Page 59 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 59
30 ® DUMINICA, 17 FEBRUARIE 1930 Fag. 2
ii popor sulf este un popor puternic LITERATURA' ARTA'
h1
mu
! W - - V
v Român. Un popor citit, cult, este un po- \
E Interviu cu scriitorul GEORGE MACOVESCU, por puternic. I
preşedintele Uniunii Scriitorilor întrebare : La Sarmizegetusa, un ţăran ?
copii î din R.S. România cooperator exprimîndu-şi satisfacţia de a I
Ulii“ (II) vă avea în mijlocul lor, alături de un l
prestigios grup de scriitori din ţară, do- <
zicii. Ci- rea ea literatura română să se aplece )
>ero mo mai mult, în opere, spre aceste melea- ^
guri de adîncă rezonanţă istorică. Ce ne (
ri« puteţi spune în acest sens ?- 1
Răspuns : Intervenţia acelui ţăran coo- \ simţim cum spie-n noi năvălnicia
ical perator din Sarmizegetusa ue-a plăcut l unei lumini de Pasăre Măiastră :
icS: nio- Burebista
muzică, prin sinceritatea şi obiectivitatea ci. In ; — Suntem aici. Ne cheamă : România !
fond, el spunea mai mult. Vorbea despre ţ Intîi gorun ţâşnit acestui Neam
locfuiitoa- legătura literaturii cu realitatea contem- l arminden viu sub zodiile clare
porană. în adevăr, meleagurile acelea pe } c Burebista dintru care ne-am Cetăţile
pc glob. care le-am călcat acum au o adincă re- ) ->
itori ro visat prin veacuri în Neatârnare
il
nţ“ zonanţă istorică, au un temei profund în A tras cu plugul brazda-n veşnicie Jerbe de cetăţi de scaun, undeva,
:zie sufletele noastre. Noi, românii, oriunde Era pre cînd din trupul lumii, noi, în slava doinelor şi-n dăinuire
ine reall- am trăi, de acolo venim şi purtăm în noi spun munţii Orăştiei, sub o Stea,
in tatii de virtuţile străbunilor noştri, printre care am hotărît Ioc Patriei să fie
-naţională această ţară maică dc eroi Acelaşi imn de ţară şi iubire
ilironlade dragostea de ţară şi de libertate, precum Prin neaua vremii dacă n-a rămas Aici şezum şi-n bine şi la rău
1979 (par- şi vitejia stau la loc de cinste. Locurile . Nu ne-am retras decît în vii balade
- ultima) acestea ne reamintesc mereu de ceea ce ţ vreun chip al său e pentru că menirea sub semnul libertăţii şi mereu
Linia ma- a fost tocmai pentru a fi mai prezenţi i l-a fost să ne rămînă viu in glas
i<‘ in vremea în care trăim, tocmai pentru J şi-n suflete întruchipind Iubirea neînchinaţi la fulgere de spade
nuzi că a ne construi viitorul cu acelaşi curaj, ) Pe-acestc dealuri izbucnind în floare Aici şezum şi sta-vom, fără moarte !
jeaitru cei cu care au făcut-o cei ce ne-au născut i în fiecare primăvară închinăm Cu lacuri clare munţii noştri sînt
ca popor. Meleagurile despre care vor- ? din vinul sfint, aici, la sărbătoare împăduriţi străbuni în Marea Carte
rlştilor privind pe cer al patriei trup sfint
ţ Aflat în judeţul Hunedoara cu prilejul biţi şi pe care trăiţi s-au schimbat foar- ţ şi-n faţa muntelui îngenunchicm
! : preg.T-
or de la i deschiderii „Lunii cărţii la sate“, scrii- te mult. Am văzut cum s-a instalat pe i Iar cînd sărută iarba fruntea noastră EUGEN EVU
> torul Gcorge Macovescu, preşedintele ele socialismul şi nu numai in aspectele }
| Uniunii Scriitorilor din R.S. România, a materiale, ci şi în sufletul oamenilor. De '
irii Romi- 1 răspuns cu multă amabilitate solicitării aceea, noi am înţeles bine spusele ţăra- ^
ie realiza nului cooperator din Sarmizegetusa şi nu «
tul Mara- ? redacţiei de a ne acorda un interviu. Re- rămîne decît să facem dovada acestei în- 1 Eugen Evu a fosf primit
\ dăm în cele ce urmează întrebările puse
: „Nu te i de redacţie şi răspunsurile primite. ţelegeri prin ceea ce vom scrie. Dealtfel, ţ
Premic- i întrebare : Prezenţa dumneavoastră în aniversarea a două mii cincizeci dc ani i în Uniunea Scriitorilor
Producţie > judeţul nostru, stimate tovarăşe George a statului centralizat al lui Burebista va /
or oroeri-
( Macovescu, cu prilejul deschiderii festive fi o nouă ocazie de meditare. \ Consemnăm cu-bucurie ştirea că, pentru activitatea sa
i a „Lunii cărţii la sate“, este un eveni- întrebare : De pe vatra hunedoreană 1 literară, de autor al cărţilor de versuri „Muntele mioritic"
\ ment cultural de primă mărime. Vă ru- de istorie veche şi contemporană s-au ri- 1
l găm să ne împărtăşiţi impresiile dum- dicat' mulţi condeieri, personalităţi ale ? şi „Cu faţa spre stea", de permanent colaborator al revis*'
> neavoastră la întâlnirea cu publicul pre- literaturii şi artei româneşti. Astăzi a- i telor „Steaua", „Tribuna“, „Transilvania", „Astra“, „Ori
IUAKIE ) zent la acest eveniment. vem 7 membri ai Uniunii Scriitorilor şi / zont“ ş.a. şi statornic colaborator al ziarului nostru, poe’*
I Răspuns : După cîte ştiţi, întîlnirile numeroase cenacluri literare. Posibilită- i
n limba Î s-au petrecut la Sarmizegetusa şi Ia To- ţile de publicare ale scriitorilor din pro- ţ tul hunedorean Eugen Evu a fost primit recent în Uniu-'
! teşti, localităţi apropiate — vedeţi că vincie sînt mai r.eduse, mai ales în con- i nea Scriitorilor din Republica Socialistă România. Autorul
) ezit să le spun sate, pentru că sînt mai diţiile cînd lipseşte o asociaţie a scrii- l are în curs de apariţie încă două volume de versuL : „Soa
^ mult decît sate — din Ţara Haţegului, torilor. Care este sfatul dumneavoastră ? ţ
;e : pregă- rele de Andezit" şi „Memoria liniară".
lor de la i Era suficient să priveşti în ochii celor Răspuns : Mai curînd, aş spune îndem- i
i aflaţi în sală, pentru a-ţi putea da seama nui meu. Pînă la crearea condiţiilor în- >
zilei in e- ţ că oamenii au venit acolo pentru a afla fiinţării unei asociaţii a scriitorilor Ia ţ
l ce se mai întîmplă în lumea cărţilor. Trc- Deva (există anumite condiţii peste care i
dial, Con- ? buie să spun că şi noi venisem pentru a nu se poate trece), este bine ca în acest /
ll-lea al
Comunist ţ afla ce se mai întîmplă în lumea celor oraş să funcţioneze cit mai puternic ce- 1
întări in iţ i care scot, prin truda lor, din pămîntul naclurile literare, care sînt adevărate la- i A L T R E I L E A P I L O N
iţi cil ex- 1 acesta al nostru, pîinea de toate zilele. boratoare unde se pot descoperi valorile 1
eşti
ştiinţific ) I-am văzut pe aceşti urmaşi ai dacilor literare, unde se pot verifica aceste valori ! Remarcabil prin amploa creaţia — menit să imprime este în schimb ca elevul să
L-ton ; Pri- i de altădată, pe aceşti oameni frumoşi şi prin confruntarea, in primul rind, cu pă- ij rea şi profunzimea proble învăţămîntului nostru acel ajungă la conştiinţa pro-*
Caste.brid- i sănătoşi de sub munte privindu-ne cu rerea celorlalţi membri. O asemenea i melor ' dezbătute, întîiul spirit novator, acea modifi priei sale utilităţi şi respon
e BBC. E- i mult interes, ascultîndu-ne cu din ce în practică a dat întotdeauna bune rezul- > sabilităţi, la un mod de gin-
pă roma- \ ce mai vădită atenţie, gustînd din cele tatc. \ Congres al educaţiei şi în- care de esenţă cerute de e-
jlaşl nume Pentru publicare, trebuie folosite mai 1 vălămîntului re(ine alenfia voluţia civilizaţiei socialiste dire mobil, critic, iscoditor
tas Hardy l ce le spuneam noi. prin primenirea unor punc — întemeiat neapărat po
’ Şi în această parte a ţării, ca dealtfel bine mijloacele locale şi sper că „Dru- ’ româneşti ca şi de evoluţia convingeri ferme şi pe a
\ peste tot, se citeşte mult. Mi-am aruncat mul socialismului“ va sprijini, în conti te de vedere şi prin cura gîndirii wiiversale contem- cultură complexă, deopotri
1 o privire, este drept fugară, în bibliotc- nuare, pe scriitorii din regiune. joasa deschidere înspre nou. vă, tehnică şi umanistă, cu
? cile de la Sarmizegetusa şl Xoteşti şi m-a In acelaşi timp, revistele din Bucu- . Nu însă spre noutatea gra un larg sistem de referinţe
tuită şi formală, ci înspre
) surprins varietatea genurilor de Iitera- reşti şi din alte centre ale ţării trebuie \ noul purtînd î?i sine garan — într-un cuvînt la un spU
1 tură, de la cea artistică pînă la cea ştiin- să dea mai mare atenţie scriitorilor care i ţia fundamentării ştiinţifice Consemnâri rit creator, prielnic în ori
i ţifică. Şi cărţile nu erau acolo pentru trăiesc aici. Trebuie încurajate noile ta- i
a nelinişte şi a eficienţei. O importan ce moment creaţiei de an
si cerşetor 1 decor. Se putea observa că multe degete lente. Cu o condiţie : să demonstreze va- 1 vergură. Cum se poate a-
ARA: Ml-e \ au întors filele lor. Cartea în sate este loare. ţ ţă cardinală pentru învăţă-
I-II (Fia- Interviu solicitat de ^ mîntul românesc o va avea porane în tot ce are ea îna jtmge aici ? Prin eforturile
(Arta); Ul- i o realitate, este un mare succes al regi- astfel de acum înainte crea intat. conjugate, indiferent de spe
Consto'ucto- ’ mulţii nostru, al Partidului Comunist LUCIA LIC1U ţia, aşa cum s-a accentuat cialitate, ale tuturor educa
il : Ci»-va .ri Rămînînd în acesle suma
; Dansai încă din densa cvvînlare a re consideraţii doar, la sfe torilor. Prin convingerea
i-II fî No- secretarului general al parti- ra învăţămîntului mediu, ar lor că ei înşişi, înainte de
1 Fleksness Nicolae. Oaspeţii au fost con dului. Dealtfel, spiritul în toate, trebuie să-şi aşeze
JFENI : o- !n întîmpinarea alegerilor duşi dc către profesoara Ma- fi de bună seamă naiv să
!buie (Cul tregului Congres s-a confi ne imaginăm că de acum munca sub semnul spiritului
tul muzicii rioara Aslău. Din partea ce gurat sub acest semn înnoi înainte fiecare elev va de creator, că fiecare lecţie tre
VULCAN : la 0 martie naclului „Flacăra“ au citit buie să fie o creaţie, că
iterei roz versuri Eugen Evu, Mihaela tor al creaţiei. Eram obiş veni un creator, un cerce
Jmbra lui Păţan, Ioan Evu, Aurel Man nuiţi ca temeiul şi finalita tător, un inventator satt fiecare elev trebuie să de
esc) ; LO- Cenaclul „Flacăra" al scrii citat versuri şi au interpre tea învăţămîntului să fie vină un om definit prin o-
tfricanul — torilor din Hunedoara s-a tat muzică folk tinerii Cor ta, Martin Seghedi, Elena educaţia şi instrucţia, ceea măcar un inovator. Deşi po menie şi comf>clenţă. Adop-
erul) ; PE- întâlnit la Clubul „Siderur- nel Jitaru, Matei Opriţa, GJierase, Valeriu Bârgău, sibilitatea nu e exclusă;
dar rămin ce presupunea doar prelua dimpotrivă: şansele ei de tînd creaţia ca al treilea te
tese); ANI- gistul" cu membrii cercului li Viorel Bobar, Viorica Stoica, Gheorgbe Nistor şi Neculai rea şi reproducerea unor mei al învăţămîntului, co
tă pentru terar „Mugur“ din cadrul Li Marian Calotă, Roclica Ma- Chirie a. idei şi fenomene. a se realiza vor fi tot mai muniştii români n-au făcut
c) ; URI- ceului industrial (siderurgic) covei, Adriana Roşea (minu întîlnirea dintre cele două numeroase pe măsură ce al
trăi fără lată că azi, comuniş decît să deschidă larg şi cu
oicmbric) ; Hunedoara. Din partea cer nată interpretarea doinei cenacluri s-a desfăşurat sub tii români adaugă — a- treilea pilon va deveni un un gest decis porţile viito
ie Africa cului literar „Muguri“ au re „Iancu la Turda“ !), Szekely semnul apropiatelor alegeri lăluri dc educaţie şi instruc element familiar al univer rului.
ni (Steaua de deputaţi în Marea Adu
IZ A: Cobra nare Naţională şi în consiliile ţie — un al treilea pilon — sului didactic. Important RADU CIOBANU
ŞTIE : Ti
bia) ; Bra- populare.
I Nicholas
a) ; GEOA-
ncl zile de „Omul zilelor noastre graf „Luceafărul“, în pre
i cultură) ; Breviar cinematografic zenţa regizorului Gheor
din Bagdad — în filmul românesc“ a
.ZI : Dom- constituit tema unei mese ghe Vitanidis, actorului
jAN : Dom- rotunde organizată de că Pop, Ileana Sere, preşe va avea loc premiera 'ab Ion Dichiseanu şi Dumi
sa de cui
de Buftea tre întreprinderea jude dinta comitetului de fe solută a filmului artistic tru Fernoagă, directorul
eria : La ţeană cinematografică la- mei şi sora medicală Car românesc „Rug şi flacă Casei de filme cinci. Cu
(Mureşul); amenajarea hidroenergeti ră“, scenariu şi regia — acest prilej, actorul Ion
linzi para- men Mihăilă. Dichiseanu a oferit un
TELIUC : că Rîu Mare-Retezat cu Adrian Petringenaru. Cu
nnessee — prilejul premierelor fil acest prilej va rula şi fil autograf cititorilor ziaru
(Minerul) ; mului documentar „La mul documentar „De mii lui nostru.
eni nu a- Luni, orele 16,30 Ia ci
imeiloresc). gura apelor“ şi filmului nematograful „F1 a c ă r a“ de ani minerit la Barza-
artistic „Omul care ne din Hunedoara, şi orele Brad“, realizat de Lilia-
trebuie“ (în care evoluea 10,30 la Casa de cultură na Petringenaru.
ză actorul petroşănean din Deva, iar marţi, ore ~k
Dinu Apetrei). le 10 la cinematograful Aşa după cum am mai
La dezbateri au pârtiei-' „Steaua roşie“ din Brad, anunţat, la Vulcan a fost
pat: regizorul Gheorghe în prezenţa realizatorilor, inaugurat noul cinemato
»bil pentru
xarie: Vre- Vitanidis, Dumitru Fer-,
eneral rece noagă, directorul Casei de
Vlntul va
in sud-est. filme cinci, şi criticul Va-
îinime vor lerian Sava. de la revista 'CiU-t
e minus 8 „Cinema“. De asemenea,
, iar maxi-
us 1 si 1 au luat parte la dezbateri
calâ diml- inginerii Viorel Dămilă, vite rdviUmÁ¿
Mihai Teleanu, Radu Ha-
li/carfi&vi Udi ZhXcL
diş, Horaţiu Borca, Auguş-
tean Ocolişan, subing. An
tie rece cu
teorolog de drei Mihăilă, medicul Mir-
cenco). cea Marian, minerul Ioan m g O.
