Page 33 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 33
Mîin© îşi deschide lucrările
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ 1
Primul forum al educaţiei şi învăţâmînfului
Mîine îşi deschide lucrările muncă şi de perfecţionare a I)<;zbaterea publică a pro
Congresul Educaţiei şi îaivă- acesteia in cincinalul 1981 — iectelor planurilor de învă
ţâmîntuiui, primul forum la 1985 şi în viitoarele etape. ţămînt şi Statutului persona
scară naţională al slujitorilor Congresul va dezbate : Pro lului didactic, precum şi fap
şcolii de toate gradele, or gramul privind asigurarea tul că cele peste 250 000 de
ganizat din iniţiativa secreta forţei de muncă, dezvoltarea cadre didactice din învăţă
rului general al partidului, învăţământului şi perfecţiona mântul roinâfnesc de toate
tovarăşul Nicolae Geauşesou, rea continuă a pregătirii ca gradele vor fi reprezentate de
care, în toţi anii de cînd se drelor în perioada 1981 — 3 250 delegaţi şi invitaţi, în
află la cîrma ţării, a mani 1990 ; propunerile noilor pla scriu acest prim forum în ac
festat şi manifestă o atenţie nuri de învăţămînt, noul Sta ţiunea de continuă adîncire
statornică faţă de destinele tut al personalului didactic, a democratismului societăţii
învăţământului românesc. ¡precum şi alté acte normati- noastre şi de perfecţionare a
Desfăşurîndmşi lucrările la ve care reglementează proce tuturor laturilor vieţii moats-
puţin timp de la evenimentul sul instrudtiv-educativ, efec- îf tre socialiste. Congresul în-
istoric de laţgă rezonanţă po tuarea ¡practicii înl producţie
litică şi socială — cel de-âl de către elevi şi studenţi. (Continuare in pag. a 3-cs}
XM-lca Congres al P.C.R.,
care a Shtbilit liniile direc
toare ale dezvoltării societă
ţii româneşti — primului
Congres al Educaţiei şi 1n-
văţămîiituiui ‘îi revin sarcini
de mare răspundere în pri
vinţa organizării vastei acti
Anul XXXII, nr. 6 924 Duminică, tO februarie 1980 4 pagini — 30 bani vităţi de formare a forţei de
Adunări pentru desemnarea candidaţilor Frontului
■ Democraţiei ş! Unităţii Socialiste In alegerile
de deputaţi de la § martie
în.tr-o atmosferă de entta- Vorbitorul s-a referit, de
ziusm'şi bucurie, ieri a a- in circumscripţia ¡electoral! UI. asemenea, la spiritul de
vut loc la Casa municipală răspundere cu care colecti
de cultură Petroşani adu nr. 8 Esi-Peireş« ' vele de mineri, constructori
narea cetăţenească pentru de maşini, de obiective in
desemnarea candidaturii de dustriale şi social-cullurale,
deputat în circumscripţia e- lui Democraţiei şi Unităţii transpunerii în viaţă a lucrătorii din unităţile in
Jectorală nr. (i Est — Petro Socialiste, a relevat clima hdtăririlor celui de dl XI- dustriei uşoare acţionează
şani a Marii Adunări Naţio tul de puternică angajare lea Congres al partidului, pentru realizarea integrală
nale. Au participat mineri, în care se află întregul nos industria românească, agri a programului de dezvolta
ingineri, tehnicieni, maiş tru popor, condus de partid, cultura, celelalte ramuri re economico-sociakî a Văii
trii, tineri, vîrstnici, pensio pentru înfăptuirea neabă ale producţiei materiale au Jiului, elaborat din indica
nari şi casnice din întreaga tută a obiectivelor şi sar cunoscut în cincinalul 1976— ţiile şi iniţiativa secretaru
circumscripţie. cinilor stabilite de cel de 1980 o puternică dezvolta lui general al partidului, to
Luînd cuvin tul în des ăl Xll-lea- Congres al Parti re, alături de care au evo varăşul Nicolae Oeauşescu,
chiderea adunării, tovarăşul dului ’ Comunist Român, luat ascendent cercetarea vizînd cu deosebire 'dezvol
Petre L.ungu, secretar al pentru edificarea societăţii ştiinţifică, ingineria tehno tarea ¡şi modernizarea mi
Comitetului ' judeţean de socialiste multilateral dez logică, învăţămintul, arta şi nelor existente, deschiderea
partid, , membru al Consi voltate şi înaintare spre cultura, nivelul de trai al de noi unităţi, amplifica
liului Naţional al Frontu- comunism. Ca .urmare a întregului nostru popor. * 22 rea producţiei de maşini ¡şi
utilaje pentru extracţia şi
prelucrarea cărbunelui, în
zestrarea socială a tuturor Platforma siderurgică de la Calan. LC.S.H. şantier -II raton- i
localităţilor municipiului. ■ iáj, lui 3. S'X’binn de manieri condusă de Tifcel Tosuo, îm- i
i priuină cu muncitorul specialist Fetru Boboc şi maistrul
In continuare, tovarăşul | principal Arpad Kitílos monlea za maşina nr. 1 de sarjare de
Petre Limgu â prezentat iii la Uaiua- oocivtţMijLiniicră. Foto : VIRGIL ONOiU
faţa participanţilor la adu
nare personalitatea tovară
şului Ion Ciucu, membru
al C.C. al P.CjR., prrm-se- I
i
cretar ăl Comitetului jude
ţean de partid, preşedinte
le Comitetului executiv al fmizerii de utilaje - „vioara
Consiliului popular jude
tat pentru circumscripţia e- tatii ta finalizarea
ţean,
depu
de
candidatul
lectorală nr. ¡8 Est — Petro
şani a M.A.N. Evocînd investiţii la C.T.E. ia
munca şi viaţa tovarăşului \
Ion Ciucu, vorbitorul a sub La lucrările de la Grupul din cauza anotimpului, ci pur
liniat calităţile şi meritele nr. 6 al Termocentralei Min şi simplu din cauză că aceste
primului secretar, hotărârea
tia a început numărătoarea utilaje n-au putut fi: aduse lla
şi tenacitatea cu care acţio
inversă. Conform planului de poziţie. Această stare nu -.gp
nează în fruntea organiza
stat. termenul de punere în datorează grupurilor dc şan
ţiei judeţene de partid
funcţiune a noii capacităţi de tiere Energoconstrucţia şi E-
producţie a fost fixat pentru nergnmontaj, ci unor îrttre-
Aspect tila timpul desfăşurării adunării. (Continuare in pag. a 3-a) data de 31 martie 1980. Pî- prinderi din ţară (Automati
nă atunci au mai rămas doar ca şi Aversa din Bucureşti,
cîteva săptămâni şi foarte I.’CJ.T. Buzău, C.Î.’CiM. Bis
Baza materială a culturii multe probleme ncehicklatc. triţa, I.C.P. Băi Ieşti), care
BCttMŢpi Chibzuinţă Anul 1980 ne-a aflat, între altele, proprie pe şantier, am constatat că n-au asigurat utilajele teh
în raidul nostru efectuat
nologice la termene şi în or
tari ai unei trainice baze materiale a cultu atit constructorul cit şi bene dinea cerută de montaj. Din
ficiarul depun eforturi stărui această cauză, întreaga lu
În dialogul purtat cu loan aproape 2 ha terenuri pre- rii :
Fidea, preşedintele C.A.P. labile pentru cultivarea le © 7 CASE DE CULTURĂ toare pentru finalizarea la crare răuiîne sub semnul în
Bcrşorod, am abordat pro gumelor. Animatorul pro termen a acestui obiectiv. O trebării. Ramînc, pentru că
blema grijii cooperatorilor ducţiei de legume în unita ® 361 CĂMINE CULTURALE serie de lucrări au fost ter şi acum, în ceasul al doispre
din această unitate pentru te este cooperatorul Ion © DOUĂ TEATRE minate integral, unele chiar zecelea, livrarea utilajelor de
folosirea raţionată a prin Nandu, care şi-a asumat înainte dc termen, la alte către furnizorii respectivi se
cipalului mijloc de produc răspunderea producerii răsa_ j © 6 MUZEE puncte de lucru se munceşte face în ritm dc melc sau
intens. în contradicţie cu a- deloc.
ţie din agricultură — p’ă- durilor, organizării rotaţiei ® 2 179 DE BIBLIOTECI CU PESTE 1,4
viinlul. culturilor. Notabil este fap cestea, în zonele unde ur Deşi, dc la Mintia au ple
— Ca în fiecare an, o a- tul că, datorită priceperii MILIOANE VOLUME. mează să se monteze instala cat numeroase apeluri către
lenţia aparte acordăm ridi sale, la cultura legumelor în Cultura este azi un beneficiu pentru ţia de desprăfuirc, panourile
cării gradului de fertilita sistem protejai unitatea a masele largi de cetăţeni. şi dulapurile electrice opera DORIN CORPADE
te a pămîntului, această valorificat produse a . că tive, filtrele, electropompele,
măsură croind un rol deci ror valoare a depăşit 30 lei \ lucrările au... „îngheţat“. Nu (Continuare în pag. a 3-a)
siv asupra producţiei, lată la fiecare mp cultivat.
de ce este în curs de fi în afara preocupărilor nu VERNISAJ poporului român“ a fost te „LA POALE
ma unui concurs gen „Cine
nalizare aplicarea a 1 700 au rămas nici acţiunile care citeşte, eurtoaşte“, organizat DE 'RETEZAT“
tone gunoi de grajd. Un vizează ridicarea randamen Mii ne, Ia orele 17, Casa de de colectivul bibliotecii co
loc de seamă în preocupă tului în pomicultură, unde cultură din Hunedoara va munale din Pui, cu tinerii Ansamblul folcloric al Ca
găzdui vernisajul expoziţiei
rile ce preced declanşarea se fac fertilizări şi se va de grafică militantă, organi clin sat. Înscris în manifes sei de cultură din Haţeg a
tările „Lunii cărţii la sate“,
lucrărilor agricole de 'pri trece la completarea goluri PRIMA PE UZINĂ — zată de Comitetul judeţean concursul a oferit participan oferit locuitorilor din To 'eşti
apreciate
Sarmizegetusa
şi
măvară, îl ocupă acţiunile lor, fiind asigurat materia SECŢIA FURNALE de cultură şi educaţie socia ţilor o instructivă lecţie de spectacole cu programul „La
listă, în colaborare cu Uniu
de scurgere a apelor de pe lul săditor necesar. La bilanţul hărniciei în nea Artiştilor Plastici din istorie. poale de Retezat*-. Da* un bi
culturi şi înlăturarea cxce r Ftale aceste acţiuni se muncă ¡pe anul 1979 al I.V. R.S.R. Expun meîmbri ai nemeritat succes i;-ou bru:i-
suini de umiditate. Călan, locul I a revenit sec U.A.P., filiala Deva-Petroşani PRIN CONTRIBUŢIA „tfat soliştii Elena Pal, Mi hai
circumscriu hotarîrii coope ţiei furnale, prin dăruire şi şi artişti plastici din ţâră. CETĂŢENILOR feud, Adinei 'Lupta, 'Rtăriu
O iniţiativă care merită ratorilor din Boşorod de a abnegaţie în activitatea pro Expoziţia — dedicată eveni iţloş, Ion Migălesc, acompa
reţinută este trecerea la fo transpune în fapte obiecti ductivă, destoinicii fnrnuMsti mentului de la 9 martie — In saţul centru de comu niaţi de taraful dirijat de Ua-
losirea intensivă a unor su vele stabilite de Congresul de la 'I.V. Călan au elaborat va fi organizată in Următoa nă — Cebleju de Sus — se 1*01 S lo vie.
rea perioadă şi la Petroşani,
pesLe plan în anul trecut
prafeţe aflate în jurul fer al Xll-lea al partidului în 22 250 tone de *fdntă ebrinşie. •Liupuni şi Geoagiu-Băi. construieşte, prin Contribuţii
cetăţenilor,
fără
a
efectivă
mei de animale. Pa lingă domeniul agriculturii. Angajamentul lor pentru fonduri de la bwtdttil edubi-
1.980 este dc a realiza supli
construcţia unui solar care CONCURS liului popular, o popi carie
mentar 10 000 tone de fontă nouă. a fost turnată funda
ocupă 1000 mp, s-au găsit N. TÎRCOB cenuşie de cea mai bună ca „Meleagurile hunedorene — ţia şi se continuă cu celelal
litate. leagăn al formării limbii şi te lucrări.