un bi­
i <l<v vtiri; cuvîntul tovarăşii: Alexan­ dunări a'u fost propuşi şi de­ lanţ : cercul numără in prezent peste 300 membri, împăr­
t» la (v.iir-' furnale-agiomcrare d i n . ca­ lari. în unanimitate, vorbi­ dru Cosma, Alia Moraru, semnaţi candidaţii şi pentru
de ştiri : drul C.S. Hunedoara. Carac- torii au relegat calităţile de ţiţi in 6 grupe, faţă de numai 13 membri la înfiinţare, în
wă radio; terizîndu-lc pe scurt persona­ conducători politici şi eco­ Silviu Popescu, Aton Pîrva 3 t circumscripţii electorale 1958...
ru pentru şi Sabin Suba, care s-au re-.- municipale. • Ieri a început şi continuă astăzi, la nivel de muni­
i de ştiri; litatea, meritele şi realizări­ nomici ale celor doi candi­ ferit la .marile succese obţi­ -Tot ieri,, în cadrul munici­
ll ; 11,25 le obţinute împreună cu co­ daţi, de specialişti, capacita­ nute de poporul român sub piului Deva au avut loc şi cipiu, o instruiie metodică privind alegerile în detaşamen­
,35 Avan­ lectivele în care muncesc, tea lor de mobilizare a co­ tele de pionieri. Comandanţii-instructori şi pionierii mem­
ii; ; 12,00 lectivelor la activitate dina­ conducerea partidului în ope­ alte adunări în cadrul căro­ bri ai comandamentelor unităţilor, prezenţi în cele două
12,30 Din vorbitorul a prezentat pe cei ra.de făurire a societăţii so­ ra au fost. desemnaţi cărnii-.
ri nostru; doi candidaţi adunării cetă­ mică, fructuoasă, puterea de cialiste multilateral dezvolta­ daţii de deputaţi în alegerile grupe de desfăşurare, urmăresc, printre altele, „pe viu",
«menada“ ţeneşti. dinamizare a maselor la în­ Cum trebuie organizată o adunare de alegeri model.
,00 Bartio- făptuirea sarcinilor, a soluţio­ te, la realizările obţinute de . dc la 9 martie pentru alte • Apicultorii din municipiu se întîlnesc duminică, la
, judeţnl, într-un spirit de totală a- oamenii muncii, din judeţul circumscripţii judeţene şi
i, ne ale- prccicre la adresa ambilor nării tuturor problemelor nostru şi din municipiul De- municipale, ora 9, la şcoala generală nr. 6, pentru o discuţie pe tema:
5,00 Meri- candidaţi, de încredere ple­ obştei. Cu toţi. au susţinut „Rentabilizarea stupinei (polen, lăptişor de matcă, pro-
Kadiojur- nară în forţa lor de acţiune cu căldură cele două candi­ polis)
ecording ; Î —inimiHinwMiiiiiriirwniiwiM—iwnin——rrrirmiiriiiwiiwi— mi miuna 11—
20,00 Ko- şi dc dăruire revoluţionară, daturi pentru alegerea ca • In codrul „Joii tineretului" din această săptămină,
i moiodij patriotică, cu convingerea că deputaţi în Marca Adunare comitetul municipal al U.T.C. a organizat, !a casa de cul­
10 Azi, în — împreună cu masa largă - Naţională de la 9 martie a.c., PRODUCŢIA GLOBALA tură, o frumoasă seară cultural-distractivă pentru tinerii din
Cadenţe
Udjurnal ; de cetăţeni — vor obţine noi care au fost apoi votaţi în licee. Membrii cenaclului literar „Flacăra“' au susţinut un
is ; .21,00 şi importante succese în acti­ unanimitate de adunarea ce­ recitol de versuri, s-a cîntat muzică tînără, apoi... s-a dan­
0,05—11,00 vitatea de producţie, în via- tăţenească. sai.
nocturn.
• Vernisaj. Mîine dimineaţă, ora 11, la casa de cul­
0—7,30 Cl- tură, are loc vernisajul expoziţiei de sculptură în lemn şi
ite fn «- pictură a artiştilor amatori llie Munteanu şi Leyla Mun-
i „3 r“ -
metiţiona- teanu, încadrată în ediţia a lll-a a Festivalului naţional
eselor de „Cîntarea României“;
i S.M.A..
pregătirea O Joi, la unitatea „Gospodina" nr. 99, pe uşă, un
me — o anunţ : „Inventar", fără alte explicaţii : de cînd, pînă
Itiitii coo- aleşi ca exemple. Nu întîm- cînd etc. Faptul n-ar fi deranjat poate prea - mult, dotă
otloit. La ion Arieşanu:
natalita- plător, desigur, cartea se rtu s-ar ti văzut înăuntru vitrjna plină cu produse : şniţele,-
l» viţei. încheie cu răspunsul... lui. salate, piftii şi altele, care trebuiou „să aştepte" termi­
— ae- ¿RESPIRAŢIE G. I. Tohăneanu la între­ narea inventarului.
alive Ia barea „Ce ar dori să lase • Sport. Clubul sportiv „Metalul" organizează miine, la
LIBERĂ" în urma sa?" : „Pilcla unei Valea Seacă, de la ora 9,30, o mare competiţie de cros,
vieţi oneste, trăită în acord la care participă cei mai buni crosişti din ţară, fete şi
Noul volum al lui Ion cu' -îndemnurile . propriei; băieţi. • La-stadionul „Coryinul“, de la ora 11, meci ami­
Arieşanu, Respiraţie liberii, inele conştiinţe“. cal de fotbal : F.C. Corvinu! t— F.C.M. Braşov. '
apărut în seria „Destine co­
ireu. pan-; mune" a Editurii Eminescu, SILVIU GUGA DOINA COJOCARU
; Mihajl',
:*) : HU- confirmă încă o dată cali­ Din Comunicatul cú.. ¡irivire la întiopliniriai Planului na­ (Rubrică realizată eu sprijinul organelor locale
snuî yine tăţile sal? de; bun -reporter. •• OMUL CARE NE ţional utile de. dezvoltare oconomico-sociala a nr+juliiicii So- şi al corespondenţilor voluntari)
flacăra) ; Cartea cuprinde două părţi etaliste România pe imul 1973.
(Arta) ;
i - prieten distincte: Marile familii şi TREBUIE"
PETHO- Convorbiri din imediata rea­
i ne .tre- litate, cave, scrise sub mo­
inbra iui
•ie) ; Ja- dalităţi diferite, au un ţel „Ginul care rie trebuie", ormarea creatoare
iRcpuliT comun, acela de a aduce uri noua producţie a Casei dc'
odonc ax elogiu muncii' oamenilor dc filme „Numărul Patru",
t-H (O.-.v este’, lin film de actualitate,
mtieră a categorii diverse dc pe me­ element esenţial al. şcolii noastre
c); ,VUL- leagurile unde,'trăieşte .scrii­ o invitaţie la ~ reflecţie, a-
muzicii torul şi pe care le descrie vîrid o scară de valori mo­
NEA: Nu rale consolidată în _ lupta Şcoala românească a cu­ tru că, un calcul simplu ric cum s-au format. Şi aici,
ri (.tline- cu încîntărc. pune mereu: întrebări şi a-şl
: Adio,- Reportajele din prima perpetuă pentru desăvîrşirea noscut în perioada dintre ¡(rată* că uii "tînăr care va ■ cred eu, că este- o altă ra­ du răspunsuri, în scopul sti­
(Munci- parte a volumului continuă cadrului ..cel ipai. propice- congresele al Xl-lea şi al păşi ■ în toamna aceasta pra­ cilă a multora dintre cursu­ mulării iniţiativei elevului
: Cineva XIF-iea ale partidului pro­ gul. învăţământului va lucra rile şi lecţiile noastre : ele
embric) ; „cîştigurile" d'c reporter ale. dezvoltării personalităţii u- sau studentului, trezirii mo­
zile de autorului, ca - şi ale repor­ rnane. Scenariul' lui ion Bă- funde mutaţii de ordin struc­ ecl puţin pînă în anul 2020— au adesea un caracter prea tivaţiilor profesionale de tip
; OKAŞ- tajului actual în general. ieşu------ care sta la baza tural' şi calitativ, esenţa aces­ 2030. Puţeih să asigurăm în pronunţat • informativ şi prea superior, cum ar li abnegaţia,
galbene filmului realizat de Maniile tora constituind-o perfecţio­ cîţiva ani de studii ciinoş- ; puţin/formativ.
Flacăra); Deşi nu acoperă o supra­ dăruirea etc.
5 prinzi faţă .geografică prea marc, Marcus — se remarcă în; narea conţi lăutului său ştiin­ liriţele dc cave va avea el în procesul dc formare a Rău este că de mulţi: ori
:
(Casa de reportajele lui fon ; Arieşa- primul rînd pentru, profun­ ţific şi ideologic, integrarea nevoie- în anul 2030 ? Fără . gândirii, un rol hotărîtor îi elevii şi studenţii sc limitea­
: Ultima nu prezintă un bogat mate­ zimea sa analitică, pentru organica cu producţia şi cer­ îndoială că nu. Ce cunoştin­ au lecţiile şi prelegerile, în ză doar la notiţe, fapt în
(Popu-
nul eu rial de viaţă trecut prin modul său de a reflecta no­ cetarea, întărirea caracteru­ ţe să selectăm pentru elevii timpul cărora elevul sau stu­ parte motivat că timpul nu
CĂLAN : filtrul simţului, artistic al ţiunea de erou contempo­ lui foririativ-educativ. ’Se-" şi studenţii noştri? Cum dentul are posibilitatea să le permite consultarea unei
(Casa de unui prozator înzestrat. Re­ ran. Maistrul betonîst Va- , crctarului general al parti­ putem discerne corect între urmărească firul logic al ex­ bibliografii suplimentare. Este
t ; Tinăr ceea cc este cu adevărat nou
; XLI A : porterul nu scrie laconic şi sile Mutu (strălucit inter­ dului, tovarăşului Nicolae punerilor. Adevăratul profe­ 0 problemă căreia trebuie să
jumina) ; sec şi nu-şi ascunde entu­ pretat de Ilarion Ciobanu), Ceaiişescu îi datorăm viziu­ şi ceea ce este numai la mo­ sor îşi trăieşte lecţiile ! Exis­ 1 sc găsească o soluţie, pen­
i .cruce dă, perisabil ? Multe cadre
ziasmul, fără să fie pate­ este negarea clişeului aşa- nea ştiinţifică asupra şcolii tă astăzi lecţii sau cursuri- tru ca accaslă consultare, a-
tic, nu respinge . cuvîntul zis realist. Nimic din tex­ noastre, ca factor fundamen­ ceastă menţinere la curent cu
„frumos“, dar iasă mereu tura acestui personaj, pus în tal- de civilizaţie, de forma­ în pregătirea Congresului tot ce este nou, trebuie for­
impresia că în carte nu-şi faţa unor probleme acute, re a specialiştilor necesari mată ca . deprindere încă de
transcrie decît „simplele“ nu aminteşte de. înjghebări­ ţării, dc progres ştiinţific şi Educaţiei şi invâţâmîntului pe băncile şcolii.
însemnări care au reuşit să le schematice ale' „pozitivu­ cultural. Irivăţămîntul nostru Prin procesul didactic se
rii slin » pătrundă în specificul locu­ lui“, el fiind un om des­ trebuie să ofere o bază soli­ dobîmlcse, cunoştinţe noi şi
lui şi • în conştiinţa oame­ prins dintr-un context care dă dc cunoştinţe, să stimule­ didactice reuşesc să-şi îmbo- ■ dialog, (pe baza unei biblio­ deprinderea de a gîndi co­
0, 71, »3.
nilor pe care îi • intîlneşte. a contribuit esenţialmcnte ze spiritul creator, , să dez­ găţească lecţiile cu cunoştin­ grafii 'studiate din timp de rect. "Specialistul de mîine
12, 6, «0, în interviurile din partea’ la cristalizarea profilului volte înţelegerea principiilor ţe noi, moderne,'dar, din pă­ ekvi şi studenţi), se poartă este chemat să aplice aceste
a doua, inspirat intitulate: său. Acest context, cu lu­ ştiinţifice şi' capacitatea de a cate, nu ’renunţă la nici un o discuţie între cadrul di­ cunoştinţe în procesul de pro­
: 1 012 051
Convorbiri • din "imediata minile şi - umbrele sale, c le valorifica pe plan tehnic, • paragraf din prelegerile e- dactic şi elevi - s a u studenţi, ducţie. Practica trebuie fă­
realitate, Ion Arieşanu con­ prezent' în deciziile şi- între­ să formeze atitudini poziti­ xistente şi atunci sc ajunge cu întrebări dc ambele părţi. cută pentru a învăţa, pentru
duce în aşa fel discuţiile in­ prinderile lui Vasile Mutu, ve faţa ‘dc muncă şi morala Ui o supraîncărcare a elevi­ Această formă dc predare a înţelege iiiai bine. Nu tre­
cit sc reliefează cu decenţă ajutîadu-1, pîriă în urmă, acesteia. învăţămmtiil, ală­ lor şi studenţilor cu multe incita ■> elevii şi studenţii la buie să însemne o succesiu­
pasiunea şi dăruirea mun­ să înţeleagă care cete noi­ turi de sarcina comunicării lucruri depăşite, învechite. un proces dc gîndirc profund. ne de operaţii simple, pe ca­
cii, celor intervievaţi. între­ ma existenţială a omului- dc cunoştinţe, are azi rolul Aici intervine rolul profeso­ In spiritul învăţămîntului re eleVul sau studentul le
i pentru faur al unei etape impor­ de a trezi gtndifea, de a pu­ rului, Care trebuie să discear- activ, elevul şi studentul, tre­ fâce mecanic, fără să cunoas­
ie: Vre- bările sînt calme, dar ne-
uşor şi convenţionale chiar şi arunci tante din istoria României ne accentul pe înţelegerea nă între ceea cc este învechit, buie^ deprins să studieze, de­ că procesul tehnologic în
. ii mai cînd urmăresc obţinerea u- contemporane. în' urmă cli­ principiilor şi analiza con­ deci" înlăturat 'şi ceea ce este oarece „libertatea sa auten­ toată complexitatea lui.
dea pre- nor informaţii biografice. pei de 'cumpănă, drumul lui ceptelor şi mai puţin pe me­ valoros şi, în consecinţă, tre­ tică“ şi autonomia profesio­ ' Potrivit concepţiei partidu­
b formă
moderat Cei mai mulţi dintre inter­ Vasile Mutu continuă, fără, morarea formulelor şi ■ fapte­ buie păstrat. * nală deplină nu se vor pu- lui nostru, procesul didactic,
st. Tem- locutorii săi sînt cunoştinţe să devieze -de la un ideal lor, de a da un cîmp larg Cantitatea de cunoştinţe a- te'a obţine fără contribuţia cercetarea şi producţia nu
a fi qu- apropiate şi convorbirile care i-a cucerit fiinţa. experimentului practic, şi a siniilafe ■ este, fără îndoială, personală la propria forma­ trebuie să se desfăşoare In
•i gra­
na intre sînt fireşti. (Dealtfel, fires­ Ilarion Ciobanu este se­ stimula gândirea critică, şi un indicator al nivelului de re. De aicr adevărul că. în paralel, ci să se îmbine ar­
à locală cul îl preocupă permanent condat de Jeana Gorea, spiritul creator. El are deci, pregătire, dar nu cel mai im­ cadrul învăţămîntului activ, monios. fonnînd un tot uni­
pe scriitor şi este sugerat Catrinel Dumitre«cu, Jcan menirea să pregătească omul portant. Calitatea acestor cu­ relaţia- profesor—elev sau tar. numai astfel -pregătirea
> în ră- de însuşi titlul cărţii). în­ Constantin şi Octavian Co- pentru schimbări, să stimu­ noştinţe este adesea hotărî- student trebuie să devjnă viitorului specialist. va co­
tempo- tre limitele acestui firesc, tcscu în acest film, care cu­ leze capacităţile fiecăruia de toare. De aici rezultă nece­ complimentară şi nicidecum respunde nevoilor actuale ş-i
iea nin- de dependenţă. dc perspectivă ale .economiei
va sufla de „respiraţie liberă“, sc cereşte prin sinceritatea şi a se afirma în muhcă şi pen­ sitatea ca toate noţiunile pre­
og de manifestă o evidentă afecti­ căldura sa umană. tru muncă. zentate să fie definite clar. Profesorul, deci, trebuie să şi culturii noastre.
Prun- Astăzi trebuie pregătit Gîndirca eslc un liant al cu­ ţină lecţii care să ofere mo­ Prof. dr. doc. ing.
vitate faţă de cei cu c a i c
discută pentru că ci sînt C. ALEXANDRU specialistul de înalt nivel de noştinţelor. Fără- gîndirc ele dele dc -studiu, de -opţiune-şi IUE N. C.ONSTANTINESCU
care este nevoie mîine, pen­ se risipesc tot atît de uşor decizie pentru viaţă, prin a-şi Institutul de mine Petroşani