Page 38 - Drumul_socialismului_1980_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 69

Centrul gravitaţional al inter esului unanim: Participarea ia muncă şi calitatea lucrărilor- ITEIEVIZH

finalizarea grabnică a investiţiilor ¡aderi decisivi în activitatea C. A. P. 11,00 Film serial: D;
10,00 Tel eşcoală
5 Compania pet
Ewing (reluarea
durui 23)
Cu toate că — aşa cum era 2, aglomcratorul nr. 1, tur nă­ Tibcriu Moga, loan Vlaicu, în anul trecut, datorită de­ concrete, reliefînd totodată menea, fluctuaţia mare a în­ 11,50Telex
şi normal — darea de scamă toria nr. 4), la respectarea Virgil Săvulescu — au fost ficienţelor manifestate în or­ măsurile ce se impun pentru grijitorilor din afara C.A.P, 16,00Telex
prezentată de tovarăşul Vio- termenelor planificate de in- de părere că, deşi realizările ganizarea muncii şi în efec­ redresarea activităţii econo- a constituit una din cauzele 16,05Tel eş coală
16,35Curs de limba
rel Păeuraru, secretarul co- trare în producţie şi realiza- l.V. Călan la capacităţile de tuarea lucrărilor agricole, mico-financiare a unităţii. în­ stării fiziologice necorespun­ 16,55Din ţările socia
mitetului de partid, preşedin- rea din primele' luni de producţie aflate în funcţiune cooperativa agricolă din sa­ tre cooperatorii care nu şi-au zătoare a animalelor, ale 17,20Almanah pioni c
tele consiliului oamenilor funcţionare a cantităţilor dc au fost bune, nu au lipsit tul Aurel Vlaicu nu a reali­ îndeplinit obligaţia elemen­ dezordinii şi neajunsurilor ce 17,40CLntec mîndru
nese
muncii dc la l.V. Călan, a produse prevăzute în planul nici unele greutăţi şi neajun­ zat producţiile stabilite la tară de a participa la muncă au condus la nercalizarea in­ 17,55îndrumări peni
relevat activitatea de ansam­ anual —, inginerul Viorel suri subiective în aproape nici o cultură şi nici în (unitatea a fost nevoită să c- dicatorilor dc plan. crătorii din a gri
blu a colectivului întreprin­ Monda, mecanicul .şef al în­ toate secţiile şi sectoarele de sectorul zootehnic, rămînînd fectueze unele lucrări cu for­ Nici mecanizatorii nu au 18,25întrebări şi răsr
Emisiune în s
derii în anul 1979, cu părţile treprinderii, loan Stăniloi, datoare la fondul de stat cu ţe din altă parte — n.n.), îi contribuit pe măsura aştep­ învăţămintului
activitate, aducînd critici în­ amintim pe Simion Bărdan,
ci bune, dar şi cu lipsurile şi îurnailist şef, Gheorghe Vîj- cantităţi apreciabile de pro­ tărilor Ia valorificarea poten­ co-ideologic
neajunsurile care au existat, dea, cocsar, Nicolae Pînzaru, dreptăţite la stilul şi metode­ duse agroalimentare. Din a- Ion Boşorogan, Nicolae Co­ ţialului productiv al unităţii, 18,501001 de seri
19,00Telejurnal
cu nerealizările înregistrate, •turnător, au subliniat nece­ le de muncă ale organului co­ ceastă cauză veniturile bă­ niac, Ioana Nistor, Elisabeta cfcctuînd cu întîrziere şi dc 19,20In actualitate :
dezbaterile s-au axat în prin­ sitatea luării din vreme a lectiv dc conducere, relevînd neşti ale unităţii s-au situat Cibiao, Aniţa Cioban şi slabă calitate o serie de lu­ ti rea aJegeriloi
cipal pe ceea ce trebuie fă­ măsurilor corespunzătoare de mulţi alţii. într-o asemenea crări, începînd de la arături, 9 martie î
cut pentru ca obiectivele de asigurare a cantităţilor nece­ situaţie nu este dc mirare dc întreţinerea culturilor şi ter- 19,35Din toată inii
pe platformă, care au generat sare de' materii prime şi ma­ ce culturile au rămas neîn- minînd cu recoltatul. Pe bu­ cîntec ţării
aproape în exclusivitate neca­ teriale. utilizarea şi gospodă­ Adunări generale ale oamenilor muncii treţinulc pe mari suprafeţe, nă dreptate cooperatorii loan 19,55Călătorie prin
mea (X)
zurile siderurgiştilor din Că­ rirea lor raţională, iniţierea de ce o patre din producţia Popa, Ion Romcea, Mircca 20,25La ordinea zile
lan în anul 1979, să intre în unor acţiuni de recuperare şi de legume s-a pierdut la re­ Bota, Victor Rojea şi alţii, conomie — in\
funcţiune în acest an, con-' refolosire a resurselor secun­ că la nivelul secţiilor nu s-a cu mult sub jumătatea pre­ coltare, de ce zeci de tone au formulat critici .aspre la 20,40Teatru tv. :
form ultimelor termene stabi­ dare în baza recentului De­ manifestat cu pregnanţă for­ vederilor planului. Manifes- dc furaje s-au depreciat sau adresa consiliului dc condu­ Terczei Ca mu
lite. Aceasta în scopul atin­ cret, dc reproieotare şi recon- ţa dc autoconducere şi deci­ tînd o slabă exigenţă faţă de au rămas necositc şi nestrîn- cere al C.A.P. şi a conduce­ Bertolt Brecht
gerii în timp scurt a para­ diţionarc a unui volum Olt zi e coleotivă, că nu s-a ur­ îndeplinirea atribuţiilor ce sc din cîmp în timp ce acum rii fermei zootehnice. 21,40 Telejurnal.
metrilor proiectaţi şi realiza­ mai marc dc piese dc schimb, mărit cu perseverenţă şi răs­ i-au fost încredinţate, consi­ cooperativa este nevoită să Trecerea la aplicarea nou­
rea integrală a prevederilor întronarea unei discipline teh­ pundere modul de înfăptui­ liul de conducere al C.A.P. cumpere nutreţuri pentru lui mecanism economico-fi-
de plan, încît anul 1980, ul­ nologice ferme în fiecare sec­ re a propunerilor şi măsurilor nu a asigurat mobilizarea tu­ scoaterea animalelor din iar­ nanciar pune sarcini de marc il APIO
timul din actualul cincinal, să ţie, la liecare loc de mun­ adoptate cu diferite prilejuri turor cooperatorilor la mun­ nă. Cum -să fie rentabilizată răspundere în faţa organiza­
poată li încheiat — aşa cum că. „Dacă n-au intrat la timp . de către masa largă dc oa­ că (mai mult dc 100 dintre oare activitatea fermei zoo­ ţiei de partid, a consiliului
prevăd hotărîrile Congresului •în funcţiune obiectivele pre­ meni ai muncii. aceştia nu au efectuat nici cel tehnice dacă în anul trecut de conducere şi tuturor coo­ BUCUREŞTI I: 6.
al XlI-lea al partidului — văzute în anul trecut şi am în .acelaşi spirit de auto­ puţin 10 norme convenţio­ s-au cumpărat animale în va­ peratorilor în vederea gos­ dioprogramul di mine
cu rezultate demne de tradi­ încheiat anul cu un volum exigenţă muncitorească, par­ nale !), nu a urmărit res­ loare dc peste 500 000 lei, podăririi cu maximă eficien­ Radiojurnal; 8,00
presei ; 8,10 Curieru
ţia de dăruire şi hărnicie a cam mare de nerealizări — ticipanţii la dezbateri au pro­ pectarea tehnologiilor dc lu­ dar în acelaşi timp s-au pier­ ţă. a avuţiei obşteşti, calea diilor; 9,00 Buletin t
acestui destoinic colectiv releva inginerul Ionel Stoiooi, pus să se insiste mai mult pe cru stabilite şi a prevederilor dut prin mortalităţi şi sacri­ hotărîtoarc de sporire a veni­ 9.05 Răspundem as
rilor; 10,00 Buletin <.
m uncitoresc. şeful compartimentului inves­ .efectuarea la timp şi de ca­ Statutului C.A.P. ficări peste 100 capete bo­ turilor şi de reducere a chel­ 10.05 Alternanţe mi
— Sigur, e noplăcut să tiţii — ne facem vinovaţi şi litate a reviziilor şi reparaţii­ Referindu-se la asemenea vine ? Să nu mai amintim de tuielilor. constituind-o creşte­ 10,25 Atlas folclori
discutăm despre necazurile noi, beneficiarii acestor capa­ lor agregatelor şi instalaţiilor, aspecte, darea dc seamă pre­ faptul că prezenţa fostului rea producţiei la hectar şi în Mioriţa; 11,00 Bulei
ştiri; 12,00 Buletin d
colectivului l.V. Călan pe a- cităţi dc producţie, alături de pe ridicarea nivelului tehnic zentată ■ în faţa adunării ge­ şef al fermei zootehnice s-a sectorul zootehnic, livrarea u- 12.05 Din comoara
nul 1979. avînd în vedere că constructori şi de furnizorii al produselor fizice, sortimen­ simţit destul de palid, că el nor cantităţi sporite de pro­ rului nostru; 13,00
nu noi sîntem principalii au­ de utilaje“. „Aşa este tale, pe pregătirea cadrelor nerale a membrilor coopera­ a lăsat ca programul de lu­ duse la fondul centralizat al jurnal; 13,20 Noi,
tori, restanţele globale dato- — spunea inginerul Leon- şi asigurarea de pe acum a tori şi participanţii la dez­ cru să se desfăşoare după statului. ţara; 16,00 Radiojurn
Coordonate economi-
rîndu-se în exclusivitate ne- hardt Adalbert, din ' par­ personalului muncitor necesar bateri au venit cu exemple placul îngrijitorilor. Dc ase­ N. TlRCOB Recital Corina <
intrării în funcţiune la ter­ tea I. C. S. Hunedoara. A- pentru noile capacităţi de 17.00 Buletin de şti
men a noilor obiective side­ cum este momentul ca un nu­ producţie. Beneficiar, con­ Afiş electoral; 17,15
şi te cînt, patria nu
rurgice "— sublinia inginerul măr mai mare de personal structor, proiectant, furnizor La întreprinderea minieră Hunedoara Poemele eterne ale
Leontin Mateşoi, şeful secţiei muncitor, de specialişti dc Ia de utilaje, centrala şi minis­ 17,50 Melodii din filn
Orele serii; 20,00 Ci
turnătoria 1. Nu este însă mai l.V. Călan să participe, ală­ terul de resort să facă front« jocuri din Banat
puţin adevărat că aceste res­ turi de constructori şi mon­ comun, unit, pentru accelera­ CLIMAT OPTIM AFIRMĂRII IMTIMOR MUNCITOREŞTI România — peisaj
tanţe puteau fi diminuate da~ turi, la o serie de lucrări fi­ rea ritmurilor de execuţie pe trial contemporan; 2
că şi noi munceam mai bine, nale, ajutîndu-ne efectiv în marea platformă industrială La întreprinderea minieră în cadrul iniţiativei „Brigada concluziona că nu şi-a atins moria pă mint ului ro
21.00 Buletin de şti
dacă ne organizam mai te­ muncă şi pentru a fi în mă­ a Călanului, pentru finaliza­ Hunedoara în anul trecut au înaltei productivităţi“, au în totalitate scopul propus. Cadenţe sonore; 22,
meinic activitatea. sură să stăpînească temeinic rea în cel mai scurt timp şi fost aplicate, generalizîndu-se obţinut la finele "anului re­ în cadru! unui recent într-o oră; 23,00—5
Referindu-sc la aceeaşi te­ agregatele şi instalaţiile noi, la înalt nivel calitativ a tu­ la nivelul unităţii, patru ini­ zultate pozitive. Nu s-a reuşit schimb de experienţă : „Ini­ stop muzical noctu:
mă — punerea în funcţiune mari, moderne, să realizeze turor obiectivelor prevăzute ţiative : „Brigada înaltei pro­ însă să se stabilizeze o anu­ ţiativele muncitoreşti — fac­
în acest an a unor importan­ cu ele producţii sporite". cu plan de producţie în a- ductivităţi", care a cuprins mită ritmicitate a îndeplini­ tori de mare importanţă în
te obiective (furnalele nr. 3 Şi alţi participanţi la dez­ ccst an. 52 de brigăzi de Ia Teliuc şi rii planului dc producţie dc-a stimularea oamenilor muncii "CISMELA
şi 4, bateriile dc cocs nr. 1 şi, bateri — Dominic Opriţescu, DUMITRU GHEONEA Ghelari, „Contul colector de lungul fiecărei luni, uneori pentru realizarea ritmică şi
economii“, care s-a aplicat în în decada a treia trebuind să calitativă a sarcinilor de DEVA : Deducţiil
toate subunităţile, cuprinzînd se dea lupta pentru recupe­ plan“, organizat de comite­ netului Zorin (Patri
lărie • tare şi nas d
peste 2 900 persoane, „Fie­ rarea restanţelor. tul de .partid şi comitetul (Arta) ; HUNEI
care om al muncii — factor Prin aplicarea în practică sindicatului din I.M.H., a Mi-e teamă — ser
Popey
(Flacăra);
-
activ al respectării N.T.S.", a obiectivelor iniţiativei fost analizată cu mult simţ nărui (Siderurgistu
care a cuprins întregul per­ „Contul colector de economii“ dc răspundere activitatea din colas Nickleby
sonal muncitor din întreprin­ s-.a urmărit şi s-a reuşit să anul trecut, scoţîndu-se îh e- Al 5-lea anotimj
struetorul); PETR
dere, şi „Dirigenţia muncito­ se obţină o substanţială re­ videnţă deficienţele şi cau­
Cineva ca line (l
rească“ — aplicată la Uzina ducere de consumuri, o. mai zele care le-.au generat, pro- E o poveste veche
dc preparare Teliuc şi S.N. bună gospodărire a materia­ punîndu-sc şi linele măsuri iembrie); Olga şi
Zlaşti, care a antrenat 28 de lelor şi importante economii pentru aplicarea şi desfăşu­ (Republica); LUPEK
bra lui Casey (Ci
maiştri. de energie şi combustibil. în rarea în mai bune condiţii a VULCAN • .'¿pa -
Cît priveşte rezultatele, din- ceea cc priveşte „Dirigenţia celor trei iniţiative la care I-II (Luceamtntl) ;
In
ritmul
muzicii
tr-o evidenţă pe întreprinde­ muncitorească“, menirea ci a este antrenat în acest an co­ rul) ; PETRILA : Şc
re reiese că, aplicîndu-sc ce­ fost modelarea şi formarea lectivul de oameni ui muncii raiului (Muncitor«!
le patru iniţiative, care au omului nou, cu o concepţie „Brigada înaltei productivităţi NINOASA : Eleia:
antrenat peste 3 800 de oa­ înaintată despre lume şi via­ şi a calităţii producţiei“, (Muncitoresc) ; BR/
glindă pentru
meni, s-a ajuns la o eficien­ ţă. Eficienţa a fost' cea scon­ „Contul colector dc econo­ (Steaua roşie); OP
ţă economica dc 2,6 milioa­ ta ă, doar că poate era bine­ mii" şi „Fiecare cadru teh- O dramă la vinăto:
ne lei, angajamentele în în­ venită o mai largă participa­ nico-ingincresc să rezolve o tria); Frate şi soră
ra) ; GEOAG1U-BA
trecerea socialistă pe anul re. Despre cea dc-a patra ini­ problemă t ehn ico - e co n o m i că
stituirea (Casa <1
trecut fiind realizate şi depă­ ţiativă, din domeniul pro- sau organizatorică echivalen­ tură) ; HAŢEG :
şite la majoritatea indicato­ tecţ'ei muncii, „Fiecare om tă cu retribuţia pe un an". cat de pauperitate
Iar); BRAZI: On
rilor. Cele 52 brigăzi dc la al muncii — factor activ al ne trebuie; CALAN
Teliuc şi Ghelari, antrenate respectării N.T.S.“, sc poate DOINA COJOCARU să vă văd (Casa
,,'AD. Elegantă şi prospeţime, .ulii si plăcut. Iată ce exprimă noul centru civic al tură); SIMERIA :
© oraşului. Foto: VIRGII, ONOIU le verii fierbinţi (iv
ILTA : Apaşii (I
TELIUC : Nimeni n
ie aflăm Intr-un continuu efort de autodepăşire“ gă mereu (Minerul
@®ROMQ$P
Aşezai I>c malurile Crişu- tr-nn continuu efort de au­ mai bogaţi în înfăptuiri pe CIFRE ŞI DATE apartamente, o policlinică, utilaj pentru industria mi­
lui Alb, in [nimoasa şi ¡li­ todepăşire. pentru că au hí­ toate planurile. Investiţiile SEMNIFICATIVE staţia de epurare a .apelor nieră şi altele.
Rezuluitele concui
hnească 7ură a /arămiu­ leles şi înţeleg eă numai pentru dezvoltarea economi­ reziduale, lucrări de alimen­ ® In cincinalul viilor se din 10 februarie 1
lui, oraşul Urat! .îşi etalează ■aşa îşi pol apropia şi -mai că şi construcţia de obiec­ O In primii 4 ani ai ac- tare cu apă şi canalizare; preconizează a fi construită: Bologna — Avellinc
in ¡u(a privirilor locuitori­ mult. viitorul, putem atinge tive sociale şi edilitare spo­ I aiului cincinal s-au reali­ triplarea magistralei de ter- o ţesălorie de mătase, spă­ Catanzaro —■ Caglis
lor şi a vizitatorilor' săi, mai repede ■ţelurile spre ca­ zat, prin munca voluntar- moficare de la Gurabarza, lătorie şi:curăţătorie chimi­ Lazio — Ascoli
noua înfăţişare pe caic i-o re ne călăuzeşte partidul: resc foarte mult, depăşind palriotică a cetăţenilor din sporirea cu 8 000 mp a spa­ că, ateliere de reparaţii şi Milan — Perugia
Napoli — Jnternazii
conferă arhitectura şi urba­ făurirea unei Românii pu­ în 1986 cifra de un .miliard Brad, lucrări edililar-gospo- ţiilor comerciale ş.a. întreţinere pentru utilaje Pescara — Fiorentj
nistica modernă. ternice, înfloritoare, intra­ de lei. Aceste investiţii vor dăreşti şi de înfrumuseţare ® Volumul desfacerilor de gospodărie comunală şi Torino — Roma
Aici, in B,radul de uzi, rea tării .noastre în rindu- de mărfuri va fi mai marc prestaţii. Se va extinde cen­ Udinese — Juventu:
Cesena — Atalanta
■prezentul se împleşle sirius rile ţărilor cil o dezvoltare în 1980, ca în 1979, cu a- trala telefonică automată şi Lanerossi — Bresci
cu viitorul. Da, cu viitorul economică medie, asigura­ proape 79 milioane lei, iar va fi dală în folosinţă cen­ Monza — Sampdori.
cure este o continuare a rea unui înalt nivel de trai, t A D valoarea prestaţiilor de ser­ trala automată interurbană. Palermo — Pistoies
prezentului, pe coordonatele de cultură şi civilizaţie în­ vicii va ajunge la peste 77 • în domeniul social-edi- Pisa — Verona
Fond de cîştiguri
înalte ale progresului eco­ tregului popor. Acest efort Mtesin&te httn&d&tne'We milioane lei. litar se prevede construcţia lei.
nomic şi social prefigurate se concretizează la noi în mmm • In cincinalul 1981— a 1600 de apar Lamente,
in-anul electoral X9SO
iu Programul partidului şi realizdrea prevederilor cin­ 1986 industria oraşului va şcoală cu 36 săli de clasă,
in documentele Congresului cinalului actual în numai realiza o producţie indus­ o casă a pionierului, un ci­ Vremea
ul XIl-leu ui P.C.R. Despre 3 ani şi 9 luni, ceea ce în­ trială pe locuitor mai -mare nematograf cu 360 locuri şi
toate aceste transformări seamnă că vom putea să fi folosite în vederea creş­ în valoare de aproape 80 decît media pe ţară prevă­ o casă de cultură, spital o-
petrecute in dezvoltarea e- dăm în plus economiei na­ terii actualelor capacităţi de milioane lei. zută în documentele Con­ răşenesc, dispensar medical, Timpul probabil
(onomico-sooialăi a oraşului, ţionale bunuri materiale in producţie şi creării altora • Este în curs de fina­ gresului al Xll-lea al sediu politico-administrativ, 12 februarie : Vr
noi — sporirii extracţiei de lizare centrul civic, unde
in creşterea nivelului de valoare de 900 milioane lei. P.C.R. magazin universal, hotel cu menţine în general
trai material şi spiritual al Am dezvoltai şi dezvoltăm substanţe minerale utile, a s-au construit primele an­ • Investiţiile loiale vor 100 locuri şi altele. dar devine umedă’,
va fi mult acoper.
maselor, ne vorbeşte tova­ puterea economică a oraşu­ producţiei dc utilaj minier sambluri de locuinţe cu spa- creşte de la circa 300 mi­ ® Volumul desfacerilor cădea precipitaţii s
răşul Loghiii D.ineş, prim- lui. a sporit numărul popu­ şi bunuri de larg consum ’ ţii comerciale la parter; s-a lioane lei în 1981, la peste de mărfuri va ajunge la formă dc ploaie şi
seiretar al comitetului oră­ laţiei ocupate în sfera pro­ ele. Intre unităţile noi, care sistematizat în bună parte un miliard de lei în 1986. circa 370 milioane lei în Vîntul Va sufla stal
derat, predominind
© şenesc de partid, primarul ducţiei materiale, am îmbu- se vor crea, se numără o Aceste fonduri vor fi utili­ 1986, faţă de 283 milioane şi nord-vest. Temp
oraşului, [iu ul acestor me­ circulaţia rutieră in inte­ zate pentru punerea în va­ în 1980, iar valoarea pres­ minime vor fi cupi
i leaguri moleşii. nălătit condiţiile de locuit, ţesălorie de mătase, atelie­ riorul oraşului. loare a noi cîmpuri miniere taţiilor de servicii va ajun­ tre 0 şi 5 grade,
a — 7 oţi oamenii muncii de aprovizionare şi presta­ re de reparai utilaje pentru ® Intre obiectivele social- şi creşterea producţiei de ge în 1986 la 161.2 -mili­ maxime intre 4 şi
Local se va semna
din oraşul nostru, in frunte ţii, dc muncă şi de viată. gospodăria comunală şi edilitare care se vor con­ substanţe minerale utile; oane lei, faţă de 77 mili­ Îndeosebi dimineaţ:
cu comuniştii, se află în- Anii care vin vor fi şi prestaţii şi altele. strui în 1980 se află: J7‘3 amplificarea producţiei de oane lei în 1980. polei. (Meteorolog i
ciu; Liana 'fuţurig;
a — a — o — « — m —• —• — — • — * — • — • — • — • — •