Page 62 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 62
Pag. • DRUMUL SOCIALISMULUI NR
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID Întîfrclriie alegătorilor
ou candidaţii F.D.O.S.
(Urmare diu pag. 1) Meritorie ' este în acest sens de producţie. în unele unităţi, niat că organizaţia judeţeană 10.00 Telcş
contribuţia adusă de specia deşi statele de funcţiuni sînt dispune de un număr cores 7 11.00 Fiira
Una din preocupările esen liştii din Combinatul siderur aproape completate ¿u cadre punzător de cadre bine pre (Urmare din pag. I) nituri peste plan - şi să li- comp
ţiale ale Comitetului jude gic Hunedoara, Combinatul cu studii superioare, lipsesc gătite, capabile să îndepli verze suplimentar la fondul wing,
ţiului
ţean de partid a fost şi ră- minier Valea Jiului, Centrala acut cadrele de specialitate nească sarcinile încredinţate. de Programul partidului, de de stat 147 tone cereale, 500 U,50 Telex
mîne întărirea răspunderii în minereurilor Deva, I.C.S.H., în tehnologia Construcţiilor de S-a îmbunătăţit compoziţia or documentele Congresului al hi lapte de vacă, 25 tone 16.00 Telex
muncă a cadrelor pentru în institutele de cercetare şi pro maşini, electrotehnică, elec ganelor de partid prin pro Xll-Ica, toţi cei ce muncesc carne şi 400 kg lîhă. Aseme 16.05 învăţ;
16,30 Curs
deplinirea la un nivel cali iectare, cadrele universitare tronică, materiale de con movarea unui număr mai cu braţele şi cu mintea, în nea angajamente mobilizatoa 16.50 Din ţ
tativ superior a sarcinilor şi din Petroşani şi Hunedoara, strucţii, industria uşoară, c- mare de muncitori, creşterea treaga obşte a judeţului ac re şi-au luat şi celelalte co 17,15 Alinai
atribuţiilor stabilite prin ho- ă specialiştilor din agricul conomişti, problemele de fond ponderii femeilor şi tineretu ţionează într-o deplină unita lective-, de oameni ai muncii 17.35 menu Iordai
tărîrilc de partid şi legile ţă tură. Rezultate bune s-au ob ale nivelului tehnic şi cali lui în munci de răspundere. te de voinţă, cu entuziasm şi din industria şi -agricultura 17,55 Iiidru.
rii, perfecţionarea stilului şi ţinut şi în celelalte domenii tativ al producţiei, neputînd Vorbitorul a - atras atenţia înflăcărare patriotică, revolu judeţului, din toate domeniile crător
metodelor de conducere, res • ale producţiei materiale, ale fi astfel soluţionate în mod însă că trebuie să se acor ţionară pentru a face ca ale de activitate. Acest fapt re 18.25 Itevisl
pectarea neabătută a discipli calităţii vieţii. corespunzător. de o atenţie sporită muncii gerile de deputaţi în M.A.N. flectă angajarea fermă, ho- 18.50 că T’ 1001 (I
nei, a principiilor şi norme în cadrul plenarei s-a sub Plenara a criticat cu as cu rezerva de cadre, ţinîn- şi în consiliile populare să se tărîrca de nestrămutat a oa 19.00 Tolcjll
lor eticii şi echităţii socialis liniat insă că judeţul nostru prime şi alte aspecte de for du-se seama de indicaţiile se înscrie în cronica vremii ca menilor muncii hunedoreni de 19.25 In ac
te. S-a apreciat că membrii se- confruntă cu o scamă de malism în activitatea de fo cretarului general al parti o nouă şi puternică manifes a îndeplini şi depăşi preve tirea
9 mai
organelor de partid, cadrele neajunsuri în economie, cu losire a specialiştilor, a altor dului, tovarăşul Nicolac tare a holărîrii lor de a ac derile planului pe 1980 în 19,40 Cin tec
de conducere, numeroşi alţi restanţe la producţia fizică şi categorii de cadre. Ceauşescu, privitoare la exi ţiona neabătut pentru înfăp cele mai bune oondiţii, de a mea
comunişti din activul de la investiţii, în agricultură şi O atenţie deosebită s-a a- genţele ce se impun, precum tuirea Programului partidului pregăti temeinic trecerea la 20.05 mea Câlătn
partid sînt antrenaţi în mă în alte domenii, ceea ce do cordat în cadrul lucrărilor şi de dezvoltarea impetuoasă de făurire a societăţii socia înfăptuirea cincinalului vii 20.35 Seară
sură mai mare la activitatea vedeşte că nu s-a întronat plenarei preocupărilor pentru a economiei judeţului, a vie liste multilateral dezvoltate şi tor. ,, Cape
practică pentru înfăptuirea pretutindeni un înalt spirit asigurarea necesarului de ţii sociale în viitorul cinci de înaintare a României spre întîlnirile dintre alegători 21.35 Miller Teleju
hotărîrilor. In anul 1979 au de răspundere din partea tu muncitori calificaţi, aprcciin- nal. în acelaşi context au comunism, de a dezvolta şi şi . candidaţi, prin amploarea
avut loc frecvent adunări ale turor cadrelor de conducere. du-se că în acest domeniu e- fost subliniate unele sarcini mai puternic economia jude şi intensitatea participării,
activului de partid la nivelul Este încă slab folosit perso xistă încă suficiente lipsuri. ce trebuie soluţionate în pri ţului, de a-şi făuri cu pro prin propuneri şi observaţii,
judeţului, municipiilor, oraşe nalul TESA din unele unităţi Programul pregătirii forţei de vinţa pregătirii profesionale, priile mîini o viaţă tot mai prin angajamentele asumate
lor şi comunelor, în care s-au produc-tive, iar în alte unităţi muncă pentru anul 1979 s-a politice şi morale a celor ce îmbelşugată şi mai plină de vor demonstra cît de profund
dezbătut problemele majore (I.M. Barza, I.M. Hunedoara, realizat doar în proporţie de urmează să fie promovaţi în bucurii. şi autentic este climatul de BUCURE:
dioprograir
ale activităţii economi.co-so- U.U.M.R. Crişcior, I.R.I.U.M. 88 la sută. Se simte o lipsă funcţii de conducere, folosi Aceste hotărîri sînt înscrise mocratic în care se dezbat în, Radio juma
ciale, politico-idcologice, ale şi I.U.M. Petroşani), există mai acută de muncitori coc rii în condiţii cît mai bune ■în angajamentele asumate la ţara noastră problemele dez ■îsei; 8,10
dezvoltării şi întăririi vieţii încă o prea mare disproporţie suri, mineri, sudori, fumalişti, a rezervei de cadre, a perso nivelul fiecărei unităţi şi la voltării cconomioo-sociale a tor; 9,00 1
interne de partid. Cu ajuto între ponderea cadrelor din strungari, operatori chimişti, nalului de specialitate, TESA nivel de judeţ. Aşa, de exem întregii ţări şi a fiecărei lo 9.05 Răspic
1-ilor ; 10,00
rul activului s-au adoptat structura de producţie şi cea ficrar-betonişti, zidari şi me ş.a., în scopul îndeplinirii plu, siderurgiştii Hunedoarei calităţi în parte. La această 10.05 Altei
programe privind dezvoltarea din serviciile funcţionale, ceea canici agricoli. sarcinilor ce stau în faţa ju s-au angajat să depăşească „Tribună a democraţiei" fie 10,25 Atlas
în perspectivă a unor impor ce arată că se acţionează încă Analizînd activitatea din deţului. indicatorii valorici şi fizici ai care comună, oraş şi muni Mioriţa ;
ştiri ■; 11,05
tante ramuri şi domenii ale slab pentru aplicarea indica acest imphrtant domeniu, ple Primul secretar a pus, de planului pe 1980 cu 20 mi cipiu îşi va îmbogăţi pentru liana Strai
activităţii economicoTocialc ţiilor conducerii partidului nara a adoptat un plan de asemenea, în evidenţă necesi lioane lei Ia producţia netă ; viitoarea legislatură progra letin de şti
ale judeţului. cu privire la integrarea aces măsuri menit să contribuie la tatea mobilizării tuturor co cu cîtc 100 milioane Iei la mele de dezvoltare economi- moara foi
12,45 Penlr
în legătură cu aceasta, ple tei categorii de oameni ai ridicarea la un nivel mai producţia globală şi marfă ; co-socială şi edilitar-gospodă- — progran
nara a apreciat aportul com muncii în activitatea produc înalt a muncii pentru apli lectivelor din judeţ pentru cu 10 000 tone cocs; 15 000 Radiojurna
petent. de înaltă calificare al tivă. Există încă lacune, mai carea în viaţă a politicii de îndeplinirea în bune condi- tone fontă ; 15 000 tone oţel ; rească. Aceste întîlniri au un dcţul, ţara
puternicului detaşament al ca ales la I.V. Călan, I.C. Orăş- cadre a partidului. ţiuni a sarcinilor ce le stau 12 000 tone -laminate finite ; caracter deschis, tovărăşesc al curioşilor ;
nai ; 16,20
în faţă în ultimul an al cin
drelor tehnice la promovarea tie, „Vidra“ şi I.M. Orăştie, ,■ ' în încheierea'lucrărilor ple cinalului 1981—1985. 200 tone piese de schimb şi dezbaterilor, ca între , oameni nomice ; 1(
progresului tehnic, moderniza I.M.M.R. Simeria, I.P.L. De narei a luat cuvîntul tovară utilaje pentru industria me animaţi de aceleaşi intcrgse Leandros ţ
rea tehnologiilor de fabrica va, Grupul de şantiere Rîu şul Ion Ciucu, prim-secre- Plenara a adoptat, apoi, talurgică ş.a. La rîndul lor, majore : înălţarea patriei pe tinescu ;
ştiri ; 17,1!
ţie şi a produselor, atragerea Mare - Retezat, T. C. H., tar al Comitetului judeţean angajamentul Comitetului ju minerii din Petrila s-au an noi culmi de civilizaţie şi ciut, patria
în circuitul economic şi valo T.C.M.M. Deva, în aplicarea de partid, care referindu-se deţean de partid pe anul gajat să extragă suplimentar progres, ridicarea bunăstării mele eter
rificarea superioară a resur indicaţiei ca cel puţin 50 la la preocuparea organelor şi 1980, ca răspuns la chema în acest an 20 000 tone de poporului. Acest climat de 17,50 Orele
puaiio ;
1
selor de materii prime, de e- sută din timpul de' lucru al ! organizaţiilor de partid, de rea adresată tuturor comite cărbune ; să depăşească pla înaltă responsabilitate civică, 20,00 Interi
nergie şi combustibili, la dez specialiştilor din comparti stat, de masă şi obşteşti pen telor judeţene de partid de nul la producţia netă indus propriu democraţiei noastre popular ;
voltarea cercetării ştiinţifice mentele funcţionale să se tru înfăptuirea politicii de către organizaţia de partid a trială cu 2,4 milioane lei ; să socialiste, va genera o şi mai peisaj indi
ran ; 20,30
şi a ingineriei tehnologice, presteze efectiv în activităţi cadre a partidului a subli- municipiului Bucureşti, sporească productivitatea mun puternică angajare şi unire a tului rom:
seaeeecaioeoeoeooeea • 9 G « e e » 9 e s a e i » ® s c o e o @ o ® o * ® o e ® c o ® » e a > # ® e c ® e ® s ssaao©®®«©®©®©*®«®«» cii fizice cu 2 la sută şi al forţelor, maselor, a poporului letin de şt
tele. Ţăranii cooperatori din în jurul partidului pentru a ţe sonore ;
oră ; 23,Ot
Silvaş s-au angajat să de
Dezbateri pline de conţinut, dar şi., note discordante păşească producţiile medii dului, documentelor Congre
da viaţă Programului parti
muzical n>
planificate cu cîte 400 kg/ha
sului al XII-lca, pentru în
ia grîu şi porumb, cu 500 făptuirea cu succes a planu
kg/ha la orz, precum şi pro lui pe 1980 şi întregul cin
Recent, colective de lectori iete pentru conspecte (în spe lor care au luat cuvîntul deosebit interes de către
ai Comitetului judeţean de cial la oţelăria electrică, sec fiind rcstrîns. Comitetul de cursanţi. ducţia de lapte şi carne ; să cinal, a angajamentelor asu
partid au efectuat o nouă ac ţia I furnale — schimb „B“, partid de la I.V. Călan, bi în acest sens vom sublinia realizeze 1,2 milioane lei vc- mate în întrecerea socialistă.
ţiune de îndrumare şi con Alimentare O.S.M.) şi că la rourile organizaţiilor de bază că dezbaterile din cadrul cer
trol în cîteva oraşe şi uni unele cursuri, raportată la (îndeosebi secretarii adjuncţi cului de la Şcoala generală Manifestări jjoiuue şi cultural-educative
tăţi economice din judeţ, pe numărul mare de cursanţi, cu probleme de propagandă) Llaţcg, prin' modul în care lor didactice a prezentat,
parcursul căreia s-a urmărit participarea la dezbateri a trebuie să acorde o atenţie s-au desfăşurat (dezbateri li (Urmare (lin pag. 1) cu acest prilej, piesa „Pa
modul în care se desfăşoară fost minimă, sugerăm să se deosebită învăţămîntului po bere, cu numeroase interven O La cămin ui cultural din tru cuscri şi-un flăcău“.
învăţâmîntul politico-ideologic extindă şi să se permanenti litico-ideologic de partid, să ţii, oportune şi bine docu Săl.tşu de Jos a avut loc o © In încheierea adunării
de partid, pregătirea propa zeze, în toate organizaţiile de asigure instruirea temeinică mentate), prin folosirea unui intîlnire a brigăzii ştiinţifi cetăţeneşti pentru desemna
gandiştilor, nivelul dezbate partid, consultaţiile acordate a propagandiştilor, dotarea bogat material ajutător (plan ce cu cetăţenii. Cu acest rea de candidaţi in circum
scripţia electorală nr. 5 a
prilej a fost susţinută ex
rilor etc. Redăm mai jos u- cursanţilor înaintea dezbate punctelor de documentare şi şe, hărţi, diafilmc, diapoziti punerea „Sălaşu de Sus în M.A.N., formaţiile casei de
ncle aspecte surprinse in tim rilor, iar punctele de infor informare cu documentele de ve), prin felul în care pro cincinalul 1981—1985“ şi s-au cultură din Haţeg au pre
pul dezbaterilor la cursuri din pagandistul (Hortenzia' Toma) prezentat prevederile prin zentat spectacolul politic-
cultural „Votăm cu Româ
cipale ale Legii electorale.
Combinatul siderurgic Hune â condus discuţiile, pot con Formaţia de teatru a cadre- nia socialistă“.
doara, I.V. Călan şi din uni stitui un model. Din păcate,
tăţi ale oraşului Haţeg. în învăţămintul politico-ideologic la polul' opus s-au situat dez
Combinatul siderurgic Hu baterile de la Spitalul oră
nedoara. Subliniem că de la şenesc şi de la Centrul de
recentele critici ale ziarului mare şi documentare să fie partid apărute, planşe, grafi distribuţie al energici electri
nostru, în care se arătau o dotate cu bibliografia şi ma ce etc. necesare dezbaterilor, ce, care s-au „remarcat“ prin
serie de aspecte negative re terialele grafice adecvate. să se preocupe de asigurarea numărul mic de intervenţii (şi
feritoare la prezenţa la Întreprinderea „Victoria“ în permanenţă a unei pre acestea de slabă calitate),
cursuri, pregătirea propagan Călan. Din cele 17 cursuri la zenţe optime la cursuri. prin faptul că majoritatea
diştilor şi .nivelul dezbaterilor, care s-a participat, prezenţa Oraşul Haj.eg. Sondajul e- cursanţilor nu erau pregătiţi
lucrurile s-au îmbunătăţit con a lost bubă la majoritatea fectuat în 11 cercuri de în- să abordeze tema respectivă.
siderabil. Remarcăm prezen dintre ele. Au fost însă şi
văţămînt politico-ideologic din Dealtfel, cei mai mulţi dintre
ţa foarte bună la toate cursu unele cursuri („Piese mecani ei nu aveau caiete pentru
mai multe unităţi economice,
rile, modul în care propagan ce", „Tehnic“, „Laborator“ şi instituţii şi şcoli din oraş a conspecte.
diştii şi-au pregătit expune „Utilaj 1“) în care prezenţa relevat (cu unele excepţii la Cele relatate demonstrează
rile (o notă deosebită pentru a fost necorespunzăloare. Cu care vom reveni), în general, clar faptul că acolo unde co
Ionel Moţescu, Ioan Daniel, toate că propagandiştii au dezbateri de un ridicat ni mitetele şi birourile organi
Alexandru Tăcşerean şi Aris- fost, în general, bine pregă vel, prezenţă bună, propa zaţiilor de partid se preocu
tide Petcu), nivelul dezbate tiţi, nici unul dintre ci n-a gandişti bine pregătiţi, care pă şi acordă atenţia cuveni
rilor (cursanţi activi : Ghcor- folosit în timpul dezbateri l»RO
au utilizat în majoritatea ca tă învăţămîntului politico-
ghe Boban, Mihai Onca, Ion lor planşe, grafice sau alte zurilor materiale ilustrative ideologic, acesta se desfăşoa
Neamţu, de la cursul I „Sta materiale intuitive. Au fost şi, mai ales, faptul că tema ră cu bune rezultate, iar a- Rezultate
ţii şi reţele", Teodor Igna, şi cazuri de propagandişti supusă dezbaterilor (Activi colo unde preocuparea nu se din 17 fc
Toth Cazimir, de la „Alimen care s-au prezentat nepregă tatea internaţională a parti ridică la nivelul actualelor Atalanla -
tare O.S.M." şi alţii), şi fap tiţi (Ion Pădureanu), sau care dului şi statului nostru, o- rerinţe, rezultatele sînt nesa- Brescia —
tul că la toate cursurile s-au pur şi simplu nu s-au pre biectivclc şi liniile directoa lisfăcătoarc. S.M.A. Deva, centrul de reparat motoare de tractor. In Lecce — T
Matera —
folosit planşe, grafice şi alte zentat la dezbateri (Ioan Ni- re ale politicii externe a stalaţia de alimentare a motorului de tractor este montată de Pistoiese -
materiale ajutătoare. colae). Nici participarea la harnicul comunist Ionică Pirva. Sambenedi
României), a fost primită cu MIRCEA LEPÂDATU Sampdoria
Amintind că încă mai c- discuţii nu s-a ridicat la ni
Spăl — M
xistă cursanţi care nu au ca velul cerinţelor, numărul cc- Spăl — M
Temana -
Calitatea şi diversificarea produselor, Temana -
În cinstea „Zilei ceferiştilor“
Verona —
EXPUNERE citorilor feroviari (Ion Jura, (Urmare din pag. 1> utilaje şi S.D.V.-uri. Se im liscrvirii la maşinile dc in de poliurctani. în acest con Verona —
Fond <lc
corespondent). pune cu toată tăria ridicarea jecţie, acolo unde timpii de text, sc acordă o atenţie deo
* La clubul sindicatelor din carii superioare, pentru a ob nivelului calitativ al repara lucru permit, cît şi aplicarea sebită accelerării procesului Iei.
Simeria a avui loc expune VIZITA de asimilare a noi produse,
rea „16 Februarie — impor ţine o eficienţă ridicată a în ţiilor şi exploatarea cu mai pe o scară mai largă a pro
tant eveniment politic in is Un grup de pionieri din tregii activităţi din unitate, multă grijă atît a maşinilor cedeului de injecţie cu ma îndeosebi repere pentru auto
toria mişcării muncitoreşti clasa a IV-a B a Şcolii ge trebuie să se insiste mai mult de injecţie, cît şi a matriţe triţe în culce caldă, procedeu turismele „Olcit", „Aro" şi
din ■ România“. Despre semni nerale nr. 1 Petroşani a fă
ficaţia evenimentului a vorbit cut o vizită la Complexul pe elementul calitate. în soo- lor şi asigurarea picseloT de ce avantajează pe dc o parte autocamioanele „Roman“. A-
tovarăşul Petru Stanei u, pre C.F.R. din localitate. Ceferiş pul îmbunătăţirii calităţii pro schimb necesare. De la repa creşterea productivităţii mun nul trecut au fost asimilate Timpul
şedintele comitetului sindica tii i-au rntîmpinat cu căldu duselor, au fost întreprinse raţii de calitate la creşterea cii, iar pe de altă parte con 58 de noi repere. Acestea sînt 19 februar
tului dC linie C.F.R. Simeria. ră pe pionier* *, le-au vorbit în continuă creştere, mai a- să, eu cei
Expunerea a fost urmată de despre frumoasa şi intere o seric de măsuri şi acţiuni productivităţii muncii nu-i tribuie la înlăturarea pier ros. Vor
un reuşit spectacol tematic. santa lor profesie. privind respectarea discipli docît un pas, iar această creş derilor de materiale înmaga lcs că în întreprindere s-au sub forr
nei tehnologice şi buna re tere constituie o condiţie in zinate în culce. pus bazele unei tehnologii dc ploaie şi
va sufla
EXPOZIŢIE ' INTÎLNIRE cepţie a materiilor prime. dispensabilă a realizării unui De la tovarăşul inginer fabricare şi prelucrare a po- din sector:
în acelaşi lăcaş de cultură Personalul muncitor de la O alta cerinţă de prim or ritm înalt în satisfacerea ce Vaier Gheorghe — directorul liuretanilor semiflexibili, in ratura mir
să între r
din Simeria a fost deschisă Complexul C.F.R. Sinţieria s-a din şi în acelaşi timp o ga rinţelor economiei naţionale întreprinderii — am reţinut tegraţi şi convenţionali. Cu de, iar m:
expoziţia „Calea ferată în fi Sntîlnit, intr-o atmosferă deo cu produsele ce le reclamă. ajutorul acestei tehnologii se
latelie“, cuprinziml un mare sebit de agreabilă, cu epi- ranţie că indicatorii de plan că, începînd din acest an, în grade. Lot
număr de fotografii, desene, gramiştii bucureştcni Dumi Ce se întreprinde în această reduce importul de asemenea ceaţă. (Mi
viciu Ţuţi
timbre, ilustrate din vasta şi tru C. Mazilu şi Teodor Ma vor fi îndepliniţi o consti direcţie la I.C. Orăştie ? Se unitate au luat o amploare repere şi, bineînţeles, scade
importanta activitate a mun ri car u. tuie reparaţiile de cailitate la insistă pentru extinderea po- deosebită produsele pe bază efortul valutar al ţării.