Page 5 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 5
Continuarea convorbirilor dintre tovarăşul
PROLETAR! DiN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂJ
Mae Ceauşescu şi Andrei Gromîko
ministrul afacerilor externe ai U.R.S.S.
Vineri dimineaţa au con părţi ale lumii, precum şi continentul european şi în
tinuat convorbirile din in legătură cu alte proble întreaga lume, pregătirii
tre tovarăşul Nicolae me de interes comun. reuniunii de la Madrid,
Ceauşescu, secretar general Examinîndu-se căile ca continuării politicii de co
al Partidului Comunist Ro re să ducă la diminuarea laborare bazată pe încrede
mân, preşedintele Republi încordării în relaţiile inter re între state, pe pi'incipiile
cii Socialiste România, şi naţionale şi la continuarea deplinei egalităţi în drep
tovarăşul Andrei Gromîko, procesului destinderii s-a turi, respectării indepen
membru al Biroului Politic subliniat importanţa deose denţei şi suveranităţii na
al C.C. al P.C.U.S., minis bită a soluţionării politice ţionale, neamestecului în
trul afacerilor externe al a problemelor, a promovă treburile interne, nere-
U.R.S.S. rii tratativelor între părţile curgerii la forţă şi la a-
în timpul convorbirilor a interesate. Un accent deo meninţarea cu forţa, asigu
fost reluată analiza unor sebit s-a pus pe necesitatea rării participării tuturor
aspecte ale vieţii politice adoptării unor măsuri con statelor la rezolvarea pro
internaţionale actuale. în crete de dezarmare şi, în blemelor majore ale lumii
acest cadru, a fost efectuat primul rînd, de dezarmare contemporane în interesul
un larg schimb de vederi nucleară. S-a apreciat că cauzei generale a păcii.
cu privire la situaţia din sîpt necesare eforturi sus
Europa, Orientul Mijlociu, ţinute in direcţia înfăptui
Anu! XXXII, nr. 6 917 Sîmbătă, 2 februaria 1980 4 pagini — 30 bani Asia de sud-est şi din alte rii unei securităţi reale pe (Continuare in pag. a 4-al
MÎLne se deschide, în în rea largă a documentelor
în spiritul decretului privind reciclarea resurselor materiale treaga ţară, cea de a XX-a celui de-al Xll-lea Congres
al partidului. în anul tre
ediţie a tradiţionalei mani
festări „Luna cărţii la. sh- cut au ajuns la sate lucrări
tc“. înscrisă în etapa dc care s-au bucurat de o cal
RECONDITIONAREA PIESELOR DE SCHIMB - masă a Festivalului naţio dă primire din partea pu
nal „Cîntarca României“, blicului cititor. Amintim îri
ediţia jubiliară a manifes primul rînd operele tovară
0 ACŢIUNE ACTUALĂ DE MAJORĂ IMPORTANTĂ tării se va desfăşura sub şului Nicolae Ceauşescu —
la
semnul aniversării a 2050 contribuţie
remarcabilă
Centrul ce execută repa organizaţiei democraţiei şi u- trimit direct la magazie, pe de alţi meseriaşi, cum ar fi de ani de la întemeierea continua perfecţionare a
statului dac centralizat şi conducerii muncii în toate
raţiile capitale la şasiul trac nităţii socialiste. în acest fel, cele puţin uzate le expediez Iosif Florăncscu, Zcno Dum independent sub conduce domeniile („România pe
toarelor de C50 şi 651 C.P. în unitatea noastră toţi oa spre recondiţionare, iar pe bravă, Francisc Uihari, Ioan
drumul construirii societăţii
din Haţeg se află în această menii muncii, în frunte cu co cele defecte le trimit la fier Iacobescu, Antonie Obrejan rea lui Burebista şi a săr socialiste multilateral dez
perioadă în plină activitate. muniştii, sînt antrenaţi în în vechi. Cele din ultima cate şi mulţi alţii, se ocupă de re- bătoririi centenarului naş
terii scriitorilor Tudor Ar- voltate“ — voi. 17, titluri
Referindu-se la caracteristic făptuirea celor două sarcini gorie sînt din ce în ce mai condiţionarea pieselor de ghezi şi Mihaii Sadoveanu. apărute în seriile „Din gîn-
cile acestei activităţi de mare de importanţă majoră. puţine, în vreme ce creşte schimb, considera : Pămîntul nostru hunedo- direa social-politică“ şi „Din
importanţă actuală, Dimitrie — Vorbiţi-ne despre cel numărul celor trimise spre — Reintroducerea în şasiul rean are marea cinste de a gîndirca economică a pre
Vasiu, secretarul organizaţiei de-al doilea obiectiv. Ce re recondiţionare. tractoarelor a pieselor recon găzdui deschiderea festivă şedintelui României“), anto
de partid, reliefa : zultate concrete s-au obţinut Este momentul de preci diţionate nu înseamnă rabat pe ţară a ediţiei jubiliare logiile „Omagiu partidului"
— Două sînt obiectivele {>înă acum ? zat aici că, tocmai în scopul la calitate. Acordăm o mare a „Lunii cărţii la sate“. şi „Mărturii“, dedicate ce
cele mai importante pe care — Din cele 26 de tractoa creşterii activităţii de recon- atenţie calităţii recondiţionă Sarmizegctusa (LHpia Tra- lui de-al Xll-lea Congres
le urmărim : efectuarea unor re propuse pentru casare re- diţionarc a pieselor şi repe rii şi nu introducem în trac-
reparaţii de cea mai bună folosim, după ce sînt atent relor, colectivul centrului a .torul reparat decît piesele ce iana) va fi, mîinc, locul 'de al P.C.R. Din domeniu! bc-
calitate şi, în acelaşi timp — verificate, ' circa 25 la sută confecţionat, cu forţe şi din au aceleaşi caracteristici ca
în spiritul sarcinilor stabilite dintre repere şi recondiţio resurse proprii, .o seamă de şi piesele noi. Mîine se deschide, la Sarnúzeifetusa
prin decretul privind recicla năm 10 la sută din piese. Un dispozitive cum ar fi cel ce Iată, deci, preocuparea con
rea resurselor materiale — mare accent l-am pus pe re- permite reutilizarea roţilor stantă a unui colectiv mic,
rcfolosirea pieselor şi repere condiţionarca pieselor uzate, dinţate de la tracţiune — dar harnic şi ambiţios,- ca şi u
lor ce mai pot fi utilizate, re- la tractoarele aflate în repa piese de marc valoare — dis Luna cărţii ia
condiţionarea pieselor de raţie capitală. pozitivul de verificat şi re rezultatele obţinute prin stră 99
schimb şi reintroducerea lor — Prin faţa mea — ne parat radiatoare, precum şi duinţa lui intr-un domeniu
în şasiu! tractoarelor. Cele spunea maistrul Ironii« Va cele ce servesc recondiţionării de importanţă actuală majo desfăşurare a amplelor ma letristicii amintim volume
două obiective au devenit siu — trec toate piesele ce longeroanelor, îndoirii benzii ră : recondiţionare» şi rcfo nifestări cc vor marca inau ca „Noaptea otomană" dc
sarcini esenţiale ale activită alcătuiesc şasiul tractoarelor de la cabine şi altele. losirea pieselor de schimb. gurarea tradiţionalei sărbă P. Anghel, „Voievozi tării
ţii politico-cducative, ale şi am datoria să le sortez pe Mecanicul Gheorghe Soca- tori a cărţii, sub genericul morminte" de N. Grişan. ..în
muncii grupelor sindicale, ale trei calităţi. Pe cele bune le ciu, unul din cei ce, alături TRAIAN BONDOR „Permanenţa poporului ro gândurat ca pietrele" dc N.
mân pe teritoriul străvechi Dragoş. „Suferinţă urmaşi
al patriei“. lor“,, dc 1, Lănerânjan. „ î n
Cea dc a 20-a iarnă în toarcerea vlaşinilor" de Ioa
AGENDĂ ELECTORALĂ care cartea prilejuieşte, la na Postelnicii ş.a.
sate, manifestări cu reale
• - - - : : - A-' : .-: ; • : , j Activitatea dc- difuzare a
valori educative, se anunţă •cărţii desfăşurată de coope
deosebit de bogată. La că raţia de consum din judeţ
MIMIft PARTICIPATIVĂ - DTM0CRATIA ÍllPíüllliR blioteci, la sediile coopera prin cele 16 librării şi ra
mine culturale, în şcoli, bi
ioane specializate, 35 puncte
tivelor agricole de produc de desfacere în magazinele
în concepţia partidului Saltul nou, calitativ supe ducerea tuturor treburilor ţie, pe parcursul celor pa săteşti. secţia judeţeană
nostru, a secretarului său rior, în dezvoltarea demo de stat şi obşteşti. tru săptămîni, locuitorii aşe „Cartea prin poştă“’, ca şi
general, dezvoltarea demo cratică a orînduirii noastre Cum se exprimă în mod zărilor rurale ■ huncdoreiie prin cei 50 de difuzori de
craţiei constituie o compo constă în trecerea de la de concret democraţia participa vor fi invitaţi la recitaluri carte. înregistrează mai
nentă legică, organică a mocraţia reprezentativă, la tivă, angajantă a fapte dc poezie patriotică, con mult de 1.7 milioane volu
procesului de făurire a so democraţia participativă, lor în munca şi activi cursuri gen „Cine citeşte, me difuzate, toate acestea
cietăţii socialiste multilate care solicită contribuţia tu tatea locuitorilor unei co cunoaşte", dezbateri, rnesc dînd dimensiuni noi proce
ral dezvoltate şi de înain turor cetăţenilor, participa mune ? La această întreba rotunde, consfătuiri, la în- sului de popularizare a căr
tare a ţării spre comunism. rea lor nemijlocită la con- re l-am rugat să răspundă tîlniri cu scriitori şi, bine ţii în mediu! sătesc. In care
pe tovarăşul Liviu Petruţ, înţeles, cu poeţii ţărani. se adaugă şi activitatea ce
Democraţia noastră este o
vicepreşedinte al biroului e- Manifestările organizate lor 57 dc bihliotcri comu
democraţie a faptelor, iar sînt menite să ateste rolul nale.
xccutiv al Consiliului comu
limbajul ei sînt tot faptele.
/pcfflirra Soluţii concrete nal al F.D.U.S. Luncoiu de Toate problemele care privesc cărţii în popularizarea isto Prin acţiunile organizate
Jos. dezvoltarea economico-socia- ricelor hotărîri ale celui în această lună sc va ur
surse• slalr valorificate în — Acum, cînd ne aflăm la lă şi edilitară se dezbat şi se , de-al Xll-lea Congres al mări asigurarea unei noi
Dorinţa şi hotărârea dc a unitatea noastră — afirma ora bilanţului unei legisla hotărăsc cu obştea. La noi, partidului, în educarea po- calităţi muncii cu cartea. în
sc racorda cu întregul po ton Xegriu. Avem' posibi turi şi începutul alteia, cînd aici, în comună, prin forţa iitico-ideologică, în îmbogă consens cu sarcinile puse în
tenţial uman şi material la lităţi să creştem cu trei- întreaga suflare a ţării sc ţirea orizontului tehnico-
pulsul viguros jalonat de află angajată cu toate forţe unită ă locuitorilor şi cu ştiinţific şi spiritual al ci faţa educaţiei de documen
patru sule de mii de lei ve sprijinul statului, s-au înfăp tele celui de-al Xll-lea
Congresul al Xll-lea al niturile unităţii numai prin le în lupta pentru traducerea titorilor, modul în care li
partidului în domeniul a- punerea în funcţiune a în viaţă a hotărîrilor Con tuit multe lucruri care au teratura oglindeşte şi stimu Congres al partidului, toate
griculturn, au fost limpede cuptoarelor de produs var. gresului^ al Xll-lea, pentru schimbat complet viaţa oame lează procesul revoluţionar convergînd spre formarea
exprimate şi în cadrul a- Stă la îndemâna noastră să îndeplinirea planului pe 1980 nilor, modul lor de a gîndi, de transformare socialistă â conştiinţei înaintate a oa
dunurii generale a coope facem ca unitatea să tră şi pe întregul cincinal, locui trăi şi muncii. Şi pentru a satului românesc, de forma menilor muncii. O lună a
ratorilor din Rişca. Coope demonstra cu fapte de ce sînt re a omului nou cu un larg cărţii la sate înseamnă porţi
iască pe picioare proprii, să torii comunei noastre, în frun
ratorii an înţeles imperati capabili oamenii cînd îşi u- orizont de cunoaştere. Este deschise tuturor locuitorilor
acoperim cheltuielile din te cu comuniştii, se prezintă
vul. trecerii la o nouă ca nesc forţele, ţin să subliniez merituos să subliniem că în spre bibliotecă, acest vast
veniturile ce le realizăm cu realizări care le fac cinste
litate cu fiind definit, în cîteva din cele mai esenţiale, 1979 au fost difuzate în tezaur al culturii, far me
din valorificarea produselor şi care vorbesc despre des
primul rîtid, printr-o atitu obţinute". toinicia şi hărnicia lor, despre între acestea, la loc de frunte mediul rural 546 de titluri reu aprins care iradiază
dine nouă faţă de muncă. hotărîrea fermă de a înfăptui N. BADIU din domeniul ştiinţelor so cele mai înalte valori ale
Pnnînd la inimă interesul „Trecerea la calcularea neabătut politica înţeleaptă a ciale şi politice, un loc a- spiritului şi geniului omu
pentru creşterea producţiei, beneficiilor în C.A.P. ne partidului. (Continuare în pag. a 3-a) parte ocupîndu-1 răspîndi- lui.
obligă şi pe noi, mecaniza
cooperatorul Zaharie Belei torii — afirma Bujor In-
a venit cu soluţii concrete
drieş — să facem un salt
virând folosirea judicioasă de cultură din Orăştic, înce- nuare de o formaţie comple
a pământului. „Prin lucrări spre o nouă calitate în pînd eu orele 11. Vor parti xă compusă din Komujus SIMPOZION
de îmbunătăţiri funciare — munca noastră. Acest salt cipa formaţii dc călu.şeri din Bulnt, Vasile Boţa, Dumitru
spunea el —, avem condi va însemna un spor de cel satele comunelor Beriu, O- Orăşan şi Nicolae Mihăilă. „Ulcea de unitate naţională
ţii să înlăturăm excesul puţin 30 tone cereale peste răştioara de Sus, Mărtineşti Ia români“ a fost tema unui
simpozion, organizat Ia Şcoa
şi Romos.
temporar de umiditate şi să prevederile planului, spor CALUŞERUL CONSFĂTUIRE la generată nr. 1 Crişcior, cu
asigurăm irigarea unor su realizat pe seama efectuării transilvănean La Clubul sindicalelor din concursul cadrelor didactice
prafeţe, care să fie cultiva la timp şi dc calitate a lu LUCRĂRI de sezon Simoria a fost organizată o şi al elevilor, simpozionul a
te cu legume. Adâncind ca crărilor“. Astăzi, căminul cultural ÎN C.A.P. consfătuire pe tema „Orien fost întregit de un montaj
nalul de scurgere a apei în din Geoagiu va găzilui o tarea muncii polit.ico-idcolo- literar-muzical, pe aceeaşi
Opiniile exprimate simplu nouă fază zonală din etapa gice şi cultural-cducative de temă, susţinut, de elevii cla
rial Criş, vom înlătura pa şi pe înţelesul tuturor con judeţeană a celei de-a Xî-a La C.A.P. Pricaz au înce masă în lumina documente sei a VlII-a. (Daniela IHustă-
gubele produse an de an verg spre acelaşi scop: o ediţii a Festivalului „Căluşe- put ■ de citeva zile lucrările lor Congresului al Xll-lea ţea — corespondentă).
recoltei pe mari suprafeţe. mai bună valorificare a re rul transilvănean.“. Participă de fertilizare a terenurilor. al partidului“. Participanţi!
formaţii de dansatori din sa
Cum altădată ţineam piaţa surselor interne şi mai mul tele aparţinătoare comunelor Piuă acum, au fost transpor — factori educaţionali din
Bradului cu legume, putem te produse livrate la fondul Certeju de Sus, Rapoltu Ma tate în cîmp 1100 tone în oraş — au făcut o amplă şi
grăşăminte naturale şi 8 tone
exigentă analiză a activităţii
face acest lucru şi acum". de stat. re, Geoagiu şi Balşa. MSine, îngrăşăminte chimice. Lucra do pină acum şi au stabilit
„Cred cu sînt şi alte re- N. TÎRCOB faza se va desfăşura la Casa rea, este efectuată tu conti sarcinile dc viitor.
