Page 42 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Manea politico-educativă Adunări generai© aSe oamenîBor muncii
Iu. sprijinul producţiei Puternică şi unanimă angajare pentru
16.00 Telex
16.05 Tel CSC
îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor 16,25 Consu
16,45 Coresj
iniţiativele muncitoreşti-rod ai ţeni t
Caracteristica principală viaţă a politicii partidului la l.M. Barza, a luat cu- ■ 17.00 Plaiur Antol<
a adunării reprezentanţilor nostru. Pornind de la suc vîntul tovarăşul Ion Ciucu, 17.20 Docun
maturităţii şi al experienţei colectivului oamenilor muncii de la în cesele obţinute trebuie să prim-secretar al Comitetu 18.05 Atenţi
treprinderea minieră Bar ne sporim preocuparea pe lui judeţean Hunedoara al 18.20 Trage:
Prezei
Dintre numeroasele căi, lansarea şi adoptarea lor de iniţiativă. Faptul că secţia za, ce a avut loc recent, a linia creşterii eficienţei în P.C.R., preşedintele Comi 18.30 democ
forme şi mijloace politico-e- către oamenii muncii în adu maşini-unelte a încheiat anul constituit-o înaltul nivel al tregii noastre activităţi, să tetului executiv al Consi 18,50 1001 c
ducative implicate direct în nările generale, comitetul sin trecut cu 217 strunguri, 61 dezbaterilor, responsabilita ne preocupăm în continua liului popular judeţean, ca 19.00 Tel eju
în ac
realizarea sarcinilor de pro dicatului, birourile grupelor piese mecanice şi 200 reduc- tea cu care toţi. cei ce au re pentru a da patriei can re a felicitat acest destoi 19.20 tirea .
ducţie se evidenţiază iniţia sindicale, sub conducerea or tori peste plan, întăreşte cele luat cuvîntul au contribuit tităţi cit mai mari de mi nic colectiv muncitoresc marţi«
tivele v muncitoreşti — prin ganizaţiilor de partid, au a- subliniate de noi şi atestă ro la cristalizarea unui amplu nereuri neferoase. pentru succesele obţinute, 19.30 Noi,
faptul că emană din colectiv vut grijă ca odată cu urmă lul iniţiativelor muncitoreşti, plan de măsuri menit să a- întrecerea socialistă or exprimîndu-şi convingerea 20.00 Tel cei
şi implică întregul colectiv — rirea concretă a modului în al întregii munci politico- sigure traducerea în viaţă ganizată şi coordonată că, aşa cum a dovedit de „Mari
„Vaut:
care contribuie, în mare mă care se realizează obiectivele educative în procesul de pro a sarcinilor pe anul 1980, de sindicate a avut un nenumărate ori, minerii din ţară.
sură, la îndeplinirea şi depă propuse, să le aducă lunar la ducţie. ultimul an al actualului mare rol în realizarea Barza îşi vor realiza şi de diouri
şirea pbnului, creşterea ca cunoştinţa întregului personal După cum arăta mai îna cincinal. Dezbaterile au a- şi depăşirea planului de păşi sarcinile ce le revin în 21,55 Teleju
lităţii ' produselor, obţinerea muncitor. inte secretarul comitelului de vut ca punct de pornire re producţie, în antrenarea oa 1980, ca şi însufleţitoarele
de importante economii. — Să luăm cîtcva exemple partid, la l.M. Orăştie „tră zultatele bune obţinute în menilor la aplicarea prin angajamente ce şi le-au a-
Cîte asemenea iniţiative c- concrete — intervine tovară iesc" şi „se afirmă“ în mod anul 1979, an ce, prin stră cipiului autoconducerii şi sumat. în continuare, vor
xistă în cadrul colectivului, şul Petru Hancheş, preşedin concret cinci iniţiative mun dania colectivului întreprin autogestiunii muncitoreşti, bitorul s-a referit pe larg
în ce măsură sînt cunoscute tele comitetului sindicatului. citoreşti. Alături de cele men derii, avîndu-i în frunte pe în această strădanie s-au 'la sarcinile care stau în
şi cum se aplică ele, care sînt Iată o iniţiativă puţin mai ţionate, mai există încă trei. comunişti, a fost rodnic, a evidenţiat numeroase for faţa mineritului hunedo- bucure:
efectele lor în producţie ? Ia veche, „O zi pe lună cu e- „Prietenul noului încadrat în marcat rezultate bune în maţii de lucru, 307 munci rean şi la căile prin care dioprogram
tă cîteva întrebări ale căror lectrozi economisiţi“, îmbrăţi muncă" — iniţiativă care are toate domeniile de activi tori, 98 de echipe şi bri acestea pot fi îndeplinite şi Radiojurna
răspunsuri le-am căutat, de şată de către colectivul sec drept scop stabilizarea for tate. Astfel, planul produc găzi fiind declarate frunta depăşite. Primul secretar al presai; 8,H
diik*r; 9,00
data aceasta, la întreprinde ţiei confecţii metalice este ţei de muncă şi ridicarea ca ţiei globale a fost depăşit şe în întrecerea socialistă Comitetului judeţean de 9,05- Răspu
rea ' mecanică Orăştie — în deosebit de actuală şi condu lificării personalului (obiecti cu 1 743 000 lei, cel al pro pe anul 1979. Dintre sec partid a urat noi succese rilor; 10,00
treprindere aflată în plin ce la rezultate din cele mai ve importante în actualul con ducţiei marfă cu 5 295 000 toare, pe primul loc s-a si în muncă colectivului l.M. 10.05 Cînlc
străbun; 10
proces de „maturizare econo bune. în anul trecut, prin text, cînd întreprinderea are lei, cel al producţiei nete tuat sectorul Musariu III, Barza în anul 1980 şi în cialisle;
mică'*, cu largi perspective de "respectarea riguroasă de că nevoie de numeroşi meseriaşi); cu 2 072 000 lei. La baza a- pe locul II sectorul Valea viitorul cincinal. ştiri: 11,05
dezvoltare în viitorul cincinal. tre muncitorii din această ‘ „Contul colector de economii cestor succese a stat hărni Arsului, iar pe locul III în încheierea adunării, nierilor; 11
12,
ştiri;
— Anul trecut, în colecti secţie a tuturor obieotivelor al grupei sindicale“ (faptul cia şi entuziasmul în mun sectorul Brusturi. Alţi par într-o atmosferă de puter folclorului
vul nostru au fost aplicate cuprinse în iniţiativă, s-au că anul trecut aici au fost că ale colectivului între ticipanţi la discuţii, printre nică însufleţire patriotică, vot pentru
gram miizi
cinci iniţiative muncitoreşti economisit 3 500 kg de elec economisite 40 tone metal, prinderii, ca şi măsurile care Emil David, Dan Mîr- participanţii au adoptat jurnal; 13,
-— subliniază Laurean Lucoi, trozi. O altă iniţiativă lansa 489 000 kWh, 945 000 mc gaz luate în ce priveşte meca zacu, Nicolae Tomescu şi textul unei telegrame adre ţara; 15,00
secretarul comitetului de tă şi preluată de oamenii metan, se datoreşte, în mare nizarea muncii. în anul tre Aurel Toma au reliefat, sate Comitetului Central lor; 1G,00 I
partid pe întreprindere. Lan muncii din sectorul maşini- măsură, aplicării acestei ini cut, cum a apreciat darea dînd glas hotărârii unani al partidului, tovarăşului Coordonate
Şlagărul ro
sate de comuniştii din unele unelte, în anul 1979 — ur ţiative) ; „Fiecare om al mun de seamă, 37 la sută din me a colectivului între NICOLAE CEAUŞESCU, eonii; 17,00
secţii şi ateliere ale între mare a indicaţiilor tovarăşu cii un factor activ al respec minereul extras s-a reali prinderii, necesitatea de a care cuprinde hotârîrea co 17.05 Odă
prinderii, trei dintre ele sînt lui Nicolae Ceauşescu, secre tării normelor de tehnica se zat prin metode de exploa se întreprinde noi şi im lectivului de a depăşi sar 17,25 Voci
rele serii;
generalizate în întreaga în tarul general al partidului — curităţii muncii“ (a cărei im tare cu productivitate ridi portante eforturi pentru a cinile pe 1980 cu 500 000 lei jocuri popi
portanţă nu -mai este nevoie asigura cadrul solicitat de 20.30 Afiş
treprindere, iar două (dato este cea cunoscută sub jnu- să o subliniem). cată, peste 50 la sută din la producţia netă, cu 2,5 Cadenţe so
rită obiectivelor propuse), se mele „Un muncilor să deser Modul în care organizaţiile minereul scos la suprafaţă înfăptuire exemplară a milioane lei la producţia într-o oră;
aplică numai în sectoarele de vească două sau mai multe de partid, sindicat, U.T.C. şi a fost încărcat mecanizat. sarcinilor pe 1980, ultimul globală şi cu 2 milioane lei stop muzic.
unde au pornit. Toate iniţia maşini". Menţionez doar, că Indicatorii planului tehnic an al actualului cincinal şi la producţia marfă. „Uniţi
F.D.U.S. de la l.M. Orăştie TIMIŞOA
tivele au stabilite obiective în prezent, 45 de muncitori se preocupă de susţinerea şi au fost realizaţi în propor trecerea la înfăptuirea cin mai mult ca oricînd în ju litatea radi
concrete —• aduse la cunoş din secţia respectivă lucrează generalizarea iniţiativelor bu ţie de 152 la sută. Apre cinalului 1981—1985. în a- rul partidului — se spune torală ; 20,]
tinţa întregului colectiv —, la două, trei şi chiar patru ciind aceste rezultate, Voi- cest spirit de amplă anga în telegramă — cu senti gricultură ;
ne pornite din rîndul colecti jare — generată de Con noră soda
care vizează creşterea pro maşini-unclte. Aurel Moise, vului dc oameni ai muncii cu Corinda, Florea Tudo- gresul al XII-lea al parti mentele cele mai profunde greşul Edu
ductivităţii muncii, economi Petru Gavrilă, Simion Zam demonstrează că aici există ran, Voicu Faur, Aurel Do- dului, de Congresul al II- de dragoste şi recunoştinţă, mîntului; 2>
tru caselor
sirea materiilor prime, mate fira, Sorin Andrica şi Viorel preocupări pentru extinderea bircău şi alţii au subliniat lea al Frontului Democra vă asigurăm că întregul co 21.30 Emisii
rialelor, combustibililor şi e- Herţa sînt cîţiva dintre cei celor mai actuale şi mai efi responsabilitatea cu care lectiv de muncă din între tualităţi ; 1
nergici, ridicarea calificării care aplică cu rezultate deo ciente iniţiative muncitoreşti. colectivul întreprinderii ţiei şi Unităţii Socialiste — prinderea noastră este ho- cenţei, poc
muncă ; „<
personalului muncitor. După sebite în producţie această MIRCEA LEPĂDATU este angrenat în traducerea de înaltă efervescenţă po tărît să îndeplinească ne miere" ; C
în viaţă a istoricelor hotâ- litică prilejuit de campania abătut sarcinile ce-i revin scrie tînări
rîri ale Congresului al XII- electorală, colectivul între în acest ultim şi hotărîtor brietaiea c
că de libr.
lea al partidului. prinderii s-a angajat să an al actualului cincinal,
Moment emoţionant în viaţa organizaţiei — Activitatea desfăşura muncească cu şi mai mul în creşterea calitativă a în
tă în anul trecut — arăta tă responsabilitate în anul tregii activităţi economico-
a-şi
1900
pentru
U. T. C. a Şcolii generale nr. 7 Deva Teodor Ursoi — a fost bu în mod exemplar îndeplini sociale, pentru a contribui
sarcinile
cu eforturi sporite la dez
nă, ceea ce evidenţiază ca
pacitatea colectivului, răs ce-i revin. voltarea multilaterală a pa
în - viaţa organizaţiei re- ale latului olimpic care va Karolyi, a reprezentanţilor co punderea cu care este el în cadrul adunării gene DEVA; D
voluţionarc a tineretului de apăra în continuare culorile mitetelor judeţean şi muni angrenat în traducerea în rale a oamenilor muncii de triei socialiste libere şi in lului Zorln
egretelor a
Ia Şcoala generală'nr. 7 De patriei socialiste la apropia cipal ale U.T.C., a evidenţiat dependente“. HUNEDOAi
va, ziua de ieri nu va fi u- tele Jocuri Olimpice“. din nou preocupările, dra — seriile
mai
Popey
şor uitată. Adunarea gene Momentele rostirii angaja gostea, sprijinul şi eforturile gistul); Nk
rală a uteciştilor elevi mentului solemn, votul una depuse de toţi factorii pen (Arta) ; Al
(Consf.»'ucto
şi sportivi a avut la ordinea nim acordat fiecăreia in par- tru întărirea şi consolidarea ŞA**T Cin
de zi un punct distinct: pri activităţii s-portive, a gimnas
mirea în rîndurile organiza ticii, în municipiu şi în judeţ. Constantin Zăvoianu — <7 Noiemt
ţiei a 5 membri. Poate faptul în încheiere, tovarăşul Ilie Vâ răspundem Haţeg. în legislaţie nu exis Sesizări- poetul ()
în sine ar trece ca un eve INMINAREA FESTIVA Lavu, prim-secretar al Co tă act normativ care să PENI: Ur
(Cultural) ;
niment obişnuit al vieţii de mitetului judeţean al U.T.C. prevadă acordarea dreptu nică (Mui
organizaţie. Dar ieri, aduna A CARNETELOR DE a adresat tinerelor membre la întrebare rilor solicitate de dumnea răspunsuri CAN: Râzi:
rea generală — din care face UTECIST UNOR COM ale organizaţiei revoluţionare voastră. roz (Luceai
trăi fără U
parte şi marea sportivă Na- PONENTE ALE LOTU a tineretului călduroase cu loan Manea — Hunedoa- ■ • Pe marginea scrisorii rene); LOK
dia Comăneci, Erou al Muncii LUI OLIMPIC ROMÂN vinte de felicitare, de îndemn ra. Potrivit datelor din Eleonora Josan — Hune unui grup de cetăţeni din rămîn cu t
Socialiste — a votat în una la noi succese în pregătirea scrisoare, nu aveţi lucraţi doara. în baza art. 19 (1), Orăştie, care sesiza unele PETRILA ;
raţă (Munc
nimitate, cu entuziasmul şi DE GIMNASTICA sportivă şi şcolară, politică şi 30 de ani în cîmpul muncii, lit. a din Legea nr. 26/1967, nereguli în aprovizionarea NOASA:
satisfacţia nu doar specifice cultural-educativă, pentru for fapt pentru care veţi pu puteţi beneficia de compen cu piine a magazinului din (Munci tores
vîrstci, ci amplificate de mîn- marea lor ca oameni de nă tea fi pensionat pentru li sarea în bani a concediului zona gării, întreprinderea Piedone Afi
I-II (7 Noi<
drie şi bucurie, primirea în dejde ai societăţii socialiste mită de vîrstă numai la de odihnă pentru anul de morărit şi panificaţie, O m u l f
rîndurile sale a cinci sporti te, florile şi emoţionantele în patria dragă. împlinirea a 62 ani. 1979, pînă la data pensio care a cercetat situaţia, (Steaua roş
ve de frunte ale ţării şi lumii cuvinte ale delegaţiei pionie Şi mai notăm : ieri, Dumi nării. răspunde : „într-adevăr, în ZA : Taina
ţionari
(fV!
— proaspetele campioane reşti au subliniat evenimentul triţa Turner a trăit un dublu Aurel Lupulescu — Hu ziua respectivă pîinea nu a TIE ; O dra
Cornel Duma — Deva. • ajuns
mondiale de gimnastică Emi din viaţa organizaţiei U.T.C. eveniment: primirea în U.T.C. nedoara. Ajutorul social Nu vi s-a întrerupt vechi lâ unitate. Vinovat (Patria);
(Flacăra);
lia Eberle, Dumitriţa Turner, a Şcolii generale nr. 7 Deva. şi împlinirea a 16 ani — stabilit în baza Legii nr. mea în aceeaşi unitate, de de acest fapt a fost găsit Un om de
Melita Ruhn, Roclica Dunca Prezenţa invitaţilor, a unor prilej cu care i-a fost rezer 27/1966, art. 36, nu se trans oarece v-aţi reluat activi conducătorul auto Negrea Africa (Cas
Ion, care a fost sancţionat
şi Marilena Vlădărău. ' HAŢEG : A
cadre didactice din şcoală, a vată 'o festivitate separată. mite urmaşilor. tatea în baza aceluiaşi con cu mustrare scrisă, fiind a-
Marile sportive, campioane (Popular);
Antrenorului Emerit Bela NICOLAE STANCIU tract de muncă. tenţionat că la prima a- care ne tr-
de renume răsunător în lu Vreau să v;
mea sportului dar şi în ini Flore Vidican — Hune batere de acest gen i se va cultură); Si
mile numeroşilor simpatizanţi, doara. Pensia de limită de desface contractul de mun căzătoare (l
UI A :
Rc\
ale tuturor celor ce au ur vîrstă se acordă bărbaţilor că“. şui); ILTA :
mărit cu interes evoluţia şi la împlinirea vîrstei de 60 • Tovarăşe Ion Cincă ca de fier
perfecţionarea sportivă a aces ani, dacă au 30 de ani ve din Călan, dacă v-aţi fi a- LIUC : Nim
mereu (Mir
tora aici, la Deva, în tînăra chime în muncă. dresat direct asociaţiei de
locatari, situaţia s-ar fi re
dar rodnica citadelă a gim
nasticii romaneşti, aii primit Nicolae Doea — Balşa. zolvat mult mai repede. - în
Conform prevederilor art. acest sens, G.I.G.C.L. pre
cu emoţie ceremonialul des
3 din Decretul 262/1977, cizează : „Conform H.C.M.
chiderii adunării. Imnul de
majorarea pensiilor, atît în 860/1973, anexa 3, alin. B;
Stat, care a însoţit atitea Timpul ii
niari victorii ale gimnasticii prima etapă (l august montarea, înlocuirea şi re 13 februarie
răci; cerul
româneşti, aducerea drapele 1977), cit şi în cea de-a pararea automatelor de sca mai mult m
lor au reconstituit parcă at doua (1 dec. 1979), s-a a- ră cade în sarcina chiriaşi precipitaţii
formă de p
mosfera marilor momente cordat numai pensionarilor lor. Ele se fac prin grija lapoviţă şi J
de invaliditate încadraţi în asociaţiilor de locatari,
prin care tinerele sportive va sufla mo
gradele X şi II. contravaloarea lucrărilor su-
au trecut. vest. Tempo
în cuvinte simple, pe rînd, Aurel Păxlureanu — portîndu-se de toţi locata va fi cuprir
5 la o grad
fiecare dintre cele cinci Hăşdău. Va trebui să vă a- rii care beneficiază de ele“. ximă între
şi-au prezentat bogata activi dresaţi Comisiei judeţene • Manifestând înţelegere izolat condi
tate, apoi colege -de şcoală, pentru diagnostic şi triaj- faţă de situaţia dumnea a poleiului.
Pentru ur
de clasă, membre ale organi copii handicapaţi — care voastră, tovarăşă Dumitru zile : Vremi
zaţiei le-au prezentat, în ca funcţionează la policlinica Ana, şi de cererea de a fi să se răcea
racterizări elogioase, le-au fă din Deva odată pe lună (în mutată în altă secţie a va ii variabi
ge slab.
cut recomandări, dar nici una prima zi a fiecărei luni). I.M.C. Bîrcea, Comitetul La munte,
n-a uitat să spună : „este o municipal Deva al P.C.R. cire, cu cer
Maria Ardelean — Brad. a stabilit, împreună cu con Local va n:
mare cinste pentru organiza
Ceea ce doriţi dv. să reali ducerea întreprinderii, ca la prezenta in
ţia noastră de a număra în la 100—120
zaţi se poate numai adre- întoarcerea din concediu să
rîndurile sale pe noile ute- îind zăpadi
sîndu-vă comisiei de jude fiţi transferată în altă sec de serviciu
ciste, campioanele mondiale
cată. ţie.
de gimnastică, oomponenfcc