Page 55 - Drumul_socialismului_1980_02

© SÏMBÀTÀ, 16 FEBRUARIE 1980 Pag. 3

ACŢIUNI ALE MASELOR POPULARE KUHED0RENE

Luptele ceferiştilor şi pe­ lui, a celor din regiunea au­ greve, aceasta cu atît mai tr-un alt raport al preturii
>: „Oco- troliştilor din ianuarie—fe­ riferă a Bradului şi de la mult cu cît delegaţiile ’ de Avram Iancu, se arăta că ţă­
ín SO bruarie 1933 „au exprimat — Uzinele de fier din Hune­ mineri însărcinate să prezinte ranii din Rişculiţa au împie­
(lui Z după cum sublinia tovarăşul doara. Situaţia grea a mine­ ministerului memorii de re­ dicat pe trimisul judecăto­
i: Gus. ® Numeroşi oameni ai muncii de ia grupul de lami­
. Relua- Nicolae Ceauşescu — în mo­ rilor, faptul că în zilele lui vendicări, dc fiecare dată s-au resc „să-şi îndeplinească mi­
pisod dul cel mai grăitor spiritul februarie 1933-, pe lîngă cele siunea sa cu fel şi fel de a- noare Peştiş s-au întîlnit joi la clubul bluming, la o reu­
nforma- combativ al clasei noastre 2 500 de concedieri, direcţia întors cu ele neacceptate. Re­ meninţări grave“. şită acţiune în cadrul „Tribunei democraţiei", organizată
rractice, vendicări proprii de luptă au de secţia propagandă a Comitetului judeţean de partid,
i citrni- muncitoare, afirmarea rolului minelor ameninţa cu lăsarea Lupta ţărănimii avea să
partidului comunist, a capa­ pe drumuri a încă 2 000 de formulat în acele zile şi mi­ culmineze, în prima jumătate Comitetul municipal Hunedoara al P.C.R. şi comitetul de
iv cităţii sale de a organiza şi oameni a produs mari nemul­ nerii din zona Bradului, cei partid din C.S.H.
infinit. a anului 1933, prin punerea
amenta- conduce lupta oamenilor ţumiri muncitorilor. Astfel, din Ghelari,- precum şi mun­ pe meleagurile liunedorene a • La clubul „Siderurgistul" s-a desfăşurat zilele trecu­
poezie, muncii“. sub impresia eroicelor lupte citorii de la Uzinele metalur­ bazelor Frontului plugarilor, te o largă consfătuire cu caracter de schimb de experien­
• Roma­ Influenţa acestor puternice de la Griviţa, în zilele ce au gice din Hunedoara. organizaţie democratică a ţă­ ţă privind aplicarea şl generalizarea iniţaitivelor muncito­
za« cli- bătălii de clasă s-a resimţit rănimii, care în întreaga ei reşti in C.S.H.
ipoli în toate straturile maselor activitate a urmat partidul • Clubul de dezbatere politică al Casei pionierilor şi
îi şoimilor patriei a organizat o întîlnire a activelor pionie-
ticS muncitoare d e la oraşe şi 47 DE ANI DE LA LUPTELE CEFERIŞTILOR comunist.
sate, constituind un puternic Sub influenţa luptei cefe­ reşti din municipiu cu tovarăşa Maria Koka, secretar al
imbold pentru desfăşurarea ŞI PETROLIŞTILOR Comitetului municipal de partid, care le-a vorbit micilor
presi­ riştilor şi petroliştilor s-au des­
de la luptelor revoluţionare din anii DIN IANUARIE—FEBRUARIE 1933 făşurat o serie de acţiuni ale hunedoreni despre Hunedoara de azi şi cea viitoare.
următori. Ca rezultat al mun­ • In conformitate cu prevederile Legii nr. 3/1978, spi-
"ieteniei cii asidue desfăşurată de funcţionarilor, în special din talul municipal, comitetul şi comisiile de Cruce roşie din
tovară- partea învăţătorilor şi a pro­
•auşescu Partidul Comunist Român în fesorilor. Intr-o notă infor­ municipiu au început organizarea in diferite unităţi a unor
opui ară rîndul ceferiştilor de la miş­ urmat acestora, întrunirile Dc asemenea, desele refu­ mativă din această perioadă cursuri pentru pregătirea instructorilor ce vor preda noţiu­
care şi tracţiune, aceştia au minerilor de la Petroşani, Pc- zuri ale ţărănimii hunedore- nile de acordare a primului ajutor. In acest on vor fi io-
i fost antrenaţi în susţinerea se arăta că : „învăţătorii se struiţi 13 000 oameni ai muncii — siderurgişti, constructori
allas — trila, Vulcan, Lupeni, Lonea, ne de a se supune autorită­ vor întruni la Deva spre a
lierá E- luptei muncitorilor de la a- Aninoasa au fost transfor­ ţilor, erau o urmare a influ­ ? au _ '? in . e ” • precum şi elevi şi studenţi din unităţile de
25 telicrcle C.F.R., printre care mate în demonstraţii de pro­ enţei luptei ceferiştilor şi pe­ protesta pentru neprimi rea învăţâmînt ale municipiului.
tecc rte se remarcă şi cci de la cen­ test, contra exploatării capi­ troliştilor din februarie 1933. salariului... vă rugăm a da • Pentru fruntaşii în muncă din Uzina nr. 7 — trans­
trul feroviar Simeria. La 17 Semnificativ în acest sens este dispoziţii pentru măsurile ce porturi (C.S.H.) a fost organizată joi o frumoasă seară
(februarie 1933, după cum taliste, contra concedierilor urmează să luăm“. cultural-distractivâ. După expunerea „Dezvoltarea trans­
în masă, pentru eliberarea tu­ un raport al preturii Avram
consemnează documentele vre­ Iancu, în care se arată pre­ Marea mişcare de solida­ porturilor, in ţara noastră în lumina documentelor Congresu­
mii, situaţia era aici atît de turor revoluţionarilor, care au ritate a maselor liunedorene lui al Xll-lea al partidului", participanţilor le-au fost pre­
încordată îneît în orice mo­ fost arestaţi. fectului judeţului Hunedoara cu luptele din ianuarie—fe­ zentate diapozitivele color „Castelul Corvlneştilor" (locul I
că : „în ultimul timp s-au
ment putea izbucni greva. Mizeria în care se zbateau bruarie 1933, puternica influ­ pe ţară la ediţia a ll-a a Festivalului naţional „Cîntarea
minerii din acest mare bazin observat agitaţiuni la sate. României").
Alături de cci din Piatra Olt, enţă pe care acestea au a-
,00 na­ Piteşti, Rîmnicu Vîlcea, Lu­ carbonifer era o realitate cru­ Ele ameninţă să se lăţească vut-o pretutindeni, s-au da­ O Să facem o bucurie celor dragi ! In municipiu s-a
lţii; 7,00 dă pe care nici rapoartele tot mai mult în rîndul popu­ deschis ieri „Decada mărţişorului". Cu acest prilej, în ma­
Ke- goj etc., muncitorii de la Ate­ torat înrâuririi politice şi a
:'urieru' lierele C.F.R. din Simeria au Ministerului Muncii nu o mai laţiei“. In susnumitul raport, forţei organizatorice a Parti­ gazine şi pe panouri amenajate special în acest scop au
efcln de puteau camufla. într-un ase­ pretorul propunea să fie mă­ fost puse în vînzare pînă acum ¿0 000 mărţişoare, intr-o
•adio la refuzat să primească salariul rite efectivele posturilor de dului Comunist Român care, foarte variată gamă de modele.
tin de redus, pînă nu s-a revenit a- menea raport, adresat la 24 deşi se afla în adîncă ilega­
literară supra acestei măsuri, amenin- februarie 1933, de acest mi­ jandarmi de la comune. De- ® Miine dimineaţă, orele 8, la bazinul de înot din
reţi de nister Consiliului de Miniştri, sipre „agitaţiile“ ţăranilor din litate, a pregătit şi condus complexul sportiv „Corvinul", are loc faza municipală a
.,00 Bu. ţînd conducerea atelierelor cu cu fermitate lupta pentru răs­
5 Atlas declararea grevei. dcscrlindu-se situaţia jalnică cauza execuţiilor silite, făcute concursului de înot dotat cu „Cupa pionierului“.
promie- a minerilor, se preciza că în de‘ către autorităţile judecă­ turnarea orânduirii capitalis­ Rubrică realizată de
Buletin Influenţa luptelor ferovia­ te şi pe aceste meleaguri. 1
«moara rilor de la Griviţa a pătruns, orice moment la Petroşani, toreşti, informau aproape toa­ DOINA COJOCARU
:,45 Mu- după cum era firesc şi în nu­ Aninoasa, Lupeni, ca şi în ce­ cu sprijinul organelor locale
; 13,00 te preturile din judeţ, de-a Prof. ION FRĂŢILĂ şi al corespondenţilor voluntari
«’oi, ju- dul minerilor din Valea Jiu­ lelalte localităţi, pot izbucni lungul întregului an 1933. în- Deva
irtie ne
La mi- PROGRAMUL
n Jude-
Album
Fall ; Universităţii politice
mila —
.lmanah şi de conducere Deva
! serii ;
itece şi
e; 20,30 . Anul I ~ luni, 18 februa-
1,40 Ca- llie Măduţa- „PRIVIGHETOAREA ALBĂ" ... ) ric. orele 17, în sala
Radio-
e dans; \ punctului dc documen­
; 0,05— Şi in ultimul său volum, actului orfic care nu mai tare a municipiului
al noc- llie Măduţa se dovedeşte a este acum o soluţie în real. (deasupra Bibliotecii ju­
fi acelaşi elegiac fin, capa- Din mit rămâne doar ideea deţene)
bil să-şi reţină „izbucnirile“ cântecului în sine ca expre-
interioare pe care le iran- sie a unei drame lăuntrice, Anul II — marţi, 19 februa­
scrie prin intermediul unor Cîntecul nu mai soluţionea- rie, orele 17, în sala
Cabinetului judeţean de
ipostaze, al unor „voci“ liri- ză ci are ef icienţă doar a-
ce sau le transfigurează în- supra eului liric în ultimă partid
îelinişte tr-o viziune naiv infantilă, instanţă. De aici o anumită Anul III — miercuri, 20 fe­
cerşetor în care surprinde arghezia- doză de încredere în cu- bruarie, orele 17, în sa­
ă; Mi-e
I (Fla- na amăgire prin logos şi mnt care devine implicit o la Cabinetului judeţean
a); Ul- metaforă: Să nu mă cauţi, modalitate de refacere, în de partid-.
structo- tată, dacă n-ajung! cu oile imaginar, a unui timp. în
Clneva Toţi anii dc studiu vor
Dansul din lumea cealaltă drumul profunzime, poetul reface dezbate tema: „Congresul
(7 No- e lung rătăcind în amurg! şi alte experimente: există
elcsness fluturi nu zboară pe boltă". în volum o coborîre spre al Xll-lea al P.C.R. cu psi-
NI : O- vire la activitatea interna­
e (Cul- Alteori, poetul recurge la o Hades, spre lărîmul umbre-
muzicil. gesticulaţie nereţinută, la o lor, dar nu prin actul orfic, ţională . a partidului şi sta­
LCAN :
¡1 roz atitudine histrionică ce tri- ci printr-o magie nu lipsită tului nostru ; obiectivele şi
,\: Pie- mite la pagini lume din de ritual. Ieşirea spre lumi- liniile directoare ale politi­
seriile poezia unui Emil Bolta: na se identifică cu redobîn-
rOASA: „o, pe la cîntători! mi-am direa unui spaţiu aparţinînd cii partidului şi statului
(Mun-
: Copii vopsit chipul cu nori! mi-am unor noi dimensiuni. Adău- nostru pe plan internaţio­
mbrie); întins culori umede, rele! cu găm la cele pînă aici schi- nal
Alrica- gheare-moşite în stele". ţaţe o prospeţime a imagi-
(Stea-
IE: Ti- 0 notă de tragism îşi fă- nii, un ochi capabil să dea
; Bra- ce simţită prezenţa în vo- dimensiuni spiritualizate ce­
licholas la in. Situaţia poetului este a lor din jur. în amplul dialog ştiinţific un argument în sprijinul sului al Xll-lea al partidu­ hal", minier, energetic şi dc
GEOA- cu oamenii muncii desfăşu­ popularităţii de care se bucu­ lui, amplu program de dez­ construcţii. Organizat în co­
zile de unui Orfeu, însă există o rat la Deva prin numeroase ră cursurile (fiecare fiind voltare a României socialis­ laborare cu Comitetul muni­
iltură) ; conştiinţă a imposibilităţii MIRCEA MOŢ
Bagdad şi felurite acţiuni, convergînsl frecventat de 30—50 de te") la cooperativa meşteşu­ cipal de Cruce roşie şi Aso­
Dom- spre perfecţionarea pregătirii cursanţi). gărească „Mureşul“ şi alţii. ciaţia juriştilor, acesta func­
: Dorn­ „RĂZBUNAREA PANTEREI ROZ" politice şi profesionale a ce­ Amintesc aici cursurile con­ In cadrul Universităţii — ţionează bilunar la casa de
ic cul-
a cinci lor mai diverse categorii so- duse de Maria Stan („Pro­ ne-a relatat în continuare cultură, expunerile şi dezba­
reşul) ; O retrospectivă a afişe­ bineînţeles, fenomenul Peter cio-profesionale, un loc bine gramul partidului — progra­ Victor Mureşan — funcţio­ terile fiind asigurate de ca­
para- lor cinematografice duce la Sellcrs, în rolul lui Clov- definit îl ocupă Universitatea mul întregului popor") la coo­ nează şi unele cercuri de in­ dre din cele mai competente,
1LIUC ; o concluzie interesantă : fil­ seau. Aşa cum ne-a obişnuit
see — mul poliţist renunţă treptat, în majoritatea filmelor sale, cultural-ştiinţifică. Pentru a perativa meşteşugărească formare şi formare tehnică cum sînt profesorii Titania
ernl). afla amănunte despre ceea ce Dascăr şi Zoe Zaharia, juriş­
dar sigur, la instrumentaţia Sellcrs ne propune şi aici o şi-a propus şi a realizat a- tii Laura Sicoe şi Alexandru
sa clasică, tonalitatea sa dc- veritabilă paradă de deghi­ ceastă instituţie în acest an Peteu, medicul Elena Lungu
plasîndu-se din ce în ce zări, apărind sub cele mai de învăţămînt popular, nc-axn Educaţie ştiinţifică şi alţii.
mai mult spre comedie. Cu surprinzătoare înfăţişări, fapt adresat tovarăşului Victor Pînă în prezent la toate
alte cuvinte — „Răzbuna­ care în sine reprezintă o Mureşan, instructor la Casa cursurile au fost organizate
¡ din rea panterei roz“ demon­ sursă comică generoasă. A- de cultură a municipiului De­ cîte patru şedinţe de învăţă­
strează elocvent acest lu­ lături de Calo, interpretai va, pe lîngă care funcţionea­ PENTRU „STUDENŢII“ mânt, rezultatele fiind în ge­
44, 75, cru —, genul se aulopersi- de excelentul Buri Kwouk, ză Universitatea. neral bune. Trebuie subliniat
47, 37 flează, luîndu-şi în dcrîde- Sellers-Clouscau ne dăruieş­ — Cele 41 de cursuri care DIN-DEVA însă că la unele cercuri nu
re ticurile, clişeele, ceea ce te în acest film clipe de funcţionează în anul de îu- este asigurată întotdeauna
itlgurl : constituie un nesecat izvor neuitat. Episodul petrecut văţămînt 1979—1980 cuprind participarea dorită de noi. Ne
de haz. „Răzbunarea pan­ la Hong Kong este edifica­ o arie tematică largă privind mândrim însă cu rezultatele
terei roz“ (ca şi „Pantera tor în sensul ce poale să atît cultura generală cît şi „Progresul" ; Elena Mîmdruţ (■desen tehnic industrial, croi­ obţinute de cercurile de crea­
roz" şi „întoarcerea pante­ întreprindă Peter Sellers in­ ştiinţa şi tehnica, pregătirea („Omul şi natura“) la I.A.S. torie, depanare radio-tv., ste­ ţie care în ediţia a Il-a a
rei roz“) este un excelent tr-o situaţie, cît de suculent practică, teme ale cunoaşte­ „Avicola“ Mintia ; Maria O- nodactilografie, secretariat, ci- Festivalului naţional „Cînta­
divertisment. este umorul său grotesc. De­ rii documentelor de partid ia.ru („Dicţionar dc politolo­ neclub, foto), de iniţiere ar­ rea României" au obţinut 8
pentru Blake Edwards este un altfel, întreaga distribuţie şi de stat, limbi străine, toate gic“) la Ţcşătoria de mătase; tistică (balet copii, vioară, titluri de laureaţi pe ţară (2
:: Vre- profesionist dc primă mină, se amuză copios — faptul e consacrate scopului de forma­ Nicolae Vlad („Conştiinţă, e- chitară, acordeon, saxofon, la arta plastică, 5 la arta
conti- tică şi echitate“) la I.E.C. Min­
ariabU. care ştie să deruleze aven­ vizibil — pe seama genului re multilaterală a omului taragot), de creaţie artistică lemnului şi 1 la film).
. slabe, turile inspectorului şef Clon- poliţist. Astfel se face că nou, constructor al societăţii tia ; Iacob Mărgineanu („Im­ (arta lemnului şi arta plasti­ Prin diversitatea şi com­
generai scau în aşa fel îneît rîsul Herbert Lam, Dyan Cannon, plicaţiile revoluţiei telmico- că), de învăţare a limbilor
naximă nu se mai potoleşte în sală. Robert Weber şi toţi cei­ socialiste. Marea majoritate ştiinţifice în activitatea dc plexitatea sa, programul Uni­
e zero a cursurilor sînt organizate în străine (engleză, franceză ,şi versităţii cultural-ştiinţifice
eratura Dar Edwards mai ştie un lalţi oferă un joc frenetic, întreprinderi, unităţi ale coo­ producţie") la I.P.R.U.C.; germană), în care sînt cu­ devene împlineşte sugestiv,
¡ 10 şi lucru: factura comercială plin de dinamism şi bună peraţiei meşteşugăreşti şi în Kiss Ludovic („Medicina pre­ prinşi 670 de cursanţi din multiplele ei funcţii în do­
alocuri nu e sinonimă cu facilita­ dispoziţie contaminantă, cu ventivă şi rolul ei în men­ rîndul muncitorilor, ingineri­
eu de- instituţii, pentru a răspunde meniul cunoaşterii şi acţiunii
tea şi că fiece gag necesită totul potrivite de acţiunea astfel unor necesităţi speci­ ţinerea sănătăţii oamenilor lor, tehnicienilor, pensionari­ sociale, specificul său de in­
o pregătire atentă, ştiin- trepidantă, derulată alert, fice. muncii“), la căminul cultural lor, tinerilor şi elevilor. stituţie instructiv-formativă
în ge- du-se exact care este punc­ aşa cum se cuvine într-o Beneficiem şi în acest an din Cristur; Vaslle Găinaru
’a eon­ De mult interes şi o largă deschisă unui public diferen­
ii uşor. tul unde poanta atinge e- comedie, care este, pe dea­ de un colectiv de lectora bine („Materialitatea lumii şi ade­ participare se bucură cursul ţiat, iubitor al ştiinţei, ariei
i slabe feclul maxim. supra, şi poliţistă. pregătit politic şi profesio­ vărul ştiinţific“), la căminul pentru educaţie etică, sanita­ şi culturii.
de ser- AL. COVACI nali, 'specialişti apreciaţi în cultural din Cozia ; Janeta ră şi juridică a tinerelor fete Convorbire realizată de
riu). Revelaţia filmului . este,
domeniile lor dc activitate, Mălai („Documentele Congre­ din liceele pedagogic, „Dece- V. PAŢAN