Page 54 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 54
...--
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. «
IN INTIMPINAREA ALEGERILOR
kMjm
In oiroumsoripţgâ Prin eforturi unite, prin iniţiativă oziiyE NIVELUL ® înaitei caHf ¡cari ISPEGIMISII! 10.00 bU Pfl.ni
Desene a:
msmsfàsBæmaamm
«Ie zile“.
electorală nr. 2 şi spirit gospodăresc (Urmare din pag. 1) constituit-o utilizarea ne- binatul minier Valea Jiu 10.25 f.iv cel (1
Roman t
a
lui
subliniat
necesitatea
Deva-Vest eorespunzătoare a dotării intensificării preocupărilor 11.15 rea ultim
Agenda c
tehnice moderne.
general al Combinatului S-au obţinut rezultate ca pentru realizarea integrală ţii, hfn
noutăţi,
Autogospodârirea — noţiu
a M. L N ne care îşi găseşte o tot mai u oamenilor muncii din ora minier Valea Jiului şi a re diferă mult de la-o uni a programelor de mecani nul dv.
şele şi satele hunedorene, care
celorlalte materiale supuse tate minieră la alta, motiv zare prevăzute pentru a- 11.45 Concert i
doplină confirmare în toate şi-au unit eforturile şi au 1.1.00 Dc la A
(Urmare din pag- 1) dezbaterii au luat cuvîntul pentru care au fost critica cest an, dezvoltarea activi Reportaje
sferele producţiei materiale, pus întreaga lor capacitate, tovarăşii Constantin Petre,
în activitatea de înfrumuse iniţiativă, pricepere şi spirit te preocupările şi acţiunile tăţii de cercetare ştiinţifi re, mit
Ilia, Dobra, Zam aspiră —- maistru minier la I.M. Lu- insuficiente întreprinse de că, care să vizeze introdu sport
ţare a localităţilor, de ridi gospodăresc în scopul valori IC,00 Fotbal: II
prin ceea ce se întreprinde peni, Erou al Muncii Socia către conducerile colective cerea mai largă a unor me nia. Trai
care a calităţii vieţii oameni ficării posibilităţilor proprii,
şi întreprind pentru ele — lor — asigură lin cîmp larg fără a solicita fonduri de la liste, Marcu Androne, se de la I.M. Lonea, I.M. A- tode şi tehnologii moderne rectfl ele
la statutul de centru urban. cretarul comitetului de ninoasa şi de la alte mine de exploatare şi preparare, 18,1.5 Dosarul
dc acţiune şi manifestare a bugetul statului, pentru a partid, preşedintele consi 18,30 Săptămîn
Pentru împlinirea în cin iniţiativei şi spiritului gospo spori avuţia obştească prin liului oamenilor muncii de privind utilizarea La capa îmbunătăţirea aprovizionă 18.50 1001 de I
a
maximă
citate
utilajelor
ridi
cinalul 1981—1985 a dorin dăresc al maselor. Autogos- realizarea an dc an a unor la I.M. Petrila, Nicolae Ra şi a timpului de lucru. rii tehnico-materiaJe, pregăti 1.9.00 Telejurna
In aciua.
19.15
nivelului
de
carea
ţelor lor de mai biné vor podărirea îşi relevă din plin importante obiective şi lucrări du, director adjunct tehnic re profesională şi de per Urca ale
vota cetăţenii acestei cir potenţcle mai cu deosebire în edil ilar-gospodăreşti dc larg la I.M. Vulcan, Carol în adunare s-a dat o a- fecţionare a cadrelor, creş 12.25 , 9 martie
Sub sein
rezultate
cumscripţii la 9 martie. activitatea pe care o desfă interes obştesc. Sch refer, directorul I.M. U- preciere deosebită I.M. Lu- terea răspunderii în îmbu frftţeşti.
lor
obţinute
de
Din partea Frontului De şoară consiliile populare, con Activitatea desfăşurată de ricani, foan Cojocariu, şef peni, prin folosirea tehni nătăţirea stilului şi meto şuiul Nici
siliile Frontului Democraţiei şi în Reput
mocraţiei şi Unităţii Socia oamenii muncii hunedoreni de brigadă la I.M. Lonea, cii din dotare, precum şi delor de muncă ale orga Bulgaria
Unităţii Socialiste, deputaţii, pentru ridicarea gradului e-
liste, tovarăşul Petre Lungu toţi cetăţenii, în frunte cu co Nicolae Vîlcea, directorul aplicarea iniţiativelor mi nelor de conducere colec 19.50 Tcleencic
a prezentat apoi pe cele muniştii, pentru ridicarea gra dilitar-gospodăresc şi .-de în întreprinderii de preparare niere in abatajele cu com tivă. 20,20 Film ser;
Companii
două candidate în circum frumuseţare a tuturor locali a cărbunelui Valea Jiului, plexe, de a dubla capaci în adunare a luat cuvîn ning. Ei
dului edilitar-gospodărcsc al tăţilor urbane şi rurale prin
scripţia electorală M.A.N. localităţilor. acţiunile de muncă patriotică Radu Tomescu, directorul tatea de producţie a aces tul tovarăşul VIUGIL 21,10 Romanţe
nr. 2 Deva-Vest : Didona Acum, cînd facem -bilanţul este de asemenea deosebit de I.M. Livezeni, Mihai Ba- tor utilaje şi de a organi TROFIN. voie biu
Caí - men Felicia Horia, in unei legislaturi bogate în rea rodnică. în perioada anilor koş, şef de brigadă la I.M. za ateliere pentru repararea într-o atmosferă de pu 21.45 Telejum;
Paroşeni, Ion Creţu, inginer
gineră la I.C.I.T.P.L.C.I.M. lizări pe toate planurile vie 1975—1979 s-au executat prin şef la I.R.I.U.M. Petroşani, complexelor în subteran, ternic entuziasm, partici Sport.
şi Eleonora Picu, profesoa ţii noastre materiale şi spiri muncă patriotică lucrări în Ion Albescu, secretarul co propunîndu-se conducerilor panţii la adunare au apro
ră la Liceul „Decebal“. tuale şi cînd păşim într-o le valoare de peste 900 milioa mitetului de partid, preşe colective ale C.M.V.J., ale tu bat textul unei telegrame I£adi
Prezentînd candidatele, gislatură nouă, este deosebit ne de lei. Numai în anul tre dintele consiliului oameni turor unităţilor miniere şi adresate C.C. al P.C.R.,
organizaţiilor de sindicat să
vorbitorul a subliniat pro de semnificativă şi activitatea cut valoarea acestor lucrări lor muncii de la I.M. Aai- întreprindă acţiuni energice t o v a r ă ş u l u i NICOLAE
fundul democratism al o- de autogospodărire a cetăţe s-a ridicat la mai mult de noasff, Iulian Costescu, di CEAUŞESCU, în care se BUCUREŞTI
nilor care trăiesc şi muncesc pentru generalizarea acestor exprimă adeziunea deplină diopro gramul
rînduirii noastre socialiste, 216 milioane lc.i. rector tehnic şi Dumitru iniţiative în scopul obţine Radiojurnal ;
pe meleagurile hunedorene. a minerilor la politica, in vista presei
deplina egalitate în drep Astfel, în perioada ,1975— în anul 1980 cetăţenii ju Popescu, inginer şef la rii cu fiecare utilaj com ternă şi externă a parti melodiilor ; 9
turi a cetăţenilor, indife 1979, cetăţenii judeţului nos deţului vor realiza din con Combinatul minier Valea plex a unei productivităţi dului nostru, hotărîrea u- ştiri; 9,05 Aut
rent de sex sau naţionali tru au contribuit la dezvolta tribuţia în bani obiective şi Jiului. Vorbitorii au subli aproape de limitele maxi nanimă de a munci cu pa Birlad ; 10,01
tate. lucrări dc largă utilitate pu niat faptul că, deşi carac me. ştiri ; 10,05 îl
rea localităţilor lor cu suma siune revoluţionară pentru radio ; 10,40
în susţinerea candidatu de aproape 382 milioane lei. blică, de gospodărire şi în teristic pentru activitatea De pe poziţia înaltei îndeplinirea sarcinilor ce le muzici popul
rilor propuse au luat cu- Această sumă a fost înves frumuseţare în valoare de combinatului este îmbună responsabilităţi muncito revin în dezvoltarea bazei letin de ştiri
cultural ; 11,9
tfintul tovarăşii Victor Faur, tită pentru construcţia de 7.4 milioane lei, iar prin tăţirea continuă a muncii reşti, participanţii la dez de materii prime a ţării. ră radio-tv. ;
Cornelia Ciorobea, Cornel şcoli, internate, grădiniţe, că muncă patriotică lucrări în de ansamblu, rezultatele bateri au analizat pe larg „încredinţăm - Comitetul de ştiri ; 12,91
Cismaş, Dorel Malea, E- mine culturale, dispensare valoare de peste 200 milioa obţinute la unii din indi căile şi mijloacele de în Central al partidului, gu folclorului no
zică do proir
bază
cum
catorii
de
sînt
ne lei. Tot ce s-a înfăptuit
nyedi Bella, Traian Sicoe, medicale umane şi altele. Au producţia fizică, producţia deplinire a sarcinilor de vernul Republicii Socialis Radiojurnal ;
iban Ştef, loan Bodea, Teo fost realizate între altele : 81 şi se înfăptuieşte azi in tara netă şi producţia marfă nu , plan şi a angajamentelor te România, pe dumnea doţul, ţara. I
alegem
depu
dor Vasiu, Constanţa Tuş- săli de clasă. 250 locuri în a- noastră este rodul hărniciei s-au ridicat la nivelul sar pe anul 1980, în care se voastră personal, mult iubi crofon alegfll
teliere şcoală, 970 locuri în maselor, al cutezanţei şi entu prevede creşterea produc ţul Hunedoar
lea, Marínela Itu. cinilor de plan şi al preve te şi stimate tovarăşe
cămine culturale. 7 dispensa ziasmului cu care toţi oame ţiei de cărbune în Valea de operetă ■
în încheiere cele două nii muncii acţionează pentru derilor. Nicolae Ceauşescu, că sub 15,25 Fotba
candidate au mulţumit'pen re umane. 5 poduri dc beton transpunerea în viaţă a poli Mai mulţi participanţi la Jiului la 11,150 milioane îndrumarea organizaţiilor România ;
tru încrederea acordată de armat, 2 860 ml alimentări dezbateri au subliniat că tone, reprezentînd un spor de partid vom acţiona cu ritmic ; 18,0;
cu apă, 2 990 ml canalizări. ticii partidului, făurindu-şi de 2,25 milioane tone faţă fermitate pentru aplicarea 20.00 Roma:
cetăţeni de a candida în a- 1 030 ml îndiguiri şi altele. prin munca lor, unită o via principala cauză a neajun de anul 1979. în acest con melodii instr
în viaţă a hotăxîrilor Con
legerile de la 9 martie în Toate aceste realizări sînt ţă tot mai bogată şi mai pli surilor care au condus la text, vorbitorii . s-au oprit gresului al XII-lea al parti Azi, In Romi
denţe sonore
circumscripţia electorală nr. o manifestare concretă a ac nă dc bucurii. nerealizarea unor indicatori pe larg asupra sarcinilor dului şi a celui de al II- jurnal ; 22,30
2 Deva-Vest a M.A.N. ţiunii conştiente, responsabile N. BAD1U de plan pe anul 197!) a privind realizarea progra lea Congres al Frontului 24.00 Buletin
6.00 Nou stol
mului de investiţii — con Democraţiei şi Unităţii So turn.
diţie esenţială pentru asi cialiste, pentru înfăptuirea
gurarea capacităţilor de programului unic de măsuri
E O Â G 1 li ||fffsp?| / fmblema Germisarei producţie necesare acestor iniţiat de dumneavoastră, &Xs*,.aS2miï
creşteri şi au cerut condu
pentru
acti
îmbunătăţirea
cerilor colective din com vităţii politice, economice
DEVA :
Ilustra net. Cred că jumătate din lul investiţiilor pentru co binat şi ale unităţilor mi şi social-culturale în Valea (Patria) ; Pr I
electo ral IMÛ kwsrif rasele comunei au mai pu mună se ridică la 65 mili niere să acţioneze mai ferm Jiului, pentru asigurarea e- (Arta); HUN
ţin de 40 de ani vechime. oane lei, iar în cincinalul pentru executarea tuturor conomiei naţionale cu căr teamă — se
I 1 lucrărilor miniere la ter căra); Ora z
Dar nu numai că sint li viilor ele vor depăşi 134 mi bunele de care are nevoie, timui cartuş
Chiar aşa, ce ar trebui cole cu o producţie anuală tiere, arată şi cu lotul alt lioane lei. Construim, adică, menele prevăzute, la nivel sporind astfel contribuţia rul) ; PETRC
ea tine (Uni
aşezat pe efigia comunei de peste 1,5 milioane lei. 4 fel ca înfăţişare şi bogăţie. şi avem o zestre bogată : un calitativ corespunzător. minerilor la ridicarea ţării tobelor — se;
Geoagiu ? împreună cu to ferme de stal (cultura ha Şi nici măcar asta nu spu liceu agroindustrial, 27 uni Totodată, adunarea ge noastre pe o treaptă supe iembrie); Ui
varăşul Aurel Doboş, pri meiului. creşterea vaciloi ne lotul. Sînt locuite de oa- tăţi şcolare cu 1 616 elevi nerală a reprezentanţilor rioară de progres şi civili (Republica) ;
nr ' care n<
marul comunei — al che pentru lapte şi două pentru meni de cu toiul altă fizio şi 82 cadre didactice, un oamenilor muncii pe Com- zaţie“ . t u . I n
lea de la romani încoa creştere,a şi îngrăşarea por nomie profesională şi mo dispensar medical, 3 farma (Muncitoresc;
ce ? —, nici unul din noi cilor), o staţiune de cerce rală. Cînd vorbim dc con cii, 0 cămine culturale (anul WA. Răzbunarea
specialişti în heraldică, am tări pomicole şi o staţiune strucţie, avem în vedere un acesta ne terminăm umil II (Luceafărul);
Afrit
clone
întreprins destul de teme de mecanizare a agriculturii. multiplu al noului. Capaci modern in centrul de co pe urmele materialelor publicate iii I-II (Minerul
rara tentativă de a construi — Şi, realitatea aceasta, tatea de cazare dc la Geoa- mună) şi altele. Capcană pen
mental o asemenea prezum cum a puica fi reprezen giu-Băi a crescut de la 800 — Poate că, pentru toate 6904, din 18 ianuarie, tra citorese) ; U
de duminică
tivă emblemă. tată ? Ar avea oare, trac la 1 230 locuri, ne-am ccm- acestea, pe efigie ar trebui „BAIA DE CUIŞ. BRAD : Pi
— Deci, tovarăşe primar, torul, de pildă, capacitatea struit o staţie de imbule- să-şi găsească un loc ima O ZI ÎNTR-O COMUNA“ ta despre unele aspecte nul — serii]
ce credeţi că ar- trebui re de a sugera ? liere a apei minerale cu o ginea unei cărţi, să zicem. în articolul „Baia de întîlnite în cursul unui tui roşie) ;
năr şi liber
prezentat înainte de toate ? — Dc sugerat poate, dar capacitate medie de 24 000 — Ar spune ceva, e Criş. O zi într-o comună“, raid efectuat prin unităţi ţelc Afrodlt.
comerciale din Simeria.
— Mai întîi cred cu for dc acoperit întregul, nu litri pe schimb, sau circa drept, dar parcă tot incom apărut în ziarul nostru, în încheierea articolului Nickleby (FI
L.
GIU-BAI:
ma efigiei ar trebui să re cred. Poale fi doar un sim 7 milioane de sticle pe an. plet. Trebuie şi mistrie şi se făcea, printre altele, respectiv se spunea : „Su casă (Cast
carte şi semnul sănătăţii şi
producă o amforă antică bol care să vorbească cile Aproape o treime din popu al îmbogăţirii neîncetate a propunerea ca Direcţia ju punem constatările noas- HAŢEG : Ho
(Popular) ;
uriaşă. Asta din două mo ceva despre evoluţia tării, laţia tării poate bea o sticlă vieţii, a calităţii ei. Dar, deţeană de poştă şi te- ate ntiei Direcţiei co- nul miliard;
de
minerală
de
apă
la
tive. In primul rînd, pentru a. industriei sale, a concep Băcîia noastrăi Ne-um fă cred că un loc central tre lecomunicaţii să studieze merciale judeţene, fun* nul miliard
fiind
cu anticii aşezau în amfore ţiei despre organizarea agri cut o secţia de semiindus- buie să-l ocupe chipul o- problema şi să ia măsu convinşi că va lua măsu tură) ;. SIMF
tot felul de bunătăţi ale pă culturii. Şi apoi, cred că tnrdizare a fructelor şi le inului, al celui care face rile necesare pentru îm rile cuvenite...! 1 , iar mate- zile de casi
ILIA : Intre
mântului : vin, miere, unt tractorul, ca simbol, este toiul. bunătăţirea servirii rialul apărut a fost trimis lele • (Lumini
delemn şi altele, iar anti cam învechit. Ideea merită gumelor, care exportă în traficul telefonic între la I.C.S. mărfuri indus Şeriful din
cii noştri au găsii pe pă- o dezbatere mai largă. valoare de peste un milion Emblema nu este gala, se Baia de Criş şi Deva. Iată triale şi I.C.S. mărfuri ali partea a III
mîntul pe care l-au denu — Din cîtc cunosc comu de lei pe an, o secţie de completează in continuare. O ce răspunde D.J.P.Tc., în mentare Deva, care coor-
mit Germisara bunătăţi, in na, îmi vine în minte ima producere a firelor pentru fac intr-adevăr oamenii care urma cercetărilor efec-
al doilea rînd, aşezarea ginea unei misirii, Dumnea covoare. La Geoagiu-Băi a- gîndesc şi creează după chi tuate: „Creşterea legătu- sC ÎL oi
rilor telefonice intre De
noastră este o depresiune voastră ce vă slîrneşte ea ? vem un complex de trata pul şi asemănarea idealuri ritm- leipi'nnioo ţntro Do. merciaia dm oraşul bi-
mena.
care aduce a amforă. — Evident construcţie, ri ment medical pentru mem lor ce-i animă. va—Brad este concretizată Pînă acum am primit Rezultatele
— Foarte plastic, frumos dicare, edificare si asta se bri cooperatori. în documentaţia de conec un singur răspuns, din 15 februarie
şi adevărat. Deci, ce aşezăm potriveşte cu starea comu- '•! cincinalul aciuai nive CORNEL ARMEANU tare a oraşului Brad la cele aşteptate, cel de la Extr. I :
în vasul nostru ? Oare cam reţeaua interurbană auto I.C.S.M.I. Spicuim : întru- 18. 30, 12, 3i
Extr. a I
cc au pus şi romanii ? mată, ce se va executa in cît articolul vizează şi ne 43, 10, 87, 0!
1982. Acest fapt va duce
— Zic să fi ăst rum ce an ajunsuri în activitatea u- Fond tota
pus ei tocmai pentru că este la asigurarea traficului te nor lucrători din comer 1 105 678 lei.
adevărat. Au găsit aici un lefonic la toate centralele ţul cu produse nealimen
pămînt roditor, cu lot ce dă din zonă in condiţii opti tare, vă comunicăm că
el de milenii — grînc, vite, me. Pentru rezolvarea si s-a luat legătura cu fur Vre
pomi fructiferi, au găsit oa tuaţiei actuale, D.J.P.Tc. nizorii noştri, I.C.R.T.I. şi
meni pricepuţi. Au găsit va lua măsuri de urmări I.C.R.M., pentru a elimi Timpul
apa miraculoasă, tămădui re a exploatării circuitu na golurile în aprovizio ziua dc 16
toare. La toate acestea tre lui existent la maximum, narea cu anumite produ mea se va
nuare, ceru!
buie să adăugăm ceea cc întrucît cu actualele posi se din unităţile comercia Sînt posibil
este al generaţiilor noastre. bilităţi nu pot fi realiza le de profil din oraşul Si vîntul va s
— înţeleg că ar fi vor te circuite suplimentare“. meria. De asemenea, s-au slab. Tempi
va ii cupr
ba de agricultură, pe care stabilit măsuri pe linia u- şi 5 grade,
o păstraţi în modul în care „OSCILAŢII SURPRIN nei mai eficiente îndru minimă înt
aii spus-o. ZĂTOARE ÎNTRE BINE mări a activităţii lucră minus 5 gr
— Firesc, de vreme ce a- ŞI MAI PUŢIN BINE torilor noştri pentru a eli- se va produ
punere de i
vcm de-a face cu o comu PRIVIND CALITATEA
nă, chiar dacă ea nutreşte MUNCH ÎN~ COMERŢUL maStă“^ La munte
Activul
aspiraţii care s-o ducă cu SIMERIAN“ Aşteptam în continuare ‘ rteral frumc
tinua să se
un pas peste acest statut. îs'-au fost lipsiţi de imaginaţie proiectanţii acestor minunate construcţii din Geoagiu- Articolul cu acest titlu, şi răspunsul celorlalţi f ac Vor cădea
Avem trei cooperative agri llăi. aparat în ziarul nostru nr. tori vizaţi în articol,.. izolate. (Me
-4 viciu — Oi