Page 47 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 47
© JOI, 14 FEBRUARIE 1980 F a g . 3
Siderurgiştii hunedoreni - hotărîţi Vast document programatic pentru
sa amplifice succesele din ultimii ani perfecţionarea intăţâmiBtului romas«
1 tifie
(Urmare din pag. I) partid, caic trebuie să mili
Darea de seamă prezentară cii. Sarcinile mari din acest cantităţi corespunzătoare şi de te, iar în acest an indicele teze cu fermitate şi răspun
de tovarăşul Iacob Toplicean, an reclamă cu prioritate îm bună calitate cu materiile respectiv planificat este mai
fran- dialectică şi istorică a elevi dere pentru ridicarea nivelu
preşedintele consiliului oame bunătăţirea considerabilă a prime şi materialele necesare. marc ca în 1979. Trebuie să lor, şcoala fiind un factor lui ştiinţific al procesului dc
, spa- nilor muncii pe combinat, a aprovizionării tehnico-mate- — Cu unele promisiuni luăm toate măsurile ca să-l primordial de modelare a fi învăţămînt, îmbunătăţirea ac
prezentat succint şi alte suc riale şi creşterea productivi vagi şi cu justificări dc ge realizăm.
j: iti- zionomiei omului nou, cu un tivităţii educative în aşa fel
cese obţinute de siderurgiştii tăţii muncii, prin moderni nul „asta-i situaţia" nu ne Subliniind importanţa sar larg orizont de cunoaştere, îneît şcoala să se manife*‘te
hunedoreni în 1979, vizând, zarea' şi automatizarea în tot vom putea îndeplini sarcinile cinilor ce revin G.S. Hune gândire şi înţelegere, cu o ca un puternic centru dc
în. e- indicatorii fizici şi de eficien mai mare măsură a fluxuri mari din acest an şi anga doara din documentele Con bogată viaţă spirituală, fău creştere a tinerei generaţii în
ţă economică, promovarea u- lor de producţie şi promova jamentul asumat, pricit dc gresului al Xll-lca al parti
Sind- ritor conştient al propriului spirit comunist, patriotic şi
nor noi tehnologii dc lucru, rea mai largă şi mai fermă „eroi“ am fi — a subliniat dului, necesitatea mobilizării său destin, al viitorului so revoluţionar.
modernizarea şi automatiza mai dinamice a tuturor for Primul Congres al educa
preg fi rea unor fluxuri tehnologice, ţelor tehnice, materiale şi u- cialist şi comunist al patriei.
de la Nu există misiune mai înal ţiei şi învăţămîntului — par
extinderea iniţiativelor mun manc din combinat pentru tă, mai nobilă, decît aceea de te integrantă a cadrului creat
ţara citoreşti valoroase, economi Adunări generalii ale aamenilar muncii înfăptuirea lor integrală, e- a forma omul de tip nou, pentru participarea oameni
sirea unor importante canti xemplară, vorbitorii Dumitru
1-core- tăţi dc materii prime şi ma Bobîrnca, directorul uzinei constructor al noii societăţi, lor muncii la dezbaterea pro
în acest proces complex, şco
teriale, diversificarea conti REALIZĂRI PESTE PLAN ÎN 1979 : nr. 2 furnale-aglomera re v Ga- lii îi revin sarcini dc marc blemelor construcţiei socialis
te, for reprezentativ al şcolii
nuă a producţiei dc metal şi 3 milioane lei la producţia industrială, 18 200 tone vrifă Pocola, inginer şef la răspundere, fiind factor esen româneşti — se constituie ca
ridicarea nivelului său teh cocs, 37 646 tone lontă, 91957 tone aglomerat, 14 510 uzina nr. 4 laminoare, mais ţial în educarea noilor ge o nouă şi grăitoare manifes
nic şi calitativ. tone oţel, 39 895 tone laminate finite, 143,7 milioane Iei trul Gheorghe Simodc, de la neraţii dc cetăţeni ai patriei. tare a democraţiei spoialiste,
Darea dc seamă nu a oco valută Ia export, piese de schimb în valoare de 10,316 uzina nr. 5 reparaţii şi piese Un rol însemnat lc revine moment esenţial în dezvolta
lit, însă — iar dezbaterile au milioane Iei, 900 tone dc utilaj tehnologic. de schimb, ing. Constantin organizaţiilor U.T.C., asocia rea învăţămîntului românesc.
subliniat mai mult—, stările Noghi, directorul nzinei nr. 0 ţiilor studenţeşti, organizaţii Cuvîntarca secretarului gene
uo Ra ANGAJAMENTE MOBILIZATOARE IN 1980 :
ţii; 7,00 dc lucruri negative, lipsurile energetic, ing. Sonia Bistrian, lor de pionieri care trebuie ral al partidului, tovarăşul
Revista şi neajunsurile care s-au mai O producţie netă de 20 milioane Iei, o producţie dc la Centrul de cercetări .şi să cultive în rîndul copiilor Nicolae Ceauşescu, document
melo- -ipanifestat în activitatea com marfă şi globală de cîtc 100 milioane lei, 10 000 tone proiectări, * ing. Constantin
e ştiri; Catrinoiu, şeful compartimen şi tinerilor pasiunea pentru dc mare însemnătate teore
ltători- plexă a sidcrurgiştilor — de cocs, 15 000 tone fontă, 15 000 tone oţel, 124)00 tone la ştiinţă, tehnică şi cultură, tică şi practică, cuprinde im
c ştiri; pinzând şi de ci şi dc alţii, minate finite, 200 tone piese de schimb şi utilaje pen tului C.T.C.-laboratoai'e, ing. pentru munca concretă, să le portante învăţăminte, sarcini
femei- în principal, însă,. partici tru industria metalurgică, 1 000 Iei/om al muncii la Ionel Dobrin, director adjunct
doric ; al C.S. Hunedoara, au adus dezvolte simţul datoriei fa .şi obiective pentru ridicarea
; 11*20 panţii la dezbateri au propus productivitatea valorică, 10 milioane Iei la export (toa ţă dc ţară şi popor. în a- nivelului general al învăţă
0 - tv. ; soluţii de înlăturare a caren te realizate suplimentar sarcinilor de plan). în discuţie o scrie de nea ccastă direcţie atribuţii dc mîntului şi educaţiei în Re
i; 12,05 ţelor din munca lor, au soli junsuri care au existat în
artistu- 1979 şi care mai există încă seamă au inspectoratele şco publica Socialistă România - .
iii co- citat mai mult sprijin din lare,. organele dc conducere Slujitorii învăţământ ului
1 os Iru ; partea organelor tutelare de în activitatea colectivului şi colectivă din instituţiile de hunedorean, pătrunşi dc în
20 Noi, resort, s-au angajat să mun a unor metode şi tehnologii în cuvîntul său maistrul oţe- au făcbt propuneri utile pen
martie dc lucru, întărirea ordinii şi lar Ştefan Topşa, Erou al tru îmbunătăţirea muncii şi învăţămînt, comitetele dc pă semnătatea cuvîntării tovară
!; 15,00 cească mai bine, să ridice rinţi, cadrele didactice che şului Nicolae Ceauşescu şi a
,00 Ra- continuu cota realizărilor. disciplinei, ridicarea conti Muncii Socialiste. Dacă ni se îndeplinirea prevederilor dc mate să contribuie la per celorlalte documente adopta
nic& şi nuă a calităţii produselor. cere oţel de calitate — şi plan.
iiltiiră ; — Greutăţile din anul tre în acelaşi spirit de interes este normal să ni se ceară Cu spiritul de autoexigen fecţionarea continuă a învă te de Congresul educaţiei şi
e; 17,00 cut ale uzinei nr. 1 cocsochi- ţămîntului în concordanţă, cu învăţămîntului sînt botărfţi
)5 Opi- mice — a spus şeful de echi major pentru soarta produc — atunci să avem şi mate ţă şi răspundere muncitoreas progresul ştiinţei, cu cerinţe să nu precupeţească nici jm
•ele sc- ţiei sporite din acest an, al rii prime şi materiale dc ca că cc-i caracterizează, side-
jocuri pă Andrei Pctresc, secretarul angajării în vederea obţinerii litate, să facem revizii de ca rurgiştii hunedoreni s-au an le construirii societăţii so efjirt pentru a da viaţă pre
a; 20,30 comitetului dc partid pe u- cialiste şi comuniste. ţioaselor indicaţii, în aşa fel
20,40 zină — s-au numit aprovizio unor realizări notabile, con litate — aşa cum scrie în gajat să acţioneze unitar, cu în cuvîntarca rostită la îneît să ofere cadre bine pre
»0 O zi tabilul şef al combinatului, grafice, nu cînd ne „lasă" a- dăruire .şi abnegaţie, să în Congresul educaţiei şi învă gătite politic şi profesional,
eloritm narea defectuoasă cu materii Remus Pâţan, a menţionat că gregatele —, să gândim mo cheie cu realizări dc scamă
f ştiri ; prime şi materiale, îndeosebi ţămîntului,' tovarăşul Nicolae care să corespundă necesită
nuzical cărbune dc Valea Jiului, şi neîndeplinirca unor indicatori dera şi economic, să adoptăm şi acest ultim an al cincina Ceauşescu a reliefat sarcinile ţilor economici judeţului, să
de eficienţă — producţia ne noi soluţii şi tehnologii de lului, contribuind în conti
calitatea lor nu întotdeauna majore ce stau în faţa or contribuie la înflorirea con
Actua tă, costurile de producţie, be lucru, că numai din rutină nuare la situarea judeţului
li elec- corespunzătoare, insuficienţa ganelor şi organizaţiilor de tinuă a patriei socialiste.
îu a- personalului muncitor califi neficiile — au fost cauzate, azi nu mai merge. în 1979 nostru în primele rîndnri ale
n*doiia- în principal, dc necorelarca n-am realizat indicele plani hărniciei şi realizărilor între
Econo- cat, unele abateri de la dis indicatorilor dc plan şi nc- ficat dc scoatere, pierzând judeţele ţării.
»erime- ciplina tehnologică şi a mun aprovizionarea ritmică, în 43 000 tone de laminate fini
ienţei; DUMITRU GHEONEA
deveni
prime
i. Pro-
,,Elec-
a. 20,33
î¿incaş * Pe urmele materêaieSor publicate
>r con- © Intervenţie promptă. Zilele trecute, revizorul de colc
dioma-
„CÎND CALITATEA SERVIRII Mircea Aurelian, de la districtul nr. 3 Mintia al secţiei L5
ñu-i pe MAsura renumelui“ C.F.R. Deva, a depistat o şină ruptă pe dubla I Mintia —
* Brănişca, la km 490 + 900. Împreună cu echipa condusă
I.C.S. mărfuri industria ciplină. Vînzătoareie men de Silviu Negrilă, cu asistenţa tehnică a picherului Eugen
le Deva, cercetînd aspec ţionate în articol au fost Păcuraru, au fost luate urgent toate măsurile necesare
tele critice semnalate în sancţionate, conform art. pentru ca linia să fie reparată.
elinişte articolul cu titlul de mai 45 din Legea 57/1974, cu
erşetor © A fost redeschis magazinul de iegume-fructe clin
v: Mi-e sus, apărut în ziarul nos diminuarea retribuţiei cu cartierul „Viile noi“, bine aprovizionat cu un bogat sorti
[ (Fla- tru nr. 6908, din 23 ia 5—10 Ia sută pe luna ia
i); Ul- nuarie, şi constatând că, nuarie. Aspectele de neîn- ment de produse.
tructo- © Numai astăzi şi mîine mai este deschisă, la Gale
Cineva la „Ulpia", aşa stau lu deplinire a sarcinilor de riile de artă ale fondului plastic, expoziţia de pictură şi
Dan sui crurile, a luat o seamă de serviciu au fost puse în
(7 No- măsuri pentru remedierea discuţia organizaţiilor grafică a artistului devean Mircea Bîtcâ, aici urmind jsă
iksness j neajunsurilor. Cităm din U.T.C., care au hotărît aibă loc sîmbătă vernisajul unei alte expoziţii — a artis
>11 : o- tului plastic Adrian Samson.
î (Cul- răspunsul trimis redacţiei: sancţionarea tovarăşelor
Râzbu- „Articolul a fost prelucrat uteciste amintite în arti © Ansamblul de cîntece şi dansuri „Banatul" din Ti
;Lucea- mişoara, laureat al Festivalului naţional „Cîntarea Româ
i fără cu toţi lucrătorii din ma col cu „mustrare“. Vă a-
: LO- gazin, ocazie cu care s-a sigurăm că prin măsurile niei", ediţiile I şi a ll-a, prezintă astăzi, la sala „Arta",
nîn cu atras atenţia asupra nece ce s-au luat, prin urmări de la orele 17 şi 20, spectacolul de cîntece şi jocuri popu
RILA : lare „La porţile dorului".
(Mun- sităţii respectării întocmai rea mai atentă şi îndru
: Pie- a regulilor de comerţ, pre mare permanentă, nivelul © Semne de primăvară, intîi au apărut ghioceii, apoi
seriile cum şi a regulamentului de servire a populaţiei in ...mărţişoarele. în magazinele I.C.S. mărfuri industriale au
BRAD: de ordine interioară, pen magazinul universal „Ul Grija pentru sănătatea micuţilor fii de mineri din Va intrat, pînă . ieri, 193 000 mărţişoare, intr-uri foarte bogat
(Stca- lea Jiului este situată pe primul loc in cadrul activităţii
\RZA : tru evitarea pe viitor a pia“ va fi mult îmbună cadrelor medicale de Ut spitalul municipal Petroşani. sortiment.
tţionari unor manifestări de indis- tăţit“. Foto : CRISTIAN ŞTEFAN DOINA COJOCARII
c : Tî-
; Bra-
icholas — o — a — ® — © — © — ® — © — © — © --- O ---- © --- ® ---- © ---- © ---- © ---- ® — © — © — © — ® — © — © — ® — © -© — © — © — ® — a — o — © — ® —
GEOA-
î zăpa- „Cu autobasculanta ce o aveam în pri Toţi cei şapte autori ai furturilor erau singur. Ajungînd în microraionul V, lingă declaraţia lui Grigore Lupu : „Am mers cu ®
asa C? mire, am plecat după orele de program, conducători auto la S.U.G.C.T. Hunedoara un bloc ce se afla în construcţie şi văzînd inculpaţii llie Bumbu şi Petre Boţi cu auto- f
Abel,
miar) ; împreună cu Luca Anton, de asemenea con şi se numesc Vaier Lingurar, Anton Luca, că nu este nimeni (orele 21—22), am aş basculanta, condusă de mine în depozitul #
lragos- ducător auto la S.U.G.C.T. Hunedoara, în Grigore Lupu, loan Cîmpean, Petru Boţi, teptat pînă ce au trecut pe acolo doi ce I.C.S.H. Peştiş. Am oprit lingă rampă, am
LLAN : microraionul V — Şantierul IV construcţii Ionel Mureşan şi Mie Bumbu. Primii cinci au tăţeni necunoscuţi. Le-am oferit nişte ţuică încărcat 50 elemenţi de calorifer şi am ple- l
asa de
0 stea al I.C.S.H. —- unde am sustras de lingă un comis furturile folosind autobasculantele u- şi i-am rugat să mă ajute la încărcatul cat nestingheriţi la Zlaşti, unde i-am vîndut ©
; SI- bloc aflat în construcţie 60 elemenţi de nităţii, iar ceilalţi doi au „ajutat" la în unui număr de 96 elemenţi de calorifer lui Viorel Munteanu cu suma de 1 600 lei'*, j
(Murc- calorifer pe care ¡-am transportat la domi
1 mas- Dosarul la care ne referim nu consem-
GHE- ciliul Iui Costea Gheorghe, primind de la nează doar stări de fapt ori împrejurări ®
(Mun- acesta suma de 3 420 lei". în care s-au produs faptele. Firele sale |
Aşa îşi începe declaraţia Vaier Lingurar, FAPTE’ DIN ' INSTANŢĂ« dezvăluie implicit aspecte legate de con- s
unul dintre cei şapte autori ai unor furturi ediţiile ce au facilitat comiterea acestor in-
de calorifere, sustrageri comise la diferite mm&M fracţiuni în paguba avutului obştesc : lipsa I
puncte de lucru din municipiul Hunedoara, unui control din partea S.U.G.C.T. Hune- ®
unde se construiau blocuri. Caloriferele au Bunurile încredinţate de societate doara privind traseele parcurse de condu- i
fost vindute unui număr de opt cetăţeni,
*ii din câtorii auto în funcţie de sarcinile de servi
care au apărut în faţa instanţei ca tăinui- ciu ; neasîgurarea unei paze corespunză- ®
, 32, tori în paguba avutului obştesc. într-o pe trebuie păstrate şi apărate cu întreaga toare de către I.C.S.H. şi l.C.C.F. Timişoara J
rioadă relativ scurtă au fost sustrase de la la punctele de lucru, absenţa unui control ^
40, 21, blocurile construite de către I.C.S.H., 508 permanent la punctele de acces în depo
bucăţi elemenţi de calorifer, valorînd 28 956 responsabilitate zitul I.C.S.H. şi în incinta laminorului nr. .3 i
tigiiri:
lei, iar de la blocul l.C.C.F. Timişoara —■ C.S.H. ' ©
150 elemenţi valorînd 8 550 lei. Prin grija Probabil toţi cei care trebuiau să ia ase- j
organului de urmărire penală, prejudiciul menea măsuri şi care nu au compărut in
a fost recuperat prin predarea către unită cărcare ori descărcare Ia domiciliile „be în autobasculantă, după care ne-am des faţa -instanţei nu se socotesc vinovaţi cu ®
ţile păgubite a bunurilor sustrase. Cumpă neficiarilor". părţit". Cu privire la o altă faptă, Vaier nimic. Este o optică greşită. Lor le-au fost [
rători î caloriferelor sustrase îşi manifestau
pentru în faţa instanţei părerea de rău cu privire După cum rezultă din fapte, operaţiunile Lingurar arată că, mizînd pe lipsa de con date în păstrare şi bună gospodărire valori ©
î Vre- repetate de sustragere s-au desfăşurat ne trol, a intrat în incinta laminorului de sârmă care sînt ale întregii societăţi şi faţă de i
senin la faptul că nu s-au interesat de prove stingherit, fie în zona microraionului V, fie nr. 3 din C.S.H., a cerut macaragiului Pe care trebuiau să dovedească grija necesară ^
noros nienţa acestor bunuri, crezînd în spusele ce tru Butnariuc să-i încarce autobasculanta
it din lor care le ofereau spre vinzare, cum că ta blocul de lingă hotelul „Rusca", fie în în permanenţă. De aceea, asemenea întîm-
a mi- centrul civic, datorită lipse! unui sistem de cu doi colaci de sîrmă, pe care „i-am trans plări trebuie să dea de gîndit multora din- '
Sntre ele provin din „demolări" şl bucurîndu-se portat la locuinţa Iui Livrus Herdean din
,empe- de faptul că preţul este mai convenabil. pază. Absenţa pazei şi a controlului, atît Băcia şi de la care am primit suma de 1 500 tre cei care au in gospodărire şi adminis- ®
2 şi 7 Autorilor şi tăi nu ¡tari lor li s-au aplicat pe în incinta şantierelor, cit şi în incinta de trare valori ale societăţii.
dimi- pozitelor unor unităţi a permis infractorilor iei". Nu l-a controlat nimeni, nici la sosire
depsele prevăzute de lege.
m un Să ne oprim însă puţin asupra acestui să comită furturile la lumina zilei. şi nici la plecare. Ce şr-o fi închipuind ma Rubrică, realizată *
caragiul respectiv ?
cu cer caz de furt organizat în bandă din avutul lată ce declară în continuare, aceiaşi Va cu sprijinul Tribunalului
2 ser- obştesc. ier Linguraf; „Al patrulea furt l-am comis Aceeaşi lipsă de control rezultă şi din 'şi al Procuraturii judeţene ©
® — o — — & — c — o — o — © — © — © — © — @ ® — © — € > - — * — © — © — © $ — ® — © — © — © e © ® •