Page 51 - Drumul_socialismului_1980_02

8 0 VINERI, 15 FEBRUARIE 1980 Pw?. 3

PARTIA ml Of Iii Iii întîmp8nare.a „Zilei _C6fertştiior VORBABL . 4£/E
M
* In unitatea
„Mercur“
t din Deva, aflată tn Auto­
însemnări de scriitor
Trialul - „industria grea“ gara municipiului, un loc ,
■ cu vad comercial buşi, lu- 4
De curînd oraşul Petrila cular, etatizat mai târziu, ca­ ) crcază un mare nu>/iur de ■
a Poli-
şi-a îmbogăţit zestrea edili­ re s-a transformat în liceu. a transporturilor feroviare k femei. Ceea ce- e un fa.pt
iba ger- tară cu o nouă şcoală. Cinci Pînă acum 35 dc ani evo­ / firesc. Nefiresc, nedorit, ţ
sute de copii vor descoperi luţia învăţământului pe a- Semafoare, fine, locomo­ nia unu, două vagoane la conştienţi dc faptul că eco­ ţ chiar, este modul cum t
erii loto tainele slovelor în ■ băncile ceste locuri nu făcuse nu ştiu tive, vagoane, macaze, stîlpi linia cinci... Sofia Bursa, nomia napionulă le-a încre­ sînt servifi cumpărătorii. \
misiune noilor clase. în limbajul . ce salturi demne de consem­ metalici ce-fi poartă, cu fală Elena Subău, Vasile Adă- dinţat în mîinile lor valori } Dc multe ori, lucratoarele ţ
ătorii diurn, cel puţin la noi, da­ nat. Astăzi însă înnobilăm „laurii" de reflectoare, cîte- mescu, cu mişcări decupate inestimabile,, iar de opera­ ! se adună în bucătărie si l
rea în folosinţă a unui lăcaş localităţile ' noastre cu peste va clădiri, apoi telexuri, parcă dintr-un ritual, lăsau tivitatea cu care răspund
de învăţământ se înscrie prin­ 97 dc unităţi de învăţământ radiotelefoane, pupitre de să treacă vagoanele spre tuturor solicitărilor depinde
Prega­ tre cele menite să dea preg­ — creşe, cămine, grupuri comandă... trandafiri îmbo­ trenurile ce se formau. Ne în cea mai mare măsură
rle Ia 9 nanţă unor maxime cerinţe şcolare, şcoli generale, 7 li­ bociţi. Şi să vrei, cu' greu uitam cu cită atenţie şi u- funcţionarea la parametri
de ordin spiritual. Vorbim în cee, un institut de învăţă­ pofi surprinde tot ce se află gerime munceau şi parcă optimi a obiectivelor indus­
o {ara
mod curent despre setea mânt superior cu peste 2 600 într-un triaj cum ar fi cel nici nu ne venea să credem triale, obţinerea noilor va­
noastră dc cunoaştere, de dc studenţi — aflate într-un că aceşti „oameni de la ace“ lori.. Muncă tenace, desfă­
„In tre­ de la Simeria. Intre toate
iera pe cultură, de frumos... permanent proces dc moder­ acestea se mişcă o lume sub pot să-şi desfăşoare activi­ şurată contraer onomelru.
a stu­ Valea Jiului era — zic nizare a metodicii educative, supravegherea atentă şi co­ tatea slînd in fotoliu, uilînd Este şi firesc. Prin triaj / IU y dl / unu VIL JU/nULUtV
tze) cu rădăcini trainice şi dura­ ţ de ceaşcă, la prejul de
strămoşii — capăt de lume. menzile precise, date de a- cu desăvîrşire de ploaia de tranzitează zilnic peste .5 300
Mai întîi a fost codru des, bile în tradiţia şcolii româ­ cei purtători ai uniformelor afară. Tot aici am înlîlnli de vagoane de marfă. 4 000 l doi Ici. Numai preţui e \ j
apoi o potecă, atît cît să ţii neşti. în cele 4 grupuri şco- cu însemnele căilor ferate,- şi trandafirii. Se vede, se dintre acestea urmează să /' veritabil! Cine intervine ţ
calul în buiestru, urmînd a- 'lare (la Petroşani, Lupeni şi lucrători cărora ne-am obiş­ simte mina femeilor ! Da fie prelucrate. Adică să se l pe „linia" servirii la acest 1
Petrila), se pregătesc aproa- fapt, triajul din Simeria formeze noi garnituri de ^ local cu autoservire?
polc năbădăioase şi repezi nuit să le spunem simplu
5 000 dc tineri în meseriile ceferişti. este prima stapie din tară trenuri care să se îndrepte
ale Jiurilor. Apoi au venit \
păstorii. Şi-au ridicat case de de bază din industria minie­ Aveam să aflăm dc la in­ care a promovat femeile la spre toate colturile tării.
;,00 Ra- ră. siguranţa circulaţiei, în ex­ Imensă activitate. Tocmai \
tţii; 7,00 bîrne, întemeind aşezări. Se ginerul Liviu Ghiţoaica —
Revista poate pune compasul cu vîr- Sînt realizările noastre, în -şef slapie schimb — că aici ploatarea feroviară. Că de aceea se urmăreşte în
1 melo- care slova şi cartea, setea de îşi desfăşoară activitatea muncesc bine femeile, jje-am permanentă modernizarea
3c ştiri; ftl! în punctul numit Uricani cunoaştere şi înnobilare a convins şi noi. N-a durat uiior operapiuni, uşurarea
iltători- — sat, unde începe în 1848 peste 400 de ceferişti cu NiCî MĂCAR
le ştiri; minţii rămîn temelia gândirii munci dintre cele mai felu­ mai mult dc 12 minute şi unor munci. Astfel, Shne-
muzica să se desluşească slova româ­ noastre curate. P.ecetlukn pe rite. Cit de felurite sînt, e trenul era gata triat. Hăr­ ria rămîne printre primele APĂ MINERALĂ
iinta şi nească, deschizînd prima vechi şi noi ziduri diademă nicia lor însă nu a fost de stafii din reţeaua feroviară ) Am solicitat, zilele Ire- }
uşoară; greu de precizat. Există o
i ; 11,20 poartă învăţăturii. O arcadă, de aur, prin care cei de azi multitudine de meserii. Mai moment. Anul trecut, tura care a organizat sistemul \ cule, la cofetăria nr. 24 ■ s
lio-tv. ; o boltă, un destin al şcolii şi cei de mîine să aibă me­ ceva decît într-un combinat lor, „tura III", condusă de dc lucru prin teledesfacere: l „Diana" din Calan, ceva
i ; 12,05 reu trează convingerea că Virgil Chnpurcanu, a fost de­ în acelaşi timp, conduce ' tuf A/ibri fni ml n crin
suc, pepsi, frucola. sau \
clorului care a fost î'omânească şi care siderurgic. Dar, ca şi în
ile fan- de la începuturile ei a contri­ sînt moştenitorii unei istorii combinai, tinde nici nu se clarată fruntaşă pe întreg trenurile locale dc marfă \ măcar apă minerală. Nu 1
jurnal ; milenare, ce ne călăuzeşte colectivul de la stafia Si­ fără partidă de manevră şi 1 ni s-a putui servi nimic /
ara. La buit la înălţarea omului; Co- -zborul minţii, frumuseţea su­ mai pomeneşte de meseria meria—triaj. Tot aici, cre­ însoţitor. Pentru ca să sc / din tonte acestea. Şi par- ţ
l cîepu- roeşti (1851); Iscroni (1861) ; de ghiftar, aşa şi aici, locul
it-club ; fletului şi patosul gîndir.ii, în acarului ce întorcea „bom­ dem că. este cazul să vi-i ajungă în acest stadiu, aco­ ţ că nu ■mergea o prăjitură 4
5,20 Co- Cîmpu lui Neag (1870) ; Băr- care partea noastră de lumi­ ba" de pe o parte pe alta, prezentăm pe şefii de ma­ lo, lingă „cocoaşa metalică“, i fără un suc sau vreo altă ' ■
; 16,d0 băteni (1S87), Lupeni (1891), nevră Luca Lazăr şi Ema- Elena Sabău, Sofia Mursa, l răcoritoare. Nici alături, 1
irin de- nă nu se stinge. spetindu-se şi transpirind la noil Gherman, deţinătorii sau oricine s-ar afla Ia pu-. J la cafe-barul cu acelaşi ţ
le ştiri; iar în 1S89 ia fiinţă la Pe­ schimbarea macazidui, a fost
cu Tu- troşani un gimnaziu parti­ DUMITRU DEM 10NASCU unor recorduri de invidiat pitrul de comandă, urmă­ ^ nume, nu exista decît fru- !
¡0 Fen­ luat de operatorul de la pu­ — cît.e 2 600 vagoane dc resc să-şi îndeplinească cît ) cola. Şi cazul nu este izo- j
tele se- pitrul de comandă. marfă triate în limpid unui mai conştiincios atribuţiile l lat — ne-au spus cî(iva ţ
i jocuri
20,15 ... Urmăream descompune­ schimb. unei meserii aproape noi în / consumatori. Iar motivul i
1,30 Ca- rea unui tren de marfă. Fiecare ceferist, la locul nomenclatorul C.F. — ope­ ) lipsei repetate a feCcoriloa- i
3 zi în- Prin radiotelefcm răsunau ratoare la siguranţa circu­ I retor de aici ni l-au ex- I
atii mu- său de muncă, se străduieşte
i>n stop clar şi cald comenzile de să-şi facă datoria cu cea laţiei. } pus două vînzuloare dc la ^
) cele două unităf.i: „Nu ni 1
triere... ‘Trei vagoane la li- mai mare răspundere. Sînt DORIN CORPADE \ ‘
l sc aduce la timp de la /
0,00 AC- ■ Hunedoara...". Motiv... per- \
fect întemeiat : Htunedoa- i
tucla e- O Ca răspuns solicitărilor unor navetişti la Chişcăda-
ente ¡n ga, întreprinderea judeţeană de transport local informează ra e foarte departe de '
rum ce­ Călan, iar tovarăşii de la \
tárea a- pe cei interesaţi că pe traseul 8 barat circulă 3 autobuze I.C.S.A.P. Hunedoara sînt \
itograme cu frecvenţă de 7 minute, iar de curînd, pentru evitarea
rea di- aglomeraţiei de dimineaţă, s-a luat măsura ca autobuzul \ tare ocupaţi. Ne stă şi a- i
la buna 1 cum ceva dulce în gît de I
itá(ilor ; cu plecare clin gară la 6,25 să circule cu dublură. 1 la „Diana" Călan... pen- ^
; 21,00-- @ Ieri, lucrătoarelor de la magazinul universal „Ulpia"
tele. le-a fost prezentată o bine documentată expunere pe tema \ tru cineva de la I.C.S.A.P. J
„Dezvoltarea şi apărarea proprietăţii socialiste — îndato­ ţ Hunedoara ! i
rire cetăţenească- fundamentală a lucrătorilor din comerţ". ţ NU E RENTABIL, (? !)
© Membrii cercurilor Universităţii cultural-ştiinţifice i De mai multă vreme la ^
de pe lingă casa de cultură organizează mîine, simbâtă, i Deva nu se găseşte sifon, \
o interesantă excursie documentară la obiective economice ţ deşi întreprinderea de be- i
lelinlşte şi monumente istorice din judeţ. Traseul : Hunedoara —
cerşetor l re şi ape minerale din J
Mi-e Câlan —• Strei — Haţeg — Densuş — Sarmizegetusa. / Haţeg are amenajată şi ţ
.1 (Fla­ © Mîine dupâ-amiazâ, la ora 18, la sala „Arta", an­ \ bine utilată, la Deva, o (
ta) ; Ul- samblul artistic „Mureşul" din Tg. Mureş prezintă spectaco­
structo- l secţie pentru îmbutelierea /
Cineva lul muzical-coregrafic „Muzsikălo tăjak" („Plaiuri şi hore"). , sticlelor. Secţia respectivă j
Dansul © ...Şi la magazinul fondului plastic ciu sosit marţi- 1 nu funcţionează însă pe i
(7 No- soare. Unicate, pentru mici şi mari. Magazinul este bine ţ motivul că — aşa cum ni )
eksness
NI : O- ■aprovizionat şi cu alte diverse cadouri... pentru 1 şi 8 I.M. Orăstie, secţia maşini micite, atelierul S.N.—320 montaj. Aspect de Ia lucrările dc l s-a afirmai — o aseme- i
e (Cul- montaj final'. Foto : VIRGIL ONOIU i nea activitate nu ar fi I
muzicii mart 'e- DOINA COJOCARU ^ rentabilă. Să fie oare aşa ? i
LCAN :
ti roz r # ¿asar r x i Poale că e vorba doar de i
Pie- 1 o greşeală de calcul. Şi \
• seriile \ ce ne facem cu indicata- i
?RILA :
(Mun- Spectacolul brigăzii artistice - m act l rul numit „cerinţele con- /
Scoa- / sumatorilor“ ? \
toresc);
duml- Datorită particularităţilor straţie a acestei idei, ziarul cile noastre au ecoul scontat. troşani, în prezenţa unor fac­ iască uneltele de lucru, să fie I „SCURT-METRAJ“ )
nbrie) ; 1 Secvenţa 1. Seară, întu- \
Alrica- lor dc comunicare, dar mai nostru va căuta să implice Florin Plaur, actor la Tea­ tori de răspundere privind mereu nouă, mereu alta în
(Stea- ales a caracterului lor ope-' mai mult, mai operativ şi e- trul de stat Valea Jiului, in­ mocanizarea şi crearea de u- atractivitate şi, aşa cum s-a l necoasă de iarnă. Lingă 4
IE: îî- raliv-propagaiidistic, brigăzile < gardul fabricii ,¡Vidra" }
; Bra- ficient programele brigăzilor structorul brigăzii artistice dc tilaj minier — a implicat a- mai subliniat, să nu se o- t din Orăşlie se opresc două i
licholas artistice se integrează cu ma­ artistice în problemele majo­ la I.M. Vulcan: La acest ceşti factori în realizarea a- prească la lucruri mărunte,
GEOA- re eficienţă în complexul for­ re, de esenţă ale unităţii pe „ecou“ aş vrea să mă refer, tribuţiilor ce le revin în a- ci să abordeze cu aplomb pro­ i umbre. După ce se uită ţ
zile de melor şi mijloacelor muncii blemele de esenţă ale unităţi­ 1 în jur, una escaladează »
iltură) ; care o reprezintă.' ecou căruia i-aş zice fără cest important domeniu. Şi ^ gardul unităţii şi sc pier- i
Bagdad politico-educative de masă. Deschidem acţiunea noas­ să greşesc — eficienţă ! Este aş mai releva un aspect : prin lor pe cure le reprezintă. La
Dom- întrunind virtuţile accesibili­ tră de presă cu opiniile unor lucrul esenţial ce se aşteaptă forma ei de manifestare, bri­ cîteva aspecte m-aş opri în 1 de în curte. După un |
: Dom- tăţii şi diversităţii dc expri­ factori care, prin profesiune de la o brigadă artistică, aş mod deosebit, pentru că vor­ > timp, un pachet voluminos <
de cul- gada artistită este chintesenţa \ zboară peste gard. Perso- 4
,a cinci mare, brigăzile artistice pot sau atribuţiile pe care le de­ zice rostul ei. Programul ei celorlalte arte. Deci accesibi­ besc de brigada artistică ca
ireşul) ; răspunde cu succes cerinţelor ţin, au competenţa s-o facă. nu trebuie să se oprească la litatea ei la public este ma- act politic. Grija deosebită, ( najul de afară (o femeie), }
para- majore pe care documentele tactul aş zice în combaterea / îl ia şi pleacă să-şi piar- i
0LIUC : j dă urma. Secvenţa II. Se ţ
isee - — celui 'de-al Xll-lea Congres atitudinilor ce se cer criti­ 4 produce între personajul i
nerul) ; al partidului le pun în faţa ■ cate : programul trebuie să
notă 2 propagandei noastre, a mun­ fie constructiv, duritatea, de­ , cu pachetul şi doi lucră- *
cii politico-educative de sti­ BHIflâDâ ÍTS8TÍCI ~ AGWIS» IraiPiiiil 1 lori de la „Vidra“, Za- ţ
păşirea bunului simţ n-au cc
mulare şi impulsionare a căuta în brigada artistică. Un ^ goni Zoltan şi Valeria l
activităţii productive, de alt aspect : interpreţii. Grija i Ivănescu, cărora pnrîrulu- jj
combatere a mentalităţilor pentru omul din brigadă, pen­ J li-sc suspectă comportarea \
retrograde, a tendinţelor Acţiune de presă a ziarului Drumul socialismului" tru omul care dă sfaturi, care 4 femeii, o întreabă dc să- i
de parazitism, a abate­ îndeamnă la muncă, care cri­ i iudaic. Shnţindu-se prinsă .'
pentru rilor de la normele eticii I cu „şmţa-n sac", aceasta ţ
nea va tică o atitudine sau alta. Mo­ ) aruncă sacul-(a se citi pa- i
iscă u- şi echităţii socialiste. Datori­ delul de om nou să fie cel
noros. tă simplităţii şi accesibilităţii Marcela Iluda, textier şi mărunţişuri, ci la problema­ ximă. Ea nu-şi pune proble­ care cere semenilor lui acest 4 chelul cu 14 pici ovine, i
Vii sla- acestor apreciate forme ale instructor al brigăzii artistice tica majoră a colectivului pe ma unui cadru determinant lucru. Am ţinut şi trebuie să } semifabricate) şi încearcă ;
îl, sub j să se faeă nevăzută. Sec- ^
şi nin- muncii politico-educative, ele de la I.M. Lupeni : în ra­ care îl reprezintă şi căruia i pentru a-şi desfăşura progra­ ţinem scama de aceasta. Am 4 veţiţa III. S-a înregistrat t
mode- îşi afirmă eficienţa, prin pro­ portul dinamic interpret-pu- se adresează. Un exemplu : mul, trimiterile din spectacol avut cazuri cînd am renunţat
. Tem- gramele lor încercînd să de­ b.lic, brigada artistică răspun­ de ce s-a făcut cunoscută şi sînt direct raportate la locul la un interpret talentat, în- l la miliţie, unde hoţilor J
vor fi I (solii Elena şi Laureaţii ţ
-l gra- vină adevăraţi activişti ai u- de mai bine decît oricare altă apreciată brigada artistică de unde îl prezintă, la oamenii tr-un stadiu avansat de pre­ ţ Ganga) le-a fost „scoasă l
re 0 şi nitaţii în care îşi desfăşoa­ formă a muncii politice de la I.M. Vulcan ? Pentru' că în mijlocul cărora activează. gătire a unui nou program,
i ceaţă ră activitatea. masă imperativului de a-şi s-a ocupat de problemele De aici şi eficienţa ei. tocmai pentru acest conside­ i masca". Finalul acţiunii /
le cîm- > sc va derula în fafa legii. ]
bumiţă Acţiunea dc presă pe care măsura eficknţa prin fapte­ majore pe care conducerea Ioan,Bordün, interpret, tex­ rent.
i. o deschidem în coloanele zia­ le oamenilor în mijlocul că­ partidului le-a pus în faţa tier, instructor din Deva. Eu Aş remarca, în încheiere, \ OBICEI NEDORIT |
rului îşi propune să stimuleze rora activează. O văd ca un minerilor V'ăii Jiului : a ca­ consider programul brigăzii „ rolul de esenţă al instructo­ \ Cum nc-au sesizat mai 4
iruanc. interesul factorilor de răspun­ real activist al întreprinde­ lităţii muncii de miner, a per­ artistice — un act politic. Ex­ rului de brigadă artistică. Şi i mulţi cetăţeni care locuiesc i
tce, cu dere pentru o cît mai pro­ rii, pentru că este ! Consi­ fecţionării sale — termenul perienţa cîştigată de-a lun­ aş propune ca acţiunea dc / în cartierul Micro 13 din 1
tat vor
Ceaţă fundă înţelegere a sensului der că o brigadă artistică de de miner-tehnician are un su­ gul anilor îmi permite să fac presă „Brigada artistică — ş Deva, la frizeria dc pe ţ
major a aeestor forme pro­ calitate reprezintă un factor port valoric deosebit —, a această , apreciere. Ca instru­ activistul întreprinderii“ să se 4 strada Eminescu, s-a însta- i
pagandistice, interes care să de propagandă foarte bun în introducerii curajoase a nou­ ment al muncii politico-edu­ oprească chiar dc la primele } phiit în ultima vreme un j
conducă la înfiinţarea de bri­ rîndul oamenilor muncii. Noi lui, a mecanizării în subte­ cative, prin programul ci bri­ sale opinii asupra acestui rol. l obicei: întîrzie de la pro- I
tea va
că. Ce- găzi artistice în fiecare uni­ simţim acest lucru cu fie­ ran. Brigada artistică de la gada artistică este un act po­ Pentru că o asemenea Activi­ ^ gram. Obiceiul acesta, pă- l
noros. tate (întreprindere, uzină, fa­ care nouă apariţie în mijlo­ mina Vulcan, ieşind oarecum litic de valoare. Dar pentru tate implică mari responsabi­ i guhos mai ales pentru cli- j
'. (Me-
i ruliu brică, şantier, cooperativă a- cul .minerilor, în sala dc apel de Ia locul de producţie — aceasta ea trebuie să-şi re­ lităţi, o îndrumare calificată, * enţi, ar trebui ...ras din ţ
gricolă de producţie). Ca o a minei, acolo unde prezen­ pentru că a avut posibilita­ vizuiască neîntrerupt mijloa­ sistematică, permanentă. activitatea acestei unităţi. |
consecinţă şi ca o demon­ tăm programul şi unde y_o- tea să dea spectacole la Pe- cele de afirmare, să-şi înno- LUCIA LICIU L: