Page 35 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 35
m DUMINICA, 10 FEBRUARIE 1980 Pag. 3
Adunări pentru desemnarea candidaţilor Frontului Democraţiei Primul forum al educaţiei
şi Unităţii Socialiste în alegerile de deputaţi de la 9 martie şi îiwăţâmintuiui
(Urmare din pag. I) mul loc), preocuparea celor
ai co in circumscripţia electorală Mi J. în circumscripţii electorale judeţene aproape 6 000 dc slujitori ai
nmu
te a cununează o perioadă de mai învăţămîntului hunedorean
cetăţeneşti
In
adunările
Aus- nr. 6 Est-Petroşani desfăşurate pînă Ia 9 fe .76 Lupeni ; Rodica Tatulici, bine de un deceniu şi jumă pentru ridicarea nivelului de
Lupeni
director
„Vîscoza“
bruarie a.c. au mai fost de şi Veluria Modoi, inginer tate de transformare profun cunoaştere al elevilor şi stu
dă a întregului sistem de în-
învăţă-
denţilor.
Integrarea
(Urmare din pag. I) I.M. Lonea, Dan Otto Suru- semnaţi următorii candidaţi topograf la I.M. Lupeni, în
lescu, directorul general al ai Frontului Democraţiei şi circumscripţia electorală văţămînt românesc şi de or mintului cu producţia înscrie
EtU- pentru înfăptuirea impor Combinatului minier Valea Unităţii Socialiste pentru judeţeană nr. 77 Lupeni ; ganizare a activităţii de pre la loc de onoare cooperarea
gătire a tinerotului pe baza
tantelor sarcini ce stau în Jiului, medicului Rodica consiliul popular judeţean : Ioan Dumitraş, director - , şcolii cu întreprinderea pa-
faţa colectivelor hunedore- Dijmărescu, secretarului co cerinţelor obiective ale con tronatoare pentru continua
(pai- Floarea Szckely, maistru, şi Ioan Diaconu, director strucţiei noii noastre societăţi. îmbunătăţire a muncii de
ne din documentele de mitetului de partid de la secretarul comitetului de tehnic la I.M. Vulcan, în
partid. I.M. Dîija, Nagy Emeric, Generalizarea învăţământului pregătire tehnico-productivă,
viitor directorului minei Petrila partid, Ţesătoria de măta circumscripţia electorală ju cu durată obligatorie dc 10 toţi factorii care coordonează
pregă- Cu acelaşi prilej, tovară se, în circumscripţia elec deţeană nr. 82 Vulcan ; ani şi trecerea la generaliza şi colaborează la realizarea
<te la şul Petru Barb, prim-secre- — Aurel Brînduş, studen torală judeţeană nr. 4 De Silvia Iordate, Minodora rea treptei a Il-a a liceului, unui învăţămînt modern şi
tar al’ Comitetului munici tei Ileana Ciocan, pensio va ; Ieroniin llusan, direc Costa şi Augustin Bondoc, structurarea conţinutului î-n-
pal de partid, a prezentat narului Nicolae Popon, mi tor, şi Mircea Bădărău, di- cooperatori, în circumscrip- văţămîntului prin promovarea prospectiv fiind angajaţi în-
Bomâ- un bogat tablou de reali nerului Mircea Secreeru, rector-adjunct, la I.E.C. - ţia electorală judeţeană nr. prioritară a ştiinţelor funda tr-o amplă activitate de o-
zări obţinute de oamenii elevului Florin Roşu, con rientare şcolară şi profesio
,Aurul Mintia, în circumscripţia e- 96 Simeria ; mentale şi a politehnizării tu nală în vederea cultivării tra
¡ . Prc- muncii din Valea Jiului în structorului Vasile Boboc şi lectorală judeţeană nr. 13 Maria Medrea, secretar turor treptelor şi profilelor diţiilor socio-profcsionale lo
Regia toate domeniile de activita economistului Ioan Carpi- Deva ; al Comitetului orăşenesc de de şcolarizare, intensificarea cale. Relaţia învăţămînt-ccr-
te, rod al orientărilor date neţ. Rafila Iacob, profesoară, partid, primarul oraşului, muncii educative de pregătire cetare-producţie cunoaşte tran
de secretarul general al Mulţumind pentru căldu preşedintele Comitetului ju în circumscripţia electorală politico-ideologică a tineretu sformări calitative, dc esen
partidului, tovarăşul Nicolae
SIE ra cu care i-a fost primită deţean pentru cultură şi e- judeţeană nr. 48 Haţeg; lui — sînt reperele de bază ţă în scopul şi pentru for
Ceauşescu, în urma vizite
limba candidatura, primul secre ducaţie socialistă, în cir Florian Stanciu, secreta aie şcolii noastre dc azi. marea tinerilor dc mîine, ca
lor de lucru efectuate în
tar al Comitetului judeţean cumscripţia electorală nr. rul Comitetului orăşenesc Invăţămîntul hunedorean oameni adevăraţi, cu o bună
acest important centru car de partid a subliniat că 26 Hunedoara. de partid, primarul oraşu
bonifer al ţării. Susţinind va fi reprezentat la înaltul pregătire politică şi profesio
prega candidatura tovarăşului Ion este o datorie de onoare a Vasile Malincenco, direc lui, în circumscripţia elec forum de 70 de cadre didac nală, cu o înaltă conştiinţă
do la minerilor Văii Jiului de a tor al T.C.H., şi Emilian To- torală judeţeană nr. 33 Că- tice şi membri ai comitetelor patriotică, revoluţionară.
‘ Ci ucu, vorbitorul a expri-
nu precupeţi nici un efort mulcscu, directorul grupu lan ; cetăţeneşti de părinţi, acti
in e- '/vat angajamentul organi pentru transpunerea în via Leru Circo, prim-secretar vişti ai organizaţiilor de co Alăturîndu-se cadrelor di
zaţiei municipale de partid lui de şantiere Valea Jiu dactice din întreaga ţară, slu
ţă a măsurilor stabilite de lui al T.C.H., în circum al Comitetului municipal de pii şi tineret. Ei vor raporta jitorii şcolii de pe meleagu
-stiin- de a-şi perfecţiona conti secretarul general al parti scripţia electorală judeţea partid, primarul municipiu succesele de prestigiu ale
nuu activitatea pentru în rile hunedorene urează suc
Gus- deplinirea sarcinilor cu dului, tovarăşul Nicolae nă nr. 62 Petroşani ; lui, în. circumscripţia elec şcolii noastre de toate gra
U1Ü- Ceauşescu, privitoare la torală judeţeană nr. 5 De dele — care deţine loc frun ces deplin lucrărilor primu
prinse în documentele celui Ghcorghe Şimon, inspec va ; taş pe ţară (la categoria în- lui forum al educaţiei şi în-
de al XH-lea Congres al sporirea continuă a pro tor şef al inspectoratului Constantin laremschi, di văţămînt seral ocupînd pri
partidului. ducţiei de cărbune, aceas judeţean de interne, în cir rector, şi Petru Ionaşcu, văţămîntului !
ta reprezentînd contribuţia cumscripţia electorală ju
Prin acelaşi spirit de an director adjunct la I.P.H.,
gajare şi hotărîre s-au ca lor de preţ la înflorirea deţeană nr. 71 Petrila ; , in circumscripţia electorală
Graţian Faur, preşedinte
racterizat şi cuvintele to continuă a patriei noastre judeţeană nr. 80 Lupeni ;
socialiste, a tuturor locali le Consiliului judeţean al
3 Kii- varăşilor Ioan Cojocaru, tăţilor municipiului Petro sindicatelor, în circumscrip Ioan Ivănuş, tehnician la
i pre- I.M. Vulcan şi Dumitru Mi-
leleo- miner şef de brigadă la şani. ţia electorală judeţeană nr. hai, maistru la I.M. Paro-
rogra-
igazin şeni, în circumscripţia elec
.cleiul, torală judeţeană nr. 81
lentru
; 13,15 Confmutări etiee m Coxifmntări etice Vulcan ; ® Interesante acţiuni în şcolile municipiului. La liceul
uşoa- Maria Mocanu, prim-se nr. 2, energetic, in faţa a peste 100 de elevi, s-a desfă
; 13,30 cretar al Comitetului orăşe
orfcret şurat un reuşit concurs „Cine ştie, cîştigă" pe tema „E-
xrigo- ...Acum 12 ani, undeva, nesc de partid, primarul o- minesciana", organizat de profesoarele Lavinia Cerghedean
inter- într-un sat dincolo dc Mu O mamă, două mame... raşului, în circumscripţia e- şi Paraschiva Butnar.
ilară ; reş, ai cărui nume se lea lectoraiă judeţeană nr. 91
ţilor ; ® La magazinul filatelic au sosit de curind clasoare —
17.00 gă de numele apei ce, udă pe fiicele sale dragi. Nu Deva. Bătrîna l-a în tihnit Orăştie ; toate tipurile româneşti. De asemenea, se găseşte aici,
popu- mănoasele holde din Gîmpul le-a înfiat, că îi e lehami şi miercuri, la piaţă, în Gheorghe Prip, preşedin pentru amatori, seria de timbre „preolimpiada Moscova".
pre- Pîinii, o mamă a dat naş tele C.A.P. Silvaş, Viorica
:oleca te să umble după formali Deva. Tata însă... n-avea Mariş, cooperatoare C.A.P. Prin cercurile filatelice se distribuie în aceste zile filateliş-
iad io- tere unei fetiţe. tăţi, dar nu-şi doreşte ni nici un ban la el — zicea. tilor emisiunea „Colaborarea cultural-economicâ inter-
popu- După 11 luni „mama" a mic mai mult decît să tră Nici măcar pentru o turtă Silvaş, Ilaric Mărcuţ, mais europeană 1979";
melo- tru mecanic la S.M.A. Ha
nări ; mai născut o fetiţă. Mo iască să le vadă măritate. dulce. Fetele, însă, şi-au ţeg, în circumscripţia elec O Frişca pusă in vînzare vineri dimineaţa la magazinul
iojur- ment în care a uitat dc Cînd am ascultat poves primit turta, „puiui târgu de lactate din centrul oraşului nu prea era de calitate. O
spor- prima, lăsînd-o in grija u- tea bătrînci, un fior a răs lui“, dc la mama lor cea torală judeţeană nr. 49
man- Haţeg. probă dusă la Sanepid a confirmat aceasta. La analiza e-
23.00 nei femei deja vîrxtnică. colit suflete, inimi, con bună. Nu duc lipsă de ni Pînă în prezent s-au de fectuată (buletin nr. 15, 8 februarie), s-a găsit un procent
Ring Gurînd a uitat şi de a doua. ştiinţe, făcînd atît de acu mic. Nici măcar dc dra de grăsime de numai 26 la sută, faţă de 32 cit e normal.
13 dc Bolnavă, cca mică a fost du tă senzaţia că dragostea pă goste părintească. Dar ta pus 24 candidaturi pentru Ce nu se ştie... e dacă aşa a plecat de la fabrică sau...
Stop consiliul popular judeţean,
să de aceeaşi femeie vlrsl- rintească poate fi atît de tăl ? Ce fel de om eşti, măi 50 . pentru municipii, 93 s-o subţiat pe parcurs...
nică la spitalul din comuna inuman terfeiită. Dc ne omule ? Cînd mama fetiţe pentru oraşe şi 324 pentru • Astăzi, la Sala sporturilor : Volei. C.S.Ş. Deva —
vecină. Aşa, bătrîna femeie crezut, dar crud dc adevă lor tale a făcut ce-a făcut, comune. La adunările' cetă C.S.Ş. Dr. Petru Groza — campionatul naţional juniori fe
dintr-un sat de pe malul rat, de dureros. tu ce făceai, unde uinblai ? 1 ţeneşti care au avut loc minin (ora 8,30), Corvinul Dacia Deva — G.I.G.C.L. Bra
Mureşului, care n-a avut Acum, această femeie dc Dar acum, ce faci ? Mai pînă acum pentru desem şov — divizia 8 tineret (ora 9,30). Boschet. C.S.Ş. Deva —
parte de copii, s-a pome suflet le pregăteşte zestrea. mult suflet au găsit fetiţe C.S.Ş. Cluj — divizia juniori masculin (ora 10,30), C.S_Ş.
pan- le talc la o străină, decît narea candidaţilor de de
ihaiî, nit mamă a două fetiţe. Regretă doar că nu ştie putaţi au participat aproa Deva — C.5.S. Dej — campionat juniori feminin (ora
HU- Cea mare are acum 12 ani, cum să facă să obţină de la proprii părinţi ! Norocul 11,30).
vine la tatăl fetelor alocaţia de lor. Dar putea fi altfel, mai pe 33 000 de cetăţeni şi au DOINA COJOCARU
ira) ; cea mică 11, sînt eleve bu- rău. Noroc că mai sînt oa luat cuvîntut 1028.
rta) ; * ri şi-şi iubesc mama adop stat cuvenită. Nu pentru
ie ten tivă, cca bună, vrednică de altceva, numai ca să o meni...
TRO- depună la C.E.C., să aibă
tre- numele MAMĂ. Arc 70 dc NICOLAE STANCIU Furnizorii de utiiaje—„vioara" întîî
i lui ani. Cînd trăia mama lor fetele ceva, acolo. Au ele
Ja- naturală, care locuia la De şi acum, că bătrîna mamă N. A. Din motive lesne
ubli- în finalizarea lucrărilor de investiţii
e A- va', şi fetiţele veneau la arc grijă să le pună ceva de înţeles păstrăm anoni
( Cul părinţi, „mama“ le trimi deoparte. Dar dacă tata ar matul asupra, acestui fapt
ci eby tea repede acasă „plecaţi da măcar alocaţia... Dar de viaţă şi omenie, dar şi (Urmare din pag. t) de comandă şi protecţie. 80 tier nu corespund întotdeau
AN : la sută din necesar nu este na din punct de vedere cali
cito- la... mama voastră“. Bătrî tata nu dă nimic. El trăieş de lipsă, de gol şi haos
pot na le primea cu drag, ca te, munceşte, este şofer în sufletesc. furnizori, s-au primit de' cele asigurat. Acest fapt determi tativ. In condiţiile în care li
ruJ) ; mai multe ori, in loc de uti nă, în Final, o întîrziere a vrarea lor se face şi aşa cu
raju- laje — hîrtii ce conţineau fel lucrărilor cu circa o lună, o destulă întîrziere, muncitorii
ANI-
ămîn de fel de justificări. . _ lună şi jumătate. sau specialiştii din şantiere
; u- . Interesîndu-ne la beneficiar, Întreprinderea de celule trebuie să-şi întrerupă activi
mtru cu deosebire emoţionantă n C.T.E. Mintia, care sînt uti prefabricate Băileşti a răs tatea de construcţii-montaj
IAD: lajele restante, am aflat ur
5teP.- Lucruri frumoase mormînlul unei fetiţe ro puns parţial solicitărilor. A pentru a sc îndeletnici cu pu
3AR- mane, de 12 , ani, pe care mătoarele : de la C.I.C.M. trimis celule de 6 KV curent nerea la punct a unor insta
Euf- o chemase Aurelia. Fiecare Bistriţa, conform contractului, continuu, dar nu a livrat cu laţii primite de la furnizorii
*ĂŞ- dintre noi ne-am oprit tă la data de 30 septembrie tiile de borne pentru gene Cel mai elocvent exemplu \
bene Viaţa ni se desfăşoară calde, de o aleasă intelec
ira) ; într-un ritm -alert, e agi tualitate, pe care profeso cuţi, cu o uşoare înfiorare, 1979, trebuia încheiată livra ratorul de 210 MW şi barele îi constituie celulele de 6 KV,
rinzi tată, de multe ori asprii, nu in faţa măruntelor relicve rea instalaţiei de desprăfuirc capsulate de 15,75 KV din dc ia I.C.P. Băileşti;
% de rul Sabin Selagea ni le-a ce veneau de atît. de de electrică, utilaj ce condiţio- contractul nr. 09/3122/79, cu
¡tima întotdeauna senină. Şi, cu adresai în încheierea şeză Aşa stînd lucrurile pe şan
op u- toate acestea, zilnic, aproa torii de la Vaţa de Jos. parte. La şezătorile litera tierul grupului nr. 6 de hi
cu pe la fiecare pas, ne în- Sau, tot acolo, replica in re din ziua următoare însă, C.T.E. Mintia, acum mai mult
AN :
a de timpină lucrurile frumoase, spirată şi plină de semni am avut surpriza să ascul ca oricînd, un rol de maxi--
îtiri- qşa-zise mărunte, deloc mă ficaţii pe care am pri tăm cum poetul Eugen Evu mă însemnătate îl are con
lu- runte însă prin efectele mit-o cînd poetul Petre, ne citeşte o poezie nouă, centrarea tuturor eforturilor
i'inâr inspirată din amintirea tul
JA : lor, dacă ştim sau dacă nu Ghelmez, în numele între factorilor care participă la
na) ; ne-am pierdui deprinderea gului grup, a mulţumit burătoare a micuţei Aure aează punerea . în funcţiune termen dc onorare 31 decem realizarea investiţiei.
iruce de a le vedea, de a le re gazdelor pentru ospitalka- lia şi care este fără îndo a grupului nr. 6. La sfîrşitul brie 1979. Cunoscută fiind importanţa
Jouă
cunoaşte : o privire, un ială una dintre cele mai lunii ianuarie 1980, au fost De la întreprinderea' de naţională a acestui obicctir,. 1
gest, un cuvînt, o faptă, Cortsemnâri frumoase poezii ale sale. primite în şantier doar 40 la utilaj tehnologic Buzău — u- prin intermediul ziarului nos-j
aureolate de nimbul lumi Important este să ne păs nută din subansamblele insta nitate cu cate beneficiarul tru comuniştii, toţi oamenii)!
nos al bunei intenţii şi o- trăm ochiul proaspăt spre laţiei. De ■ menţionat că în întreţine un permanent- duel muncii de la C.T.E. Mintia
meniei şi care, la urma ur te, mărturisind că ne-am a nu trece nesimţitori pe treprinderea bistriţeană a în al hîrtiilor, se- aştepta primi-', şi şantierele Energoconstruc-
melor, fac farmecul vieţii simţit ca acasă: ;,Ddr şi lingă lucrurile frumoase ca ceput livrarea în Juna noiem rea a trei filtre ionice încă ţia şi Energomoritâj âdresea- •
intru brie a anului trecut. Deci, ză un apel tovărăşesc colecti
Vre- de fiecare zi. Am avut pri sînteţi acasă — i s-a răs re ne întîmpină de pretu din trimestrul 111 1979 şi a
9l lejul să meditez de multe puns — aici sau în Molda tindeni. Important este să înainte de expirarea terme două rezervoare cilindrice velor de muncă dc la C.I.C.M.
Ierul ori asupra lor în zilele tre va, în Banat sau în Argeş, le lăsam să-şi desăvârşeas nului, contractul n-a fost o- verticale, cu un volum de 10 Bistriţa, Automatica şi Aver- j
iţind cui e, în cursul „turneului noi sîntem pretutindeni a- norat nici măcar cu un şu sa din Bucureşti, I.U.T. Bu
tulul că lucrarea asupra noastră : mc. Se aşteaptă şi acum, deşi
abil. literar“ pe care o seamă de casă!“, lată v intr-adevăr să dea naştere unui ghid rub. unităţii respective i-au fost zău şi I.C.P. Băileşti, în ve
ier al scriitori l-au întreprins spre urni dintre bucuriile esen luminos, unui sentiment Întreprinderea „Automati acordate nenumărate înlesniri. derea onorării cît mai urgen
limă a cinsti Luna cărţii în sa ţiale ale vieţii: să ai sen tandru, unei fapte demne ca“ din Bucureşti, nu a so Rău este că nici acum I.U.T. te a contractelor cu utilajele,
inus
lor tele hunedorene. timentul că, în ţara Ut, eşti de un om sau — în ceasuri luţionat contractele nr. 11331 Buzău nu şi-a asigurat.în to şi dispozitivele, tehnologico
umâ Vor fi greu de uitai, pretutindeni acasă. . de graţie — unei poezii: din 15 mai 197S, nr. 11379 talitate documentaţia de exe necesare. Totodată, ci cer c-
gra- din 2S iulie 1978, nr. 11426 cuţie a unor utilaje destinate fectuarea unor recepţii aten-:
JM- bunăoară, •— pentru că fac Dar lucrurile frumoase întoldeuuna, într-un fel sau
11 Bl parte dintre aceste lucruri primesc altădată dimen altul, lucrurile frumoase din 28 noiembrie 1978. In pentru C.T.E. Mintia. te deosebit de exigente a pro
■CUl’l frumoase pe lingă care tre siuni neaşteptate. In Mu sînt şi fertile. eforturile lor, constructorii Acestea ar fi o parte din duselor livrate acestui obiec
ăiţil zeul de antichităţi din Sar- grupului nr. 6 sînt incomodaţi tre ncajusuri, pentru că aşa tiv pentru a nu se întîrzia
ului. cem de atîtea ori fără să de lipsa unor tablouri dis- cum aveam să aflăm, mai darea grupului în exploatare
’lelu le observăm — cuvintele mizegetusa există o piesă RADU CIOBANU trihloc. panouri electrice, pu sînt şi altele. pe motivul unor ncconcordan-:
u pitre de comandă, dulapuri Utilajele ce sosesc pe şan ţc constructive.