Page 34 - Drumul_socialismului_1980_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

F.SJE

DUIi
io fe:
9,00 Tot ins
Comisia de femei din întreprindere 3,20 Film s<
pil :
Autoritatea se cîştigă nii <I>.
în miezul si 10.00 trai ia Viaţii s
studiou
prin forţa argumentelor t 11.45 Bucurii
viaţa colectivului 13.05 Album
De strs
12.30
Serbări
15.10
—• Se împlineşte, în cu- rînd cu mine însămi, apoi cu rafturi metalice în care ţia a i
rînd, un deceniu, de citul cu ele, şi nu au avut decît se foloseşte tehnică comer­ Ce se poate spune despre adjunct cu probleme sociale 10.05 Şali
deţineţi funcţia de director de cîştigat. Astăzi, cînd 86 cială modernă — box-palc- activitatea unei comisii dc în comitetul dc partid al în­ 16.15 Anul S]
tea a
de întreprindere. Aveţi, aşa­ la sută din colectivul între­ tc tip european, palete, e- femei într-o întreprindere si­ treprinderii, la sectorul trans­ 17.10 Imagin
dar, o experienţă care vă prinderii sînt femei, astăzi, lectrostivuitoare, motostivui- derurgică ? — ne întrebam port — impiegaţi de mişcare 17.30 Cuteză!
In acti
permite cîteva reflecţii. Sîn- zic, putem merge alături pe toarc, transpalete), ceea ce apropiindu-ne de întreprinde­ sînt patru femer. Şi exem­ 18.10 ti rea i
leţi de acord cu afirmaţia un drum foarte lung, fără uşurează mult munca oa­ rea „Victoria“ Călan. plele ar putea continua. „Dar 9 mart
că arta de a conduce se în­ teama că nu ne vom ajun­ menilor, în majoritate femei. Dar ajungînd acolo ne-a în- n-a fost întotdeauna aşa — 18,50 1001 dc
Teiejur
vaţă, că un conducător se ge ţelul. Să vă argumentez: Nemulţumirea este că nu tîmpinat o surpriză plăcută. îşi aminteşte Szakacs Elisa- 19.00 Antena
19.15
formează în timp ? n-a fost an în care să nu am putut rezolva necesarul Poate nu trebuia să ne sur­ beta, preşedinta comisiei de nici“
Ulm ;
— într-adevăr, arta de a fie nevoie să mutăm două- real de spaţiu, aşa că o prindă, dacă ne gîndeam că, femei din întreprindere. Cu 20.15 ulii mei
conduce se învaţă. Se înva­ trei depozite (erau în zonă parte a întreprinderii func­ prin modernizarea tehnicii, ani în urmă, cînd a venit la ml eră
de demolare), un lucru de­ ţionează încă în condiţii
ţă din experienţă proprie, multe meserii care în trecut noi Marina Toma, inginer Joscph
Teiejur
din confruntarea cu realită­ loc uşor, realizat în con­ precare. necesitau forţă fizică deose­ turnător, bărbaţii se împăcau 21.45 © Spoi
ţile, din greutăţile de care diţiile în care planul între­ — Ce consideraţi că aţi bită şi erau practicate doar greu cu ideea că îi conduce
te-ai izbit şi pe care le-ai prinderii a fost onorat, lună învăţat în primul rînd, în de bărbaţi, astăzi au devenit o femeie. Şi au „promovat-o“ LUNI, 11
răzbătut. dc lună eu răspundere, în munca de conducător ? accesibile femeilor. Un argu­ pe post de... maistru. Astăzi 16,00Emisiu
condiţiile în care realizările s-a schimbat nu numai pro­ inaghla
— Ştim că aţi preluat — Că totul este posibil ment convingător ni-1 oferă 18,501001 de
conducerea întreprinderii in- au crescut de peste trei ori. dacă ai încredere în oa­ faptul că aici peste 25 la su­ centul forţei dc muncă femi­ 19,00 Telej iu
— Pregătirea politică şi tă din personalul muncitor nină, în continuă creştere, ci 19,15Iu acti
tr-o perioadă de mari pre­ meni, în tăria colectivului. ti rea i
faceri — ca să zic aşa — perfecţionarea profesiotudă — In succesele pe care sînt femei, „cel mai ridicat şi mentalitatea oamenilor". 9 mart
în viaţa ei, ceea ce, de la le-aţi obţinut, o contribuţie procent pe întreaga siderur­ în preocupările comisiei de La ord
conomi
bun început nu v-a uşurat are şi chemarea dumnea­ gie“ preciza tovarăşul Viorel femei stă nu numai pregă­ 20,05Cadran
munca de conducător. Dim­ Convorbire cu economistul voastră pentru meserie 7 Păcuraru, secretarul comite­ tirea. profesională a femeilor 20,25Orizont
potrivă. tului de partid din între­ şi promovarea lor. în cadrul ţific
ELEONORA ŞTEFANOVICI, —: Eu mi-am ales de mi­ prindere. „S-au căutat soluţii clubului „Femina“ se orga­ 20,15Roman
— Aveţi dreptate. Din că drumul pe care-1 slujesc nizează atît acţiuni menite să Lav ce
prima zi am fost pusă în directorul I.C.R.M. Deva acum — am absolvit liceul d e substituire a forţei de le ajute pe participante să mul ej
Unitatea de bunuri meta­
faţa unor cerinţe deosebite. comercial, facultatea de co­ muncă masculine cu cea fe­ se Integreze disciplinei de lice Brad, Comunista Doina 21,35 Teiejur
Sarcina de a muta între­ merţ. Din această meserie minină. Astfel au fost asi­ producţie, cît şi acţiuni edu­ Martin, exemplu in activi­
gurate locuri dc muncă unui
prinderea de la Petroşani la sînt laturi inseparabile ale mi-am făcut profesiunea dc număr de peste o mie de fe­ cative, care să le imprime o tatea profesională.
Deva — din motive de di­ muncii conducătorului. U-arn credinţă. mei". Un lucru nu uşor * de conduită frumoasă în viaţă, Foto: VIRGIL ONOIU IfAt
rijare şi gospodărire a fon­ întîlnit în anii 1975—1979 — Aţi avut un ideal ? realizat, întrucît cele mai societate, familie: întîlniri
dului de marfă — a ridi- - la Bucureşti, la un curs multe nu cunoşteau o mese­ ale tinerelor încadrate cu fe­ BUCUHEŞ
cat multe probleme, de la postuniversitar la Academia — Da şi am crezut în el. diojurnai ; ;
mei care au ieşit la pensie
crearea condiţiilor pentru „Ştefan Gheorghiu“. Ce a Opţiunea făcută acum 32 de rie, nu mai fuseseră încadra­ din întreprindere, discuţii cu „Mereu mai e sci ; 7,45 I)
baza tchnicormaterială a u- însemnat pentru 'dumnea­ ani, cînd m-am înrolat în te în muncă. Dar atunci cînd medicul, dezbateri privind rutieră ; 8,
mul satelor
există preocupare, rezultatele
nităţii (sediul tehnico-admi- voastră această pregătire ? activitatea revoluţionară de nu sc lasă aşteptate. Aşa se munca în întreprindere şi a- duminical,
nistrativ, depozite pentru — Foarte mult. M-a a-, tineret, luptînd pentru tim­ face că 200 de femei au ab­ casă, expoziţii artizanale etc. ceva de făcut“ ţara ; 12,00
toţi ; 13,00 R
mărfuri), pînă la cele cu jutat să nu mă împotmo­ pul nou care îşi arăta zorii, solvit pînă acum cursurile de Iniţiative cum sînt: „Cartea Orchestra d
implicaţii sociale (loc de lesc, după o perioadă cînd mi-a fost suport în încer­ calificare, alte 75 se califică de onoare a disciplinei şi Iarna, preşcolarii din ră a Radiot
muncă, locuinţe, creşă pen­ aveam deja reuşite în lua­ cările grele care nu m-au în prezent iar, în acest an, calităţii muncii“, felicitarea mediul rural sînt în va­ Unda veseli
pc portativ
tru copiii oamenilor de care rea deciziilor. Un conducă­ ocolit. Aş dori ca tinerii că­ încă 300 dc femei vor urma tinerelor mame şi chiar spri­ canţă. Spre dezolarea Cor­ riu ; 14,15 ’
aveam nevoie). rora le vom preda înfăp­ neliei Ropcean, educatoa­ preţi de nr
tor, pentru a-şi realiza efi­ aceste cursuri. Macaragii, su­ jinirea lor la nevoie ctc., fac 15.00 Club
— Dar aţi reuşit. Şi n-aţi cient funcţia încredinţată, tuirile noastre, să realizeze dori, clectrocarişti, turnători, cinste acestei comisii şi mai rea grădiniţei din Brăniş- 16.00 Aiman
făcut dovada „momentului este obligat să înveţe, să fie mult mai mult, şi o pot electricieni, maşinişti benzi, ales conducătoarei ei, sufle­ ca, care ar fi dorit să-i Concert de
dificil’' al primilor paşi. E- la zi cu cele mai noi meto­ face pentru că au crescut pompagii, fochişti cazane, tul activităţilor organizate surprindem în activitate, Iară ; 17,30
tutlndeni ;
raţi vioara întîi, şi, orice de în domeniul pe care îl în condiţii deosebite faţă manevranţi vagoane, lăcătuşi cu femeile. Elisabcta Szakacs să-i cunoaştem pe omule­ pentru toţi
s-ar spune, deciziile pe care conduce. Cele 20 dc disci­ dc noi. etc. — meserii atît de mascu­ cr-cdoîn capacitatea semenelor ţii „mereu la fel şi în fie­ jurnal ; 20,1
le-aţi luat au dovedit com­ pline ale acestui curs — de — în urmă cu mulţi ani, line sînt deprinse dc femei, sale, se străduieşte să le re­ care an alţii“. In aştepta­ Lară ; 20,30
21,:
dlllor ;
petenţa conducătorului, ta­ la marketing la analiză eco­ îiUr-o clasă a şcolii gene­ muncitoare calificate pentru zolve problemele, chiar şi rea lor, mare parte a lu­ 21,35 Jazz ;
lentul sau organizatoric, spi­ rale nr. 1, m-a impresionat „Victoria" sau pentru viitoa­ cele familiale, pentru că de crurilor din sala de grupă nai ; 22,10 1
ritul gospodăresc. nomică, de la planificare mărturisirile unui copil de rea platformă industrială a liniştea sufletească a femei­ au fost strînse şi depozi­ tiv ; 22,30 S
ţe cu Ioan,
micro la macro — m-au a- lor depinde în mare măsură tate, materialul didactic
— Un mare merit la 10 ani, în compunerea la Călanului. Sînt meserii nu — pe care şi l-ar dori ori­ Buletin de
ceea ce am reuşit are co­ jutat enorm iar călăuza mea tema „Omul pe care-1 cu­ numai deprinse, dar şi fă­ şi realizarea lor profesiona­ care educatoare — împa­ de dans ; ;
ştiri ;
0,05-
lectivul care s-a format aici, de fiecare zi este modulul nosc şi admir". Copilul scri­ cute bine de către femeile lă. îşi cunoaşte tovarăşele de muzicai noi
s-a sudat aici, pe care mi sese printre altele: „Aş de aici. O spun tovarăşii de muncă, le ştie bucuriile şi chetai şi etichetat cu gri­
de ştiinţa conducerii. Pro­ jă. In ediţia a lll-a a în­
l-am apropiat, cred. O să vrea să fiu ca mama. Un muncă, o spune conducerea supărările. Ne invită să le
găsiţi ciudat ceea ce vă’ iectul cu care am închcia-t ozn întreg, complet, integru, întreprinderii. Şi ca dovadă, cunoaştem şi noi pc Eugenia trecerii „Şcoala noastră, _«tNJ
casa noastră", această u-
spun : p'c mine, la început, cursul „Perfecţionarea orga­ conştiincios şi neschimbat în multe femei au fost înves­ Potrachc, Maria Cordoş, A- nilale a obţinut locul l pe
m-au respins femeile. Eu nizării şi- conducerii activi­ hotărîri. Un om care ştie ce tite cu munci dc răspundere : lexandrina Puşcaş, Natalia judeţ între grădiniţele din
veneam aici cu o aureolă de vrea şi ban la suflet“. Co­ Iosefina Stăuescu conduce Smîntînă şi altele, femei har­ DEVA : R
tăţii comerciale la I.C.R.M. mediul rural, succes pe ca­ terel roz (1
om dur. Da, da ! Dar, cu pilul care mărturisea aceste biroul planificare, economis­ nice la locul de muncă, gata eîine de cil
trecerea anilor au văzut că Deva“, se aplică în noul adevăruri se numea Cezar. ta Radica Giorogar a fost a- oricând ' să răspundă prezent re educatoarea il închină NEDOARA :
sînt pretenţioasă în primul depozit (acesta este utilat — Fiul meu ! lcasă în funcţia dc secretar la' toate acţiunile organizate primului forum al educa­ de la Nava
w-oui din .
cu ele şi pentru ele. îşi iu­ ţiei şi invăţăminlului. Am >i pent
besc munca şi oraşul. Ar rugat-o pe Cornelia Rop­ .constructor
vrea însă ca, în oraş, să exis­ cean să ne spună cum a ŞANI : Omi
Clipa te o curăţătorie chimică, în reuşit o asemenea „perfor­ buie (Unire
Casey (7 F>
magazinele alimentare să gă­ m a n ţ ă N u numai că chetele galt
Există o clipă cînd dai sească semipreparate tip nu-şi asumă nici un me­ ca) ; LUPEI
frlcanul — s
gîndului dezlegare, adu- „gospodina“. Şi-ar dori, de rit pentru rezultatele ob­ tural); Ni-
nind în ea anii de-o via­ asemenea, o asistenţă medi­ ţinute, dar ne-a declarat, (Muncitoresi
ţă. O clipă unică, înaltă. cală de specialitate, garanţie cu o modestia dezarman­ In ritmul m
resc) ; LC
Clipa aceasta a înflorit în a sănătăţii lor şi copiilor tă, că despre activitatea trăi fără lâ
proprie n-are „nimic deo­
inima Măriei Puşcaş oda­ lor. Sînt probleme şi cerinţe sebit“ dc spus. „Eu pun PETRILA :
tă cu cele o:> de garoafe îndreptăţite şi sperăm ca ele pe primul plan munca“. Şi lui (Manei
NOASA : A.
înmănuncheate intr-un ne­ să stea în atenţia edililor a- cu tine (M
asemuit coş aniversar, o- cestui oraş. replica aceasta avea să RICANI : i
revină' în discuţie ca un
jerit vineri după amiază raţă (7. N’oic
laitmotiv. „Ştiţi, inii pla­ La cinei zile
de colectivul atelierului ua roşie)
prepuraţie al Ţesătoriei de Vestimentaţia ce şi vreau să fac un lu­ ZA : Expr
mătase Deva. 5,7 dc ga­ cru aşa cum trebuie, să nu tea ( M i n e
trec peste el oricum. Dar TIE : Jac)
roafe pentru 55 de ani de cînd te ocupi prea mult (Patria) ; A
viaţă, din care 32 dăruiţi 10 - GEOAGIU-E
muncii. Dc aceea acum, în de ceva, rămîn altele ne­ o sten căzf
această clipă, Maria Puş­ Şi in 1980, scopul creaţiei făcuteŞi această frăniîn- cultură) ; 1
vestimentare a rămas mode­ tare continuă, căutare de frontieră a
caş — prima lucrătoare iar) ; £1RA5
larea înfăţişării umane cit altceva, această nemulţu­
din ţesăloria deveană care mai aproape dc idealul de masca de t
iese la pensie — e sărbă­ frumuseţe ai epocii. A reve­ mire pentru că „mereu Teatrul cel L
mai c ceva de făcut“ nu-i
cultură);
torită cu atîta dragoste de nit in atenţie frumuseţea dau pace „tovarăşei“ al lor — serii
naturală. Moda '80 aduce
colectiv. Să-ţi spună „îţi nie) ; SIA
elemente extrem de diferi­ cărei păr luceşte aproape
mulţumim din inimă pen­ te : un eolorit viu, impre­ la fel de alb ca zăpada. şi liber (M
Oraşul fant
tru exemplul demn pe care sionant, alături de unul so­
bru, o linie extrem de bo­ Dar sufletul i-a rămas tî- TELIUC : i
ni l-ai dat“ — de la co­ (Minerul); (
gată in detalii, coexlstîad cu năr, iar aulomulţumirea
legii de muncă Marin Co- o alta extrem dc simplă. lozuri (Hun
coşilă, Otilia AndruşescU, O modă retro, amintind de străină, deşi mai are doar
jumătatea secolului, anii un an pînă la pensie.
Liliana Pinciuc, Ecatcri-
'50, ca şi una oare se vrea
na Predica, Maria Dutni- deasupra timpului, dc for­ . Cum să cuprinzi în cî­ IVRE
trescu, fană la directorul me atît do esenţializate in­ teva cuvinte o viaţă de
întreprinderii, inginerul cit amintesc îmbrăcăminte« om ? O viaţă' închinată Timpul
uncie
uni­
orientală
sau
Troian Ţîrlea — înseam­ forme. muncii, educării puilor de ziua de 10
nă că ţi-ai onorat cu ade­ Deci, in ’80 vom vedea om ce fac, stîngaci, întîiul mea se me
vărat locul în mancă şi mode (nu modă), din care lor pas în... lume. necu­ în genera;
va fl acop
viaţă. O clipă fără egal. Probitatea profesională şi etică, competenţa şi vrednicia au promovat-o pe Emilia să alegem pe acelea care noaşterea meritelor unui ultima part
ni s« potrivesc. Totuşi, ei-
l-a conferii această măre­ Ardeau în luncţia de ajutor şef al Laboratorului de patiserie şi cofetărie din Petrila — teva precizări : lungimea se om este o justă răsplată clnd va
ţie cadrul sărbătoresc, u- de unde preparatele iau drumul spre toate unităţile de profil din întreaga Vale a Jiului. situează sub genunchi, ta­ pentru munca sa. Dar Cor­ Vintul va !
Temp
slab.
lia este marcată prin cor­
rările, lacrimile, florile, O promovare pe care Emilia Arde ari o onorează cu fapta responsabilă, cu conduita-i de doane şi la unele modele neliei Ropcean, ca de alt­ va fi cu prii
momentul înmînării de că­ so accentuează umerii. fel tuturor „tovarăşelor' 1 , 1 şl plus
tre Eugenia Vintilă a căr­ fiecare zi. Emilia este una dintre cele peste 2 500 de îamei hunedorene care, în ultimii îi rumene şi altceva, mult ziua tempei
intre plus 5
ţii de muriră şi a deciziei cinci ani — prin grija statornică a organelor de partid şi de stat dc a creşte rolul femei­ mai dc preţ: imaginea ce­ de. l’reeveo
de pensie, darurile simbo­ lor în viaţa economică, socială şi culturală au fost promovate wi importante posturi de lei care le-a legănat copi­ la ceaţă lu
lice oferite, în numele co­ Pagină realizată de lăria cu basme,-i-a învăţat al dimineţii,
lectivului. de M inerva A- conducere pe linie dc partid şi dc «tat, în unităţile economice, în organizaţiile dc masă şi LUCIA LICIU ce-i bine şi ce-i rău, îi va va persista,
pentru
forr
grjma, poemul LUianei obşteşti. ?• însoţi pe copiii de ari sau (Meteorolog
Pinciuc. VIORICA ROMAN de ieri tot restul vieţii. O»«« Dare!