Page 45 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 45
---------------_----------------------- -USH«re» v—■ "—ns w & -
s*ia ce u-***
Vizita de prietenie a tovarăşului
proletari din toate ţările, uniţi-vâ ?
NICOLAE CEAUŞESCU
în Republica Populari Bulgaria
^|1n J)¿7
T o v a r ă ş u l Nicolae salutaţi eu deosebită însu Coloana oficială s-a în
Ceauşescu, secretar general fleţire, cu puternice aplau dreptat apoi spre punctul
SIIMMIII împreună de au Româ nieri oferă tovarăşului loc primirea oficială a înal
şi
îndelungi
al Partidului Comunist Ro
ze
de frontieră Giurgiu-Ruse.
de
ovaţii
La sosirea la punctul de
mân,
preşedintele
mii de oameni ai muncii.
Re
publicii
frontieră Ruse, unde a avut
Socialiste
Un grup de tineri şi pio
tovarăşa
cu
nia,
oaspeţi
români,
tova
ţilor
sosit
Ceauşescu
Elena
Nicolae Ceauşescu şi tova
răşul Nicolae Ceauşescu şi
Re
miercuri
dimineaţa
în
răşei Elena Ceauşescu fru
Ceauşescu
Elena
tovarăşa
publica
Populară
Bulgaria,
moase buchete de flori.
vizită
prietenie,
într-o
au fost întîmpinaţi de to
prezenţi
scandează
la
cu putere numele partidu
venit,
dor
Jivkov,
întîmpinare
în
prim-secretar
Central
al
de
al invitaţia tovarăşului To- lui Cei şi al secretarului său varăşul Todor Jivkov. au tovarăşii
Comitetului
asemenea,
Partidului Comunist Bul general, exprimîndu-şi şi cu LudmiSa Jivkova, membru
acest prilej ataşamentul
gar, preşedintele Consiliu al Biroului Politic ai C.C.
lui de Stat al Republicii profund faţă de politica al P.C. Bulgar, preşedinta
partidului de dezvoltare
Populare Bulgaria. Comitetului- pentru Cultu
rapidă şi multilaterală a ră, alte persoane oficiale
T o v a r ă ş u l Nicolae
Ceauşescu şi tovarăşa Elena patriei noastre socialiste, de bulgare.
Ceauşescu au sosit miercuri sporire continuă a bunăstă T o v a r ă ş u 1 Nicolae
dimineaţa la ora 10,15 in rii poporului nostru, faţă Ceauşescu şi tovarăşul To
Anul XXXII, nr. 6 927 Joi, 14 februarie 1980 4 pagini — 30 bani municipiul Giurgiu, unde de acţiunile menite să con dor Jivkov îşi string cu
sînt întîmpinaţi de repre tribuie la statornicirea u- căldură mîinile, se îmbrăţi-
zentanţii organelor locale nui climat de pace, colabo
de partid şi de stat şi sînt rare şi înţelegere Ln lume. ( Continuare în pag. o 4-a)
Cuvîniarea tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU
|q primul Congres al educaţiei şi învăţămîntului Începerea convorbirilor oficiale
tm
Miercuri, 13 februarie, au munist Român şi, respectiv, ţiona pentru amplificarea
al
XI-lea
re
Vas! document programatic început, la sediul Consiliu Congresului Comunist Bul al şi îmbogăţirea intensificarea
acestor
pentru
laţii;
Partidului
lui popular al municipiului
Ruse. convorbirile de lucru gar. şi aprofundarea colaborării
cooperării
şi
economice
A fost, de asemenea, exa
Nicolae
pentru perfecţionarea dintre tovarăşul general minat stadiul dezvoltării româno-bulgare, prin pu
Ceauşescu,
secretar
al Partidului Comunist Ro relaţiilor româno-bulgare, nerea mai intensă in va
mân, preşedintele Republi precum şi modul în care se loare a posibilităţilor pe ca
învătămîntiriui românesc cii Socialiste România, şi realizează înţelegerile con re le oferă economiile în
tovarăşul Todor Jivkov, venite cu prilejul întâlniri continuă dezvoltare ale ce
Congresul educaţiei şi învă- general ai partidului, pre prim-secretar al Comitetu lor de la Voden şi Sinaia lor două ţări.
' ţămîntului — desfăşurat în- şedintele Republicii Socialiste lui Central al Partidului din anul trecut. Convorbirile s-au desfă
tr-o atmosferă de amplă an România, rostită în faţa Con Comunist Bulgar, preşedin Cei doi conducători de şurat într-o atmosferă de
gajare a întregii noastre na gresului educaţiei şi învăţă tele Consiliului de Stat al partid şi da stat au con caldă prietenie şi înţelege
ţiuni în înfăptuirea măreţe mîntului, sînt relevate mari Republicii Populare Bul statat cu satisfacţie că re re tovărăşească.
lor obiective stabilite de le succese obţinute de şcoala garia. laţiile româno-bulgare au Tot miercuri după-amia-
Congresul al Xll-lca al românească în anii socialis La convorbiri participă cunoscut în continuare o e- ză, tovarăşul Nicolae
partidului şi la puţin timp mului, rolul ei deosebit de membrii celor două dele voluţie pozitivă, că rapor Ceauşescu, 'secretar gene
după Congresul Frontului important în dezvoltarea gaţii. -■ turile de prietenie şi bună ral al Partidului Comunist
Democraţiei şi Unităţii So României. Aceste succese fac în cadrul convorbirilor vecinătate, de colaborare şi Român, preşedintele Repu
cialiste, în perioada de pu parte din măreţele realizări tovarăşii Nicolae Ceauşescu solidaritate dintre România blicii Socialiste România, şi
ternică însufleţire patriotică ale poporului nostru pe ca şi Todor Jivkov s-au infor şi Bulgaria, dintre Partidul tovarăşul Todor Jivkov,
generată de actuala campa lea spre progres şi civiliza mat reciproc despre mersul Comunist Român şi Parti prim-secretar al Comitetu
nie electorală — constituie ţie. Pe baza dezvoltării în construcţiei socialiste în dul Comunist Bulgar se lui Central al Partidului
un moment de deosebită în ritm.înalt a forţelor de pro Republica Socialistă Româ- întăresc permanent, în fo Comunist Bulgar, preşedin
semnătate pentru progresul ducţie, învăţămîntul, ştiinţa Strungarul Gh. Furca, u- nia şi Republica Populară losul ambelor ţări şi popoa tele Consiliului de Stat ai
şcolii româneşti, pentru ■ îna şi cultura au - înregistrat un nul dintre fruntaşii secţiei Bulgaria, despre preocupă re, al cauzei socialismului, Republicii Populare Bulga
intarea patriei pe drumul puternic progres concretizat Haţeg a Fabricii de mobilă rile celor două ţări şi parti progresului şi păcii în lu ria, au continuat schimbui
făuririi societăţii socialiste în baza materială tot mai din Deva, oxeculă numai de privind înfăptuirea ho- me. de păreri,, la complexul Ri
lucrări <ic bună calitate.
multilateral dezvoltate şi a dezvoltată, asigurînd condiţii Foto: VIBGIL ONOIU tărîrilor Congresului* al De ambele părţi s-a ex ga, reşedinţa rezervată la
comunismului. le: satisfacerii la un nivel XII-lea al Partidului Co- primat hotărîrea de a ac- Ruse oaspeţilor români.
Partidul şi statul nostru a- înalt a cerinţelor societăţii
cordă o atenţie majoră for noastre. în centrul învăţă-
mării şi creşterii tinerei ge^ mîntuiui românesc stă, în lu ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR
neraţii. în spiritul înaltelor mina documentelor Congresu
principii ale ştiinţei şi teh lui al Xll-lca al partidului,
nicii contemporane, ale dez legarea organică a şcolii cu Votul opţiunii fundamentale, Adunări cetăţeneşti pentru depuneri
voltării economici naţionale, producţia şi cercetarea, ceea
ale normelor eticii şi echită ce impune perfecţionarea
ţii socialiste. în acest cadru, practicii productive a elevi af viitorului noştri strălucit de candidaturi in circumscripţii
învâţămîntul românesc a cu lor şi studenţilor, integrarea
noscut, mai ales în ultima lor în procesul de producţie. La 9 martie, întrea socialismului şi comunismu electorale judeţene
vreme, perfecţionări de esen- . Şcoaia are nobila misiune ga naţiune română, toţi lui în România. Ele des
ţă menite a forma.oameni cu de a sădi în conştiinţa tine cetăţenii cu drept de chid întregii noastre naţiuni în entuziaste adunări ce Despre activitatea candi
pregătire politică, profesiona retului dragostea fierbinte vot, bărbaţi şi femei, tineri largi orizonturi de muncă tăţeneşti, în cadrul cărora datului, în susţinerea can
lă şi culturală de înalt ni faţă de patria socialistă, fa şi bătrîni, oameni de toate şi creaţie, jalonează un-am oamenii muncii, cetăţenii didaturii au vorbit tovarăşii
vel. Programul partidului de ţă de partid, hotărîrea de a profesiile şi ocupaţiile, in plu şi mobilizator program
făurire a societăţii socialiste sluji cu devotament cauza diferent de naţionalitate, îşi de înflorire multilaterală a judeţului şi-au manifestat Gheorghe Stanei u. Ti beri u
multilateral dezvoltate şi bunăstării şi fericirii poporu vor exprima unul din drep României socialiste“. neţărmurita dragoste faţă Frankfurt, Gheorghe Toma,
de partid, de secretarul său
înaintarea României spre co lui. de a apăra cuceririle so loan Boclea, Achim Nichiî,
munism precizează că socia cialismului şi comunismului, turile constituţionale funda Votul de la 9 martie se general, tovarăşul Nicolae loan Drondoi, loan Căroiu,
lismul şi comunismul se e- libertatea,. independenţa şi mentale, votînd candidaţii va constitui astfel într-un Ceauşescu, a continuat ac Pavel Perpegel, Cornelia
diîică de oameni bine pre suveranitatea României. în a- Frontului Democraţiei şi adevărat plebiscit naţional ţiunea de depunere a can Vizitiu, Maria David şi Vic
prin care întregul popor va
Unităţii Socialiste.
gătiţi, cu o înaltă conştiinţă cest sens, trebuie să militeze participa nemijlocit la re didaturilor pentru circum tor Zaharco.
revoluţionară şi ştiinţifică. pentru educarea materialist- Votul de la 9 martie însă afirmarea puternică şi en scripţiile electorale jude “ La clubul „Construc
în cuvîntarea tovarăşului depăşeşte cu mult graniţele ţene. torul“ din Hunedoara a
Nicolae Ccauşescu, secretarul (Continuare în pag. a 3-a) actului civic im sine, el ex- tuziastă a adeziunii sale La Casa de cultură din fost depusă candidatura to
primînd, de fapt, opţiunea depline şi ferme la întreaga "Hunedoara, în prezenţa a varăşului Gheorghe Vasiu,
politică- internă şi externă
întregului popor pentru în a Partidului Comunist Ro peste. 700 de cetăţeni a fost secretar al Comitetului ju
Stimulentul mura! ■tută a celei de a doua e- şului Petre Lungu, secretar circumscripţia electorală ju
orientărilor
fun
făptuirea
tovară
cadidatura
depusă
deţean
partid,
pentru
de
mân, la înfăptuirea neabă-
damentale date de Congre
sul al XII-lea al partidu tape a Programului de edi al Comitetului judeţean de deţeană nr. 39 Hunedoara.
lui, înscriindu-se organic în ficare a societăţii socialiste partid, preşedintele Consi Prezentarea candidatului
rii. prime şi materiale, care marele şuvoi al mersului liului judeţean al Frontu
şi
dezvoltate
— Are cuvinhiI tovară neglijează calitatea şi fac nostru înainte. multilateral spre comunism, lui Democraţiei şi Unităţii a fost făcută de către to
Mireş-
înaintării
varăşul
Octavian
şul loan Stâniloi, funudisl risipă de materiale, de ener „Documentele programa program' al întregului po Socialiste, în circumscripţia tean, şef de secţie la Co
şef la LV. Călan. gie, de combustibil, care nu tice adoptate de Congresul por. electorală nr. 30 Hunedoara. mitetul judeţean de partid,
Calm, cu graiul său dul se ocupă în suficientă mă partidului — subliniază to Actul politic ce se va Candidatul a fost prezen secretar al Consiliului ju
ce, colorai, de ardelean, sură de îmbunătăţirea con varăşul . Nicolae Ceauşescu produce în acest început de tat de către tovarăşul Eu deţean al F.D.U.S.
loan Stâniloi a vorbii sim tinuă a condiţiilor de mun — asigură ridicarea pe o primăvară este, din punc gen Avram, secretar al Co în susţinerea, candidaturii
plu, dar pe înţeles, aşa cum că şi de violă ale munci treaptă calitativ superioară tul de vedere al cadrului mitetului municipal de au luat cuvîntul tovarăşii
an hotărît ei, tovarăşii de torilor.
a societăţii noastre, a în partid, membru al Consi
muncă, in cadrai secţiei — in încheiere, aş mai tregii opere de edificare a (Continuare în pag. a 2-a) liului judeţean al F.D.U.S. (Continuare în pag. a 2-a)
furnale. „In 1979, tovarăşi, zice ceva. Pe lingă că mun
noi am dat peste plan vreo cim şi ne facem plamd, noi
22 000 şi ceva de tone de cei de la furnale partici
fontă. Am muncit mult şi păm şi la descărcarea va fost prezentată o expunere lizat de reparaţii al S.iW.A. »
ANGAJAMENT ONORAT
cu spor cu toţii, he-am în goanelor de materii prime intitulata „Sinteza daco-ro- llia au reuşit ca in anul tre- {
ţeles bine între noi, am câş şi materiale. Facem sute de Locuitorii satului Stănija se mană la baza origiuii po eut să realizeze pe această *
porului român“, încadrată in
tigat frumos, sîntem mulţu ore aici. Este o muncă în angajaseră ca, in cinstea ale tr-un ciclu de acţiuni orga cale economii de peste 5)00 00» |
miţi. N-avem ce zice. In plus, voluntară, să zic aşa. DEZBATERE gerilor de la 9 martie, să nizate sub genericul „2050 de lei. Urmărind amplificarea ■
termine şi să dea in folosin
19S0, sarcinile sînt mai Pentru asta nu cerem pla ani dc la constituirea statu rezultatelor, in această peri- >
ţă un magazin sătesc cu bu oadă se acordă maximă a- 1
mult decît mobilizatoare. tă, nici prime, nici alte a- " La Clubul „Constructorul“ fet. Angajamentul — ne in lui dac centralizat şi inde
' din Hunedoara a avut Ioc o pendent, sub conducerea Iui tenţie activităţii de bobinaj şi *
Dar le vom face. Ne ştim vaniaje. Dar măcar un sti interesantă dezbatere, la care formează primarul comunei Burebista“. în iuchciere a jj
forţele şi nu ni Ie vom me mulent moral să ne acorde * a participat activul de partid Buceş — a fost onorat. Ma rulat filmul artistic românesc ceîei de reparaţii în flux a
naja. Ba vom depăşi şi an şi nonă cineva. Să ne men Î * din T.C.S.H. Tenia dezbate gazinul a fost realizat prin „Columna“. combinelor, unde se înregis- *
gajamentul de 10 000 tone ţioneze cei facem un lucru rii, de o deosebită actualita contribuţia in bani şi în trează în continuare cel mai \
te — „Activitatea desfăşurată
pe care ni l-am luat". in plus, bun şi necesar. Ni ' dc organizaţiile de partid, muu că a cetăţenilor. EFICIENŢA mare volum de economii.
Vorbitorul a adus apoi mic mai mult... I sindicat, U.T.Cf. şi F.D.U.S. EXPUNERE nECONDIŢIONAKILOR
critici directe, îndreptăţite Vă mulţumesc, că m-aţi * în vederea îmbunătăţirii mun-
* cii poliiico-educative pentru Preocupaţi să recondiţione
unora' care nu se ocupă în ascultat... formarea omului nou“ — a Marţi, la cinematograful ze cit iruvi muLte piese de
suficientă măsură de apro Î suscitat numeroase interven- „Mureşul“ din simeria, in schimb şl subansamble, lu
vizionarea ritmică cu mate- DAN VR1NCEANU ' ţii din partea participanţilor. fjiţa a peste 300 spectatori, a crătorii de Ja Centrul specia
I