Page 37 - Drumul_socialismului_1980_02

vmrsi 33 vtvS
i psiînjj ‘ynf *3*}#IWWÎ ■
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ \ Io prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU,

ieri s-i deschis în Capitală

CONGRESUL EDUC MILI S

i i
îh prezenţa tovarăşului Popa, Ilie Rădulescu, pre­ Organizaţiei Pionierilor, ai
Nicolae Ceauşescu, secre­ cum şi membri ai C.C. ai altor organizaţii de ma­
tar general al Partidului P.C.R., ai Consiliului de să şi obşteşti, ai oamenilor
Comunist Român, pre­ Stat şi ai guvernului. muncii, părinţi, elevi, stu­
şedintele Republicii Socia­ Acest prim forum naţio­ denţi, subliniindu-se prin
liste România, s-au des­ nal al slujitorilor şco­ aceasta, o dată mâi mult,
chis, luni, în Sala Palatu­ lii se întruneşte la ini­ faptul că opera educativă
lui Republicii, lucrările ţiativa tovarăşului Nicolae nu se limitează numai la
Congresului educaţiei şi Ceauşescu. Organizarea lui şcoală, nu are loc doar în
învăţămîntului, eveniment dobîndeşte o profundă perimetrul ei, ci intră ne­
de seamă în viaţa politică semnificaţie, punind preg­ mijlocit în sfera răspunderii
şi spirituală a ţării. nant în lumină grija sta­ colectivităţii, a întregii so­
...Este ora 9,00. Tovară­ tornică pe care conducă­ cietăţi.
şul Nicolae Ceauşescu, cei­ torul partidului şi statu­ înscris în activitatea
lalţi tovarăşi din conduce­ lui o manifestă faţă 1 de vastă pe care o desfăşoară
rea partidului şi statului, destinele şcolii, învestită partidul şi statul nostru
sînt întimpinaţi, la sosi­ astăzi cu mari răspunderi pentru perfecţionarea tu­
rea în sală, cu vii şi pu­ sociale, contribuţia sa de­ turor sectoarelor economi-
ternice aplauze, cu urale terminantă la jalonarea cu co-sociale, forumul slujito­
şi ovaţii. Miile de partici­ claritate a dezvoltării în­ rilor şcolii are îndatorirea
Anul XXXII, nr. 6925 Marţi, 12 februarie 1980 4 pagini — 30 bani
panţi aclamă cu căldură şi văţămîntului, pe baze noi, de a stabili măsurile şi
entuziasm „Ceauşescu — revoluţionare, în strînsă modalităţile cele mai a-
P.C.R.“. Este omagiul fier­ legătură cu viaţa, cu pro­ decvate pentru înfăptui­
binte, plin de dragoste, sti­ ducţia şi cercetarea, cu rea hotărîrilor Congresu­
1 mă şi recunoştinţă adus cerinţele complexe ale lui al XII-lea al Partidu­
de slujitorii şcolii secreta­ progresului accelerat .şi lui Comunist Român pri­
V
Cetăţene şi cetăţeni! rului general al partidului, multilateral al patriei, - ale vind dezvoltarea şi moder­
preşedintele ţării, tovară­ construcţiei socialiste. nizarea continuă a învăţă­
şul Nicolae Ceauşescu, de Ampla participare şi mîntului, creşterea rolului
SĂ ÎNTÎMPSNĂM ALEGERILE DE LA 9 numele căruia se leagă problemele importante pe său în educarea comunistă,
strălucitele noastre reali­ care le dezbate conferă revoluţionară, în pregăti­
MARTIE CU SUCCESE TOT MAI MARI ÎN zări din ultimul deceniu şi "Congresului un sens ma­ rea multilaterală a tinere­
jumătate, tot ce este mai jor, o dimensiune deosebi­ tului, în formarea omului
TOATE DOMENIILE, ÎNTĂRIND ASTFEL VO­ măreţ şi mai cutezător în tă — este cea mai largă, nou, în procesul de edifi­
grandioasa operă pe care mai reprezentativă şi mai care a socialismului şi co­
TUL NOSTRU CU PUTEREA FAPTELOR - o înfăptuieşte poporul ro­ democratică reuniune din munismului.
mân, afirmarea plenară a istoria şcolii româneşti. Este intonat Imnul de
FAPTE DE MUNCĂ, DE HĂRNICIE Şl INI­ m României socialiste în lu­ Sînt reuniţi, în sala Con­ stat al Republicii Socialis­
me. gresului, 3 350 de delegaţi te România.
ŢIATIVĂ, SPRE GLORIA Şl MĂREŢIA SCUM­ împreună cu tovarăşul şi invitaţi. Ei reprezintă pe Deschizînd lucrările, to­
Nicolae Ceauşescu, la şe­ cei circa 260 000 de mem­ varăşa Aneta Spornic,
PEI NOASTRE PATRII ! dinţa inaugurală a Con­ bri ai corpului didactic — membru al Comitetului
gresului participă tovarăşa educatoare, învăţători, pro­ Politic Executiv al C-C. al
Elena Ceauşescu, tovarăşii fesori, cadre universitare P.C.R., ministrul educaţiei
MANIFESTUL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI Ilie Vercleţ, Iosif Banc, E- — puternic detaşament al şi învăţămîntului, a spus:
mil Bobu, Lina Ciobanu, intelectualităţii noastre, „Congresul educaţiei şi
Ion Coman, Nicolae Con­ căruia partidul, poporul; învăţămîntului, convocat
Constantin
Şi. UNITĂŢII SOCIALISTE stantin, Ion Dincă, Dăscă- i-a încredinţat nobila mi­ din iniţiativa tovarăşului
Ceauşescu,
Nicolae
are
loc
lescu.
Janos
siune de a pregăti pentru
Fazekas, Ludovic Fazekas, muncă şi viaţă generaţiile la puţin timp după Con­
Cornelia Filipaş, Petre Lu- de azi şi de mîine ale gresul al XII-lea al Parti­
— sinteză însuîieţicoare a edificării pu, Paul Niculescu, Gheor­ României, constructorii so­ dului Comunist Român, e-
ghe Oprea, Gheorghe Pa­ cietăţii socialiste şi comu­ veniment de' însemnătate
destinele
Le-
României modeme, chemare vibrantă nă, Dumitru Popescu, Spor­ niste. Iau personalităţi de ştiin­ istorică pentru fiind în­
ase­
parte,
român,
poporului
onte
Aneta
Răutu,
menea,
nic, Virgil Trofin, Ştefan ţifice şi culturale, activişti că o expresie a democra­
ia înfăptuirea Programuiui partidului I Voitec, Nicolae Giosan, Su- de partid şi de stat, re­ tismului profund al orîn-
zana Gâdea, Ion Ioniţă, prezentanţi ai Uniunii Ti­ duirii noastre socialiste, a
\ A fost dat publicităţii mâniei spre comunism“. De celorlalte ramuri ale pro- T Ana Mureşan, Elena Nae, neretului Comunist, Uniu­ practicii statornice a con-
^ Manifestul Frontului De- aceea, devine cit se poate ducţiei materiale, în creş- i Marin Rădoi, Ion Ursu, nii Asociaţiilor Studenţilor
’ mocraţiei şi Unităţii Socia- de firesc ca documentele terea potenţialului econo- ) Richard Winter, Dumitru Comunişti din România şi (Continuare în pag. a 4-a)
) liste — document ce sin- adoptate de Congresul al mic al tuturor judeţelor, în )
1 tetizează în chip strălucit XII-lea al partidului să dezvoltarea învăţămîntului, l
\ climatul de profundă de- constituie programul elec- ştiinţei şi culturii, în per- / Adunări pentru desemnarea
/ mocraţie, de unitate indes- toral al Frontului Demo- fecţionarea relaţiilor de *
1 tructibilă a întregului po- craţiei şi Unităţii Socia- producţie şi a organizării 4 candidaţilor Frontului Democraţiei
S Por în jurul partidului, al liste. vieţii sociale, în lărgirea /
i t o v a r ă ş u l u i Nicolae Adresîndu-se cetăţenilor democraţiei socialiste şi 1
ţ -Ceauşescu, marile^ împliniri ţării, Manifestul declară întărirea autoconducerii ^ şi Unităţii Socialiste in alegerile
1 in făurirea societăţii socia- solemn că programul Fron- muncitoreşti, în ridicarea i
ţ liste, multilateral dezvolta- ţ u i U i Democraţiei şi Uni- continuă a nivelului de trai } de deputaţi de la 9 martie
i te, oglindă cuprinzătoare a taţii Socialiste prezentat în material şi spiritual al în- ţ
1 perspectivelor luminoase alegerile precedente a fost trégului popor — eviden- 4
ţ aie României, chemare vi- îndeplinit cu succes. Ro- ţiază munca energică, a-
f brantă adresată tuturor ce- mânia dé azi se înfăţişează vîntată a tuturor cetăţeni- ) in circumscripţia electorală a HL J. nr. o Haţeg
' tăţenilor ţării de a-şi con- ca 0 ţ ar g socialistă care a l° r ţării, creşterea continuă L tăţenească, tovarăşa Ana
1 sacra întreaga energie fău- cunoscut un progres impre- a conştiinţei politice, pri- i Peste 400 de alegători au de muncă pînă la sfîrşitul Boşorogan, secretar al Co­
\ ririi unei ţări tot mai pros- sionant în toate domeniile ceperii şi dăruirii profesio- > fost prezenţi ieri după a- cincinalului, totalul aparta­ mitetului judeţean de partid
pere, înfăptuirii Programu- vieţii economice şi sociale, naie, asumarea profundă şi \ miază la adunarea cetăţe­ mentelor construite în Ha­ spunea, printre altele, de­
\ iui partidului. . ca o ţară care în anii ce definitivă a .cauzei partidu- i nească pentru desemnarea ţeg între 1976—1980 se va spre candidată : „Apropiată
\ Definind perioada în ca- au trecut de la alegeri, şi-a | ui > drept cauză supremă a candidatului F.D.U.S. în ridica la peste 400. Un spi­ de oameni, modestă, ştie
v le au loc alegerile de la dus cu consecvenţă la în- întregii noastre naţiuni so- i circumscripţia electorală a tal nou, spaţii comerciale să se facă înţeleasă şi îi
i) martie. Manifestul subli- deplinire proiectele de mul- cialiste ! în acest ultim an 4 M.A.N. nr. 5 Haţeg. Adu­ noi vor îmbogăţi dotările
^ nia: tilaterală dezvoltare socia- a) actualului cincinal, Ro- narea a fost deschisă de sociale ale oraşului către înţelege pe oameni. Cu te­
^ „Aiegeriie de deputaţi au listă, bucurîndu-se pentru mânia realizează o produc tovarăşa Maria Medrea, care gravitează întreaga nacitate şi dirzenie de co­
primarul oraşului Haţeg, zonă. Comunele şi satele munist, cu elan şi dăruire
! loc Ia scurt timp după în- înfăptuirile sale de preţui- ţie industrială de 53 de ori ^
1 cheicrea lucrărilor celui de rea popoarelor lumii, de rnai mare decît în 1933. în i care a vorbit celor prezenţi din circumscripţie cunosc, se dedică operei de dezvol­
\ al XII-lea Congres al Parti- sporirea continuă a presti- acest cincinal producţia'' despre realizările însemna­ de asemenea, prefaceri tare economico-sociaiă a
t dului Comunist Itomân, ca- giului şi autorităţii sale pe medie anuală a crescut cu 1 te din anii actualului cin­ mari, iar viitorul acestei ţării“.
' re a stabilit orientările toate meridianele globului, circa 5 milioane tone de 4 cinal, obţinute de oamenii părţi de judeţ şi de ţară Iată o caracterizare care
\ .fundamentale pentru dez- Marile realizări obţinute cereale. 2 milioane tone de .' muncii din judeţul Hune­ este deosebit de optimist. nu se poate contura decît
ţ voHarea cconomico-socială în perioada care a trecut sfeclă de zahăr şi peste un l doara şi de pe meleagurile A fost propus apoi can­ din fapte dense puse în
a ţării în etapa următoa- de la alegerile precedente milion tone la legume faţă ( haţegane. Construirea fa­ didatul F.D.U.S. în circum­ slujba societăţii, a oameni­
f
r * î
n
î \ / T / " » i
\ re, corespunzător obiecti- — se arată în Manifest — de cincinalul precedent, a 1 1 î l bricii de bere şi extinderea scripţia electorală a M.A.N. lor.
^ velor cuprinse în Progra- în asigurarea progresului Un capitol important în } secţiei de industrializare a nr. 5 Haţeg pentru alegeri­ în susţinerea candidaturii
îmd de făurire a societăţii armonios al patriei,. în aşe- Manifest îl ocupă preocu- ‘ cărnii, ca şi începerea în le de la 9 martie, în per­ depuse, tovarăşul Ieronim
V” ' socialiste multilateral dez- zarea pe baze moderne a --------------------------------------------- 1----î_______ t zonă a construcţiei siste­ soana tovarăşei Maria Grecu, vicepreşedinte al Bi­
voitate şi înaintare a Ro- industriei, agriculturii şi a (Continuare în pag. a 3-a) mului hidroenergetic Rîu Fluxe, adjunct al ministru­ roului executiv al Consiliu-
Mare-Retezat au creat posi­ lui comerţului interior.
bilitatea a noi şi noi locuri Prezentă la adunarea ce- (Continuare in peg, a 3-a)
actorul Ion Dichis eanu şi di­ tone talc, obţinîndu-se în a- SESIUNE ;
rectorul Casei de filme celaşi timp şi substanţiale c-
„Cinci“ — Dumitru Femoagă. conomii : 2 2G0 Ug exploziv,’ DE COMUNICĂRI
146 mc lemn de mină, X 33(1
SECŢIE DE bucăţi capse şi 10 500 ltWh e- La ŞcoaLa generală n.r. 3 **
TINICHIGERIE AUTO nergic electrică. Lupeni, a avut loc o sesiune I
CINEMATOGRAFUL FERTILIZĂRI de comunicări ştiinţifice, în J
„LUCEAFĂRUL“ In satul Săcărimb, comuna cadrul căreia membrii cercu- %
ÎN PREMIERA Certeju de Sus, a fost înfiin­ In ziua de 10 februarie a.c.» rilor tehnico-aplicative din I
ţată de către cooperativa lo­
cală clc consum, o secţie de peste 30 de ţăran] coopera­ şcoli şi de ia c^isa pionierilor
Luni s-a Inaugural, la Vul­ linichigerie auto. tori de la C.Â.P. Brad, între şi^ şoimilor patriei au im- I
can» noul cinematograf» cu care Emilia Stan şi Ioan părtăşit preocupările şi rea- *
350 locuri, amplasat pe artera Gavrilă, şefi de echipă» Sa- lizările lor, obţinute. în a- J
principală a oraşului. Pre­ REALIZĂRI veta Iancu, ioan Stan, A- cest domeniu, dezbaterea 1
miera noului cinematograf ALE MINERILOR vram Oprea, rctru David şi fiind un util schimb de ex-
„Luceafărul“ a prilejuit un DIN LELESE Adam Stan, au fertilizat ma­ perienţă. »
spectacol de gală cu filmul nual cu îngrăşăminte azo-
românesc „Clipa“, după ro­ Minerii sectorului minier toase 28 ha păşuni şi fînaţuri.
mân ul cu acelaşi nume de din comuna Leiese au ob­ Acţiunea continuă şi in a-
Dinu Săram, in prezenţa u~ ţinut şl în luna ianuarie fru­ ceastă săntămînă se vor fer­
In peisajul satului hunedorean, noul e prezent la tot ntri grup de realizatori : re­ moase realizări, plănui lunar tiliza 50 ha cultivare ru lo-
pasul, ca in această ilustrată 'din Pui. gizorul Gheorghe Vlt-anidis, a fost depăşit cu peste 405 lium, trifoi şi lucernă.
m m