Page 63 - Drumul_socialismului_1980_02

© MARŢI, 19 FEBRUARIE 1980 ^ «j

s O FAPTA DEMNA '
tt£ 4 Din goana acceleratului ^
, 232, mecanicul Ion Mari-
1 ca (de la depoul Piatra ■ura i
Dallas — ţ Olt) vede un om căzut în- '
oii eră E-
a cpiso- i tre firele liniei, în apro- )
© în cadrul „Săptămînii creaţiei tehnico-ştllnţifice hune- I pierea haltei Simeria (
dorene", astăzi dupâ-amiazâ, orele 15,30, are loc o largă ş Veche. Ajuns în Simeria, 1
educaţic consfătuire pe tema : „Preocuparea organelor şi organiza­ l anunţă imediat organele \
engleză ţiilor de partid, de masă şi obşteşti, pentru stimularea ac­ 7 de miliţie. Datorită inter-
La lis te tivităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică în sprijinul produc­ 1 venţiei prompte, Ioan Ca- i
ier esc
m dccu- ţiei". Participă : secretarii şi secretarii adjuncţi cu propa­ 1 dar (de 52 ani) este dus I
ganda de la comitetele municipale, orăşeneşti de partid / urgent la spitalul C.F.R. ^
itru lu- şi din . marile întreprinderi din judeţ, cadre de conducere J din Simeria unde, după i
rieultură
al-poJiti- din organizaţiile de masă şi obşteşti, preşedinţii comisiilor Í îngrijirile primite, se află
acum in afară de orice pe- \
de creaţie tehnico-ştiinţifică din unităţi economice, inven­ I acum ~‘— Y J -------------- u -
Parada căluşorului transil vlinean. tatori şi inovatori. ) ricol.
Foto : VIRGIL ONOIU
: pregă- © O brigadă ştiinţifică a Casei municipale de cultură s NU CHIAR.«. '
L* de la s-a întîlnit cu peste’100 de lucrători de la depozitele ^ PESCĂREASCA '
I.J.V.L.F, Cu acest prilej, celor prezenţi li s-au dat răs­
i patria t Mare bucurie pe pesca- \
punsuri privind dezvoltarea judeţului Hunedoara în cinci­ J rii deveni, cînd, la „UI- ţ
n ţ-ara „Căluşarul transilvănean — nalul 1981—1985, formarea statului dac centralizat şi in­
ţ piu", s-au pus în vhizare i
dependent, largul democratism al Legii electorale, omul şi
teatru : l midinete de import lip 1
e J. P. festival ai artei autentice viaţa raţională etc. \ „Delfin M" — la preţul \
© La intrarea în Deva, dinspre Simeria, acolo unde ' se j de 220 lei. Vreo 50 de... i
unesc cele două variante ale şoselei, există un panou pe ( „duşmani" ai peştilor s-au 1
Cea dc-a Xl-a edijie a emoţii, Ionică Burte, unul din gice şi dialectologice Bucu­ care scrie ceva despre participarea femeilor la viaţa eco- i grăbit să le cumpere. Dar |
Festivalului „Căluşarul tran­ vătafii formaţiei din Romo­ reşti, a înmânat echipelor, ca­ nomico-socială a judeţului. Am spus „ceva" pentru că, aşa i numai cîţiya au „agăţat“ l
silvănean", — faza filială in­ şel, ne-a mărturisit că-i place re s-au evidenţiat prin au­ cum e plasat panoul respectiv, nu poţi citi mare lucru pe î şi tamburul de rezervă ce 7
terjudeţeană — integrat în mult acest joc de bărbaţi, că tenticitatea şi dinamica pre­ el. Dacă prezintă interes, şi prezintă !, poate i se va găsi ^ trebuia să se afle în cutia \
5.00 Ra- Festivalul naţional „Cinta­ joacă de trei ani (din cei 10 zenţei scenice, prin valoarea un loc mai potrivit (C. Matei, corespondent).
eţii; 7,00 rca României", a evidenţiat pe care-i are) şi că -este „vă­ şi complexitatea elementelor
Revista taf la căluşeri, dar şi cel prezentate, prin izbutita îm­ © Şcoala generală nr. 8 prezintă milne, de la ora 18, la
melodir faptul că acest joc bărbătesc, Casa de cultură, un concert al orchestrei de cameră, diri­
le ştiri ; de o deosebită vitalitate, cu mai bun din clasă“. Bravo binare muzical-coregraf ică etc. jată de prof. Ludovic Truţiu. In program : festival Antonio
scultăto- asemănări mai ales pe linie Ionică ! numeroase şi meritate premii.
de ştiri ; melodică, cunoaşte forme de intrat în cel âe-al doilea Vivaldi.
ritmice ; VIORICA ROMAN DOINA COJOCARU
; 10,40 manifestare scenică diferite. deceniu de desfăşurare, Festi­ ' .......... .........................\
letin de Incepind cu dispunerea în valul „Căluşerul transilvă­ ţ cu midinetă. Cirul ceilalţi i
de Jo- nean" s-a bucurat, d.e tmrt.i-
spaţiu : paralel cu rampa —
12.00 Blt- Atoari generale aia oairsemlor muncii i au aflat s-au repezit şi ei >
Din co- formaţia din Vinerea (jude­ ciparea multor formaţii din ' la „Vipia" să primească î
nostru ; ţul Alba), în diagonală — judeţele limitrofe, alături de ţ tamburul cu pricina. Cu {
i viitor Romos şi Romoşel (Hunedoa­ căluşarii hunedoreni din Clo- t discuţii, cu motive, cu }
l ; 13,00 Mecanizatorii — angajaţi ou întreaga
Noi, ju- ra), în semicerc sau cerc — potiva, După Piatră, Boşorod, ) .acuzaţi, vă rog“ s-au gă- )
I Clubul majoritatea formaţiilor, cu lienghet, Romoşel-Romos, Bu­ î sit şi respectivele piese i
Ladi o jur­ cium, Costeşti, Orăştioara de
ate eco- elementele ce au completat ^ care — pescăreşte ? ! — au /
al Vicky străvechiul dans adus în Jos, Rapolt, Dineu Mare, «spondere m eforturile pentru ) „sărit“ din ambalaj. Pe a- *
Constan- scenă de bănăţenii din Şipet Boiu şi Orăştioara de Sus. Ca l ceasta cale Ulpia“ nu ţ
letin de sau reprezentanţii Casei de invitaţi de onoare ai aces­
ir şi te creşterea producţiei apeste ' ' invită pe ceilalţi ctimpă- t
7,30 Poe- cultură din Bistriţa şi conti- tui festival, au participat că- ţ rători ce au luat... plajă !
muzicii ; nuînd cu eleganţa şi perfec­ luşerii Căminului cultural din I să-si ridice tamburii, în 1
ario Ca­ ta sincronizare a, mişcărilor, O sica, judeţul Olt.
ic serii ; Desfăşurată sub semnul mo­ tehnice repartizate să răs­ nu se mai deplaseze zilnic la J schimb invităm noi con- ^
întecului sobrietatea şi acurateţea exe­ Avizat şi sensibil, publicul bilizării tuturor eforturilor pundă de activitatea C.A.P. secţie, să rămînă în unitatea \ ducerea „Ulpiei“ să res- i
nânia — cuţiei etc., totul a concurat a trăit alături de artiştii a- pentru realizarea obiectivelor din Consiliul unic agroindus­ unde sînt repartizate. (Tran­ ( pecie ceea ce promitea în- J
mtempo- la realizarea unui spectacol matori ritmul dansului, a dafir Mihoc, v. inginer şef la } tr-un recent răspuns dat ţ
l pămin­ stabilite de Congresul al trial Dobra să-şi facă mai,
ii,00 Bu- folcloric reuşit, un real ciş- subliniat prin aplauze mo­ XlI-lea al partidului în do­ mult simţită prezenţa în uni­ C.A.P. Răduleşti). - 1 ziarului la alte critici ale l
> Caden- tig atît pentru echipele par­ mentele de o ţinută coregra­ meniul agriculturii, adunarea tăţi, să ajute concret la so­ — Specializînd mecanizatori l unor nereguli din magazin. 7
zi într-o ticipante, cît şi pentru pu­ fică aparte. Acelaşi public a
on stop generală a oamenilor muncii luţionarea problemelor cu ca­ pe feluri de lucrări şi întă­ - î
blicul spectator foarte nu­ salutat apariţia în scenă a u- de la S.M.A .Dobra (la care re acestea se confruntă. rind ordinea, disciplina şi ) FIRMA ESTE... ^
meros. nor formaţii cunoscute şi a- au fost invitaţi să participe — La C.A.P. Roşcani pro­ răspunderea în muncă, vom
Este impresionantă grija preciate pentru meritele lor ingineri şefi din C.A.P., care ducţia a fost mult diminuată putea realiza planul şi anga­ \ In perimetrul autogurii ^
pentru perpetuarea în timp a artistice, a--y unor vătafi ce fac parte din acest consiliu din cauză că nu s-a asigurat jamentul asumat în întrece­ ţ din Brad funcţionează u- i
tradiţiilor, pentru transmite­ s-au detaşat prin modul de şi cadrele de la organele a- o densitate corespunzătoare rea socialistă, (inginer Soos i nilalea cooperativei oraşe- I
1 ncşli dc consum „Virşlă- ^
rea către generaţiile tinere (şi a-şi conduce şi electriza for­ gricole judeţene repartizate de plante la hectar, precum Ludovic, şeful fermei dc stat
lacără 6 ţ rie“, pentru desfacerea i
(Patria) ; majoritatea dansatorilor au maţiile, cum sînt Artenie să răspundă de activitatea şi datorită slabei preocupări Lăpuşnic). l virşlilor, foarte solicitaţi *
:ta); HU- fost tineri şi chiar foarte ti­ Homorodean (52 de ani), de C.A.P.) a reliefat existenţa pentru fertilizarea solului — Noi ne preocupăm de
i neliniş- neri !) a unor obiceiuri fol­ la Boiu, sau Nicolae Mălina unor însemnate rezerve care (Gheorghe Tomcştcan). recondiţionări dc piese, dar .' în partea locului şi de \
iştea pă- ) mulţi vizitatori ai oraşu- l
slaw Da- clorici de autentică valoare. (de la Boşorod), care, intr-un trebuie mai bine valorificate — Producţiile Ja C.A.P. O- sînt şi repere la a căror pro­ i lui. De multe ori, însă, ?
-II (Con- Ni se pare edificatoare în a- turneu prin Austria, a fost în scopul creşterii producţiei haba ar putea fi mult sporite curare întâmpinăm greutăţi i cînd soliciţi virşli ţi se o- )
tO Ş ANI : cest sens vîrsta căluşarilor din numit „un exemplar uman agricole. Analiza - exigentă a dacă toate lucrările agricole care trebuie înlăturate. (Ni­
iile I-H 1 feră... produse verbale: L
— seriile Şipet, judeţul Timiş, cuprinsă deosebit". Şi pe bună drep­ activităţii' desfăşurate în anul ar fi încadrate în timpul op­ colae Nemeş). ^ „nu avem", sau „nu am )
; Recvie- între 5 şi 70 de ani, cit are tate ! trecut a prilejuit desprinde­ tim, ar fi de calitate şi s-ar — Am dori ca aportul me­ i primit azi“. Firmă exis- 1
x\) ; LU- Ion Petruţ, cel mai virstnic juriul, prezidat de Sever rea unor preţioase învăţămin­ asigura un bun echilibru în­ canizatorilor să fie simţit tot
itul (Cul- vătaf prezent pe scena festi­ 1 tă... virşli însă mai rar, ^
atele tău Tita, maestru coregraf la In­ te privind îmbunătăţirea ra­ tre îngrăşămintclc pe bază de mai mult şi în mecanizarea ^ sau uneori nicidccît. Este i
ULCAN : valului. Îmbujorat de efort şi stitutul de cercetări, etnolo­ dicală-.a activităţii proprii azot şi fosfor (Ion Anucuţa). lucrărilor din fermele zooteh­ ( de datoria celor care se J
(Luccafă- (deoarece au fost depăşite cu — Pe lîngă amplasarea mai nice. (Vasile Avram, inginer
•nul care mult cheltuielile planificate bună a culturilor, la C.A.P. şef Ia C.A.P. Ohaba). J ocupă de comerţul bră- ^
d) ; PÉ- Premiile festivalului la 1000 lei venituri), cît şi Teiu oste necesar să fie con­ Participanţii la dezbateri au \ dean ca ceea ce scrie pe l
rămi^ t firmă să se găsească şi în J
isc) ; / sporirea aportului S.M.A. la struite platforme dc gunoi, apreciat că stă în posibilita­ ? unităţile respective. A- ţ
ie, Afr A - Premiul special al juriului: Căminul cultural Orăştioara de redresarea econom ico-fina.n- deoarece îngrăşămintele na­ tea mecanizatorilor de la
(lYlunci- 1 ceasta datorie revine în t
Impuşcă- Sus : Premiul pentru cele mai valoroase elemente de port : ciară a C.A.P. pe seama ob­ turale nu pot fi transportate S.M.A. Dobra să-şi onoreze l primul rînd conducerii ,
aaua ro- căminele culturale Dineu Mare, Costeşti şi Bucium (Hunedoa­ ţinerii unor producţii marfă în orice anotimp la cîmp. (Ion exemplar angajamentul asu­ 1 cooperativei orăşeneşti. )
ra) şi Şipet (Timiş) ; Premiul pentru cea mai autentică şi
Familia superioare la hectar şi în Căta). mat în întrecerea socialistă,
Aleargă dinamică prezenţă scenică : Casa de cultură Buziaş (Timiş), sectorul zootehnic. Darea de — Apreciez că darea în care se va concretiza în de­ *
te prind căminele culturale Cib şi Vinerea (Alba), Răşinari (Sibiu) şi i VA FI ULTIMUL \
IU-BAi : Boşorod (Hunedoara); Premiul tinereţii : Casa de cultură Bis­ seamă şi participanţii la dez­ răspunderea directă a specia­ păşirea , producţiilor medii TERMEN ? ^
, e tim- triţa (Bistriţa-Năsăud) ; Premiul pentru interpretare : şcolile bateri au evidenţiat necesi­ liştilor din C.A.P. a activi­ planificate pe consiliul unic
i de cul- generale Rapoltu Mare şi Ciopotiva (Hunedoara) ; Premiul tăţii secţiilor- S.M.A., forma­ agroindustrial cu cîte 100 kg 1 Şantierul din Orăştie al i
org Rat- pentru formaţie pionierească : Şcoala generală Şieu (Bistriţa- tatea unei conlucrări mai ; T.C. Deva are prevăzut, 1
opular) ; Năsăud) ; Premiul generaţiilor : Căminul cultural Boiu (Hu­ strînse între mecanizatori şi ţiilor şi grupelor de tractoare grîu şi porumb, 500 kg car­
i ploaie; nedoara), I.U.C. Făgăraş (Braşov) ; Premiul pentru cel mai specialiştii din C.A.P. în sco­ reprezintă o măsură care va tofi şi 330 kg legume la hec­ » după unele decalări de ţ
ea acasă educativ obicei căluşeresc : căminele culturale Lunca (Mureş) pul folosirii cu eficienţă ridi­ conduce la rezultate superi­ tar, obţinerea unei economii termene, ca în acest an să i
; SIME- şi Poiana (Caraş-Severin) ; Premiul pentru îmbinare rauzical- ) dea în folosinţă un corn- I
Dnova — coregrafică : căminele culturale Valea Drăganului (Cluj) şi cată a bazei tehnico-materia- oare în producţia agricolă. de 5 tone motorină şi depă­
1); ILIA: Orăştioara de Jos (Hunedoara). Au mai fost acordate premii le, gospodăririi judicioase a (Petru Mironiuc, inginer şef şirea, în medie, cu 20 de ore i plex de vaci al I.A.S. Si- ţ
; TE- vătafilor Ion Lăscoi (Bucium — Hunedoara); Dorin Toncea pământului şi aplicării în la C.A.P. Lăsau). a timpului de luoru planifi­ < meria. Deoarece, beneficia- t
uchachos (Costeşti — Hunedoara) ; Nicolae Mălina (Boşorod) şi Traian 1 rid are de realizat sarcini }
Gridan (Orăştioara de Sus) ; Artenie Homorodean (Boiu) ; practică a tehnologiilor îna­ — Pentru a evita consu­ cat pe fiecare tractor.
Ion Munteanu (Orăştioara de Sus). intate. In acelaşi timp, s-a murile inutile de carburanţi \ de producţie în acest corn- i
desprins cerinţa ca şi cadrele şi lubrifianţi, tractoarele să N. TÍRCOB i plex, se pune întrebarea : >
ORT 1 va respecta oare conslruc- ţ
^ torul acest ultim termen i
Continuitatea succeselor izvorăşte 1 prevăzut pentru anul 7
rsului I 1980 ? Pentru ca răspunsul }
1980 ; * ş să fie afirmativ, se impu- 1
>ssi 1 l ne un ritm mai susţinut de }
1 din permanenţa strădaniilor responsabile / execuţie. Nu sînteţi de a- j
1
X \ ceeaşi părere tovarăşi \
X \ constructori ? «
Bari 3 întreprinderea c om croială loativul întreprinderii, în lian Albuloscu, coordonatorul precum şi carne, produse lac­ înfăptuirea cincinalului 1981—
ma 1 de stat mixtă Călan — poa­ frunte cu comuniştii, fiind comerţului din Haţeg — n-am tate ele., la nivelul solicită­ 1985. l NU-I DOAR FRIGUL \
auză) 2 te acest lucru e jpai puţin hotărât să-şi îndeplinească cît avut necazuri în ce priveşte rilor. Iată, deci, un început de J VINOVAT... )
final) 2
a — cunoscut dc publicul cititor mai bine sarcinile ce-i revin aprovizionarea cu marfă a u- — în ce s-a concretizat a- an de bun augur, început ca­ i în bufetul din Brănişca S
LUZă) x — se numără printre unită­ diri documentele Congresului nităţilor alimentare. E adevă­ ccastă strădanie ? re va continua prin intensifi­
a al XlI-lea al partidului. încă rat că ne-am zbătut mult — — Planul pe ianuarie 1980 carea strădaniilor în perioada 1 nu e numai frig ci şi ţ
inal) x ţile dc profil cele mai bune ţ multă murdărie. Petele |
pauză) x din judeţ prin prisma indi­ din primele zile ale anului în merceologii, şcţfii de unităţi a fost cu oirca 175 000 lei care urmează. Spunem aceas­ 1 mari de diverse băuturi, .
(final) x catorilor economici ce-i ob­ ta deoarece în lunile care ur­
i : 494 486 ţine, ca şi prin calitatea ac­ mează se vor deschide noi u- i ce „se combinau" pe mc- '
) sele neşterse şi pe mozai- \
tivităţii ce o desfăşoară. Iată nităţi comerciale — două la 1 cui de pe jos, prafid, do- i
cîteva argumente în sprijinul Haţeg, patru la Călan — se l purile, cliiştoacele şi alte 1
afirmaţiei noastre: valoarea depun în continuare - eforturi 1 gunoaie împrăştiate peste ţ
mărfurilor vândute populaţiei în direcţia asigurării unei a- ^ tot, dovedeau lipsa celui l
în anul 1079 a fost cu circa provizionări bune şi a unei t mai elementar spirit gos- 7
il peni.ru 3,2 milioane lei mai mare de­ serviri superioare. Aceste as­
ne inchi- cât cifra înscrisă în plan. în pecte oferă garanţia că şi în J podar esc. Mare ne-a fost ţ
mult no- acest an colectivul de muncă \ mirarea cînd am văzul că l
recipitatii perioada de referinţă, atît la curs s-au depus strădanii con­ — pentru a procura marfă. în mai mare ca în ianuarie 1979. l aici lucrau două femei J
lapoviţă, Haţeg cît şi la Călan, au fost al I.C.S.M. Călan îşi va face (gestionara Silvia Moţ şi )
e. Vîntul deschise mai multe unităţi co­ secvente pentru a se aduce acest scop am fost deseori Cu toate acestea l-am depă­ datoria, integrîndu-se în e-
moderat în reţeaua de desfacere măr­ ■ la depozitele cu ridicata, am şit cu circa 50 000 lei. E un forlul depus de toţi oamenii i o ajutoare) care se la- ţ
■. Tem pe- merciale, aprovizionarea ca şi furile solicitate de cumpără­ ţinut o legătură strânsă cu V mentau că nu prea vin să-
ti cuprin­ servirea au fost tot mai bune. producătorii de bunuri ali­ rezultat care ne mobilizează muncii din judeţul nostru ! tenii şi nu-şi realizează
şi 0 gra- tori. Accentul s-a pus pc re­ şi mai mult în muncă pen­ pentru traducerea în viaţă a
Ire 0 şi 5 Eforturile depuse, pentru ţeaua magazinelor alimentare. mentare din judeţ. Satisfacţia ) planul. Au dreptate oa-
i semnala buna aprovizionare a popu­ noastră constă în faptul că tru a încheia cu bine ulti­ istoricelor hotărîri ale Con­ ^ menii, ambianţa de aici I
í de ser- — Cu toate condiţiile at­ gresului al XlI-lea al P.C.R. ^îţi taie orice apetit!
iuia). laţiei din cele două oraşe au mosferice neprielnice ale lu­ aim reuşit să avem în reţea mul an al actualului cincinal
continuat şi în acest an, co- nii ianuarie— ne spunea Iu- diverse mărfuri , alimentare, şi a asigura bazele trecerii la TRAIAN BONDOR