Page 66 - Drumul_socialismului_1980_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NJ

In jurul oi
misiiu
monia
Husse
Rcgati
lor dai
14.30 FotbaJ
Crai o a
tu I
întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara se baterii s-a analizat — în spiritul cuvîntârii tovarăşului măsură pe linia intensificării şi permanentizării muncii po­ Româi
situează printre unităţile de frunte ale judeţului. De-a lun­ Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al litico-educative, de formare a omului nou. Ca urmare, in ne di
gul anilor aici s-a format un puternic colectiv muncitoresc, P.C.R. din 5—7 septembrie 1979 — activitatea desfăşu­ întreprindere s-au înregistrat unele abateri de la normele mişoa
Telex
care, avind in frunte energicul detaşament al comuniştilor, rată de organizaţiile de partid, sindicat; U.T.C. şi consiliul de conduită comunistă, de la codul eticii şi echităţii so­ noexp
s-a remarcat continuu, in primul rînd prin realizări deose­ oamenilor muncii în vederea ridicării calitative a muncii cialiste, care au dus la sancţionarea a numeroşi lucrători 16.20 Coloc)
16,40 Curs
bite de producţie, apoi printr-o intensă şi eficientă acti­ politico-educative de formare a omului nou, pentru elimi­ şi chiar a unor comunişti. Arătînd că asemenea manifes­ 17.00 Curs
vitate politico-educativă şi culturală, pusă în slujba for­ narea din viaţa colectivului a tuturor fenomenelor nega­ tări grevează asupra bunului mers al producţiei, activul de num <1.
mării unor cadre de nădejde, bine pregătite profesional, tive, a oricăror forme de rebut uman. partid a făcut o serie de propuneri şi a adoptat un plan 17.20 Ion V Docur
cu o ¡naltă conştiinţă muncitorească şi cetăţenească. Exem­ Atît referatul prezentat în faţa activului de partid, cit de măsuri care dacă va fi înfăptuit va conduce la inten­ 17.30 ItJner;
plele sint numeroase şi noi le-am consemnat deseori în şi participanţii la dezbateri, dînd dovadă de exigenţă, de sificarea şi ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii 18,10 Profil
coloanele ziarului. maturitate comunistă, au subliniat în mod critic şi auto­ politico-educative, în scopul formării unor oameni de o ritonu
ganiaj
Dezbaterea care a avut loc, de curînd, la clubul ..Con­ critic aspecte din activitatea colectivului, faptul că in ulti­ nouă calitate, în concordanţă cu actuala etapă de dez­ 18.30 Forul)
structorul" şi care a reunit întregul activ de partid al în­ mul an unele organizaţii de partid, sindicat, U.T.C., con­ voltare a ţării noastre, cu cerinţele izvorite din documen­ 18,50 1001 c
treprinderii, s-a înscris tot pe această linie. În cadrul dez­ ducerile unor şantiere şi loturi nu au acţionat in suficientă tele celui de-al Xll-lea Congres al comuniştilor români. 19.00 Teleji
19.20 In ac
ti rea
9 ma
19,35 Noi, 1
20,15 Telei
atît din punct de vedere politic cît şi pro­ rialismului ştiinţific, justeţea şi ţelurile .po­ zllul
„Să nu facem economie fesional. Am căutat ca în general să inclu­ liticii partidului nostru, cursantul pleacă ne­ Gazeta de perete şi ducţif
dumerit, sau mai rău, dezorientat, văzînd un franc«
dem în aceste colective pe acei oameni care
de idei în munca de se bucură dc prestigiu în rîndul muncitori­ propagandist nepregătit, plictisit, care a
transformat cursul într-o simplă formalitate. satirică—cronicar activ al
lor. Şi nu am aşteptat adunările generale, Noi, activul de partid, sîntem cei chemaţi
formare a tovarăşii din colectivele amintite interve­ să milităm ferm, cu pasiune şi dăruire, în realităţilor din şantier ,
nind imediat cînd a fost cazul, discutînd pe spiritul celor mai înalte exigenţe comuniste BUCURE
ANTON SPERDEA, dloprogran
loc cu cei care au săvîrşit abateri. Tot ei pentru eliminarea oricăror asemenea mani­ secretar adjunct al comitetului de partid Radio juriu
presei ; 8,
aduc la cunoştinţă şi explică oamenilor din festări, pentru introducerea unei atmosfere al Şantierului IV-construcţii : diilor; 9,00
MIHAI BURDUŞEL, colectivul în care muncesc principalele idei noi, de muncă creatoare, în activitatea po- 9.05 Răspu.
directorul clubului „Constructorul" : Cîţiva dintre lor ; 10,00
ce se desprind din hotărîrile şi documentele litico-cducativă. vorbitori au a- 10.05 Uniţi
10,30 Din
După 35 dc partidului şi statului nostru, explică tovară­ rătat că au avut 11.00 Bulei
ani de construc­ şilor de muncă cerinţele care stau în faţa 0 mai mare participare probleme cu u- Microfonul
Buletin dc
ţie socialistă, noastră la un moment dat. Pot să afirm că, nii lucrători ca­ comoara f
România se mân­ la noi, pe şantierele de construcţii, activi­ re • sînt indisci- 12,45 Un v
dreşte cu impre­ a femeilor în activitatea plinaţi, nu-şi fac program n
sionante realizări tatea colectivelor cu munca de la om la om conştiincios da­ di o jur nai ;
ţul, ţara ;
educaţională toria, lipsesc'ne­
pe linia dezvol­ este rodnică şi a dovedit că această impor­ muzică pc
tării economice, tantă formă a activităţii politice este una motivat sau pă- bal. Cupa
versitatea
creşterii nivelu­ dintre cele mai. eficiente căi de educare a răsese locul de pia Satu
AURICA CENAN, II-aţ. Trai
lui de trai al po­ oamenilor. secretara comisiei de femei a I.C.S.H. : muncă. Au rclc- 16,15 Mozî
Coordonaţi
porului, dezvol­ vat, printre al­ Buletin dc
limbii rox
tării ştiinţei şi Formalismul, în întreprin­ tele, că au fost samblul
tehnologiei. Dar, derea noastră îşi puşi şi la gaze­ Gorjului“
desfăşoară acti­
după cum ,se a- oriuntle s-ar manifesta, vitatea p e s t e tele de perete, 18.00 Orele
ne, cîntec«
dar "fără-nici un
răta şi la Con­ 1000 de femei. efect. Bineînţeles lare ; 20,3
gresul al XII- tratase combătut Ele îşi aduc o că n-au avut nici un efect dacă acele ga­ 20,50 Cade
O zi intr-i
lea, activitatea valoroasă con­ zete sint m postură de „cenuşărese“. Arti­ terii muzi
tribuţie, alături colele şi desenele sint plate, greoaie, scrise Non stop
de propagandă, cu fermitate de bărbaţi, Ta bu­ TIMIŞO/
munca politico-educativă nu întotdeauna ţine la modul general, şi dc cele mai multe ori litat i rac
nul mers al pro­ „zac acolo luni în şir. Aşa se ajunge în si­
pasul cu aceste realizări. Deci, muncii poli­ torală; :
tico-educative îi revin în viitor sarcini im­ ducţiei. După tuaţi^ că oamenii nu se mai uită la ele columna ţ
nici cind au cite un articol interesant, de­ — rezolvai
portante în vederea însuşirii de către omul GHEORGHE IVAN, cum se ştie, cele oarece sînt „obişnuiţi“ să nu găsească aici ţionale, p
de azi, de către omul de mîine, a tuturor director tehnic al .C.S.H. : mai multe lu­ cele mai importante, mai semnificative, mai construcţie
normelor morale ale societăţii noastre so­ Atît referatul ria, Cloşc
neamului;
cialiste. Această muncă trebuie să o facem prezentat cît şi crează direct în arzătoare probleme din viaţa colectivului. 2050 de ai
Vreau să^ relev că la noi gazeta de perete
noi, comuniştii. Noi, membrii de partid a- intervenţiile ce activitatea pro­ şi satirică arc un important rol educativ. nc litera
Scriitorii
vem principalul rol în susţinerea şi promo­ au avut Ioc, au ductivă, pe şan­ Prin ancorarea ei promptă în realitatea mai scum
varea în rîndul maselor a politicii partidu­ subliniat impor­ tiere, unde se re­ portaj . <3
lui şi statului nostru, în ridicarea conştiinţei tanţa muncii po­ şantierului, prin modul în care sînt scrise Invitatul
articolele, prin causticitatea şi adresa exactă
cetăţenilor, în formarea unor oameni dc o litico - educative marcă prin se- a criticii, ea este un adevărat cronicar al Tărcliilă,
nouă calitate. Dar pentru aceasta, prin mo­ de formare a o- riozitatc, prin conştiinciozitate. Dar nu ace­ şantierului. Şi vreau să arăt că muncitorii rară, cror
dul de a ne comporta, de â munci, noi, laşi lucru putem să-l spunem despre parti­
mului nou, cu o ciparea lor la activitatea politico-educativă. noştri, atunci cînd greşesc, preferă să fie
comuniştii trebuie să fim un permanent e- înaltă conştiinţă în acest domeniu femeile „se văd“ mai pu­ sancţionaţi pe linie administrativă, decît să
xemplu, vorbele noastre trebuie să concor­ ţin. Este adevărat, ele- fiind mame şi soţii, intre în vizorul gazetei satirice.
de întotdeauna cu faptele noastre. Ne în­ politică, munci­ au unele probleme în plus faţă de bărbaţi.
DEVA: 1
trebăm cum îşi pot justifica activitatea în torească. S-au a- Este tot atît de adevărat că uneori bărbaţii Demonstrînd maturitatea politică a acti­ tria) ; Fra
acest sens factorii dc conducere de la şan­ rătat -cîteva ac- au o atitudine necorespunzătoare faţă de fe­ vului de partid de la I.C.S.H., dezbaterile ta) ; HL
tierul 3, şantierul 2, serviciul administrativ, mei, nu le iau în serios, dar aceste lucruri au evidenţiat principalele direcţii în care rea nelin
care au organizat 1—2 acţiuni educative în ţiuni întreprinse nu trebuie să le inhibe, să le demobilizeze. trebuie să acţioneze in viitor organizaţiile In linişt
pe această linie, ta) ; Iarc
tot anul trecut ? După cum a subliniat în atîtea rânduri to­ de partid, sindicat, U.T.C. şi F.D.U.S., in — seriile
Munca de formare a unor oameni noi, la toate nivelu­ varăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ vederea intensificării activităţii politico-edu­ torul) ; I
teamă —
de modelare a conştiinţelor nu este deloc rile, rezultatele ral al partidului nostru, trebuie să promo­ cative de formare a omului nou, pentru rea) ; 1
uşoară. Ea necesită pasiune, tact, perseve­ bune ale unora, văm cu mai mult curaj femeile în diferi­ traducerea in viaţă a importantelor sarcini I-II (7 No
renţă şi mai ales o marc bogăţie dc idei. dar, din păcate, am putut remarca cu toţii, tele activităţi, chiar şi în cele politice, să izvorite din documentele şi hotărîrile Con­ mul roşu
PENI : Oii
Pentru a avea eficienţă, în această activi­ că, deşi am iniţiat numeroase acţiuni, multe gresului al Xll-lea al partidului. tural) ;
tate nu trebuie să facem economie de mij­ din ele n-au avut eficienţa scontată. le antrenăm mai aleş în activitatea educa­ © Sarcina principală a organizaţiilor de (Muncitori
loace educaţionale, de idei, ci să acţionăm Din,ce motive? Una din principalele cau­ ţională, unde pot avea rezultate din cele partid, sindicat, U.T.C. şi F.D.U.S. este a- Al 5-lea £
rul); L<
prin cele mai adecvate forme şi metode, ze se numeşte formalism. Şi la noi sînt ase­ mai bune. în acest scop am repartizat deja ceea de a acţiona prin toate formele şi Fleksness
care să.meargă direct la sufletul omului. menea cazuri. Avem liste întregi, cu acţiuni toate membrele comisiei de femei la puncte mijloacele muncii politico-educative in vede­ TRIL.A : C
şi manifestări. Le raportăm ca, organizate rea mobilizării întregului colectiv la reali­ bule (Mui
dc lucru, unde au sarcina să vorbească cu NOASA :
şi realizate, dar nu spunem deloc cum, ce zarea sarcinilor de plan şi angajamentelor. nul — se
tovarăşele noastre, să le mobilizeze pentru
eficienţă au avut. Dau doar un singur e- ® Organizaţiile de partid, toţi comuniştii, toresc) ; l
xenipiu. Se cunoaşte importanţa învăţămîn- a participa mai activ la întreaga activitate trebuie să-şi axeze mai mult activitatea a- lui Casey
BRAD : 1
tului politico-ideologic şi rolul acestuia în politico-educativă şi culturală care se des­ supra educării materialist-ştiinţifice, patrio­ (Steaua
educarea comuniştilor, în formarea conştiin­ făşoară în întreprindere. Dar şi unii dintre tice şi revoluţionare a oamenilor, să militeze BARZA :
ţei oamenilor. Dar, uneori, dezbaterile la tovarăşii noştri, membri ai comitetului de pentru creşterea rolului opiniei publice, a norul) ; O
Dulsky (I
învăţământul politico-ideologic sînt transfor­ partid, ai birourilor organizaţiilor de bază responsabilităţii fiecăruia faţă de soarta după min
mate într-o formalitate. Şi, în loc să plece trebuie să-şi schimbe concepţiile, să se orien­ producţiei, a modului in care trăieşte şi (Flacăra) :
GHEORGHE BOCAN, înarmat cu cele mai solide cunoştinţe şi do­ teze în direcţia promovării femeilor, a atra­ munceşte. Fiara (C
HAŢEG :
vezi privind adevărurile, viabilitatea mate­ gerii lor în această muncă. ® Pentru aceasta, un mare rol îl are în­ (Popular)
secretar adjunct a! comitetului de partid
suşirea şi respectarea de către toţi comu­ cană peni
a! Şantierului II — montaj :
niştii a principiilor de bază ale politicii întoarcere
partidului şi statului nostru, a normelor eti­ cultură) ;
Intr-adevăr, în che neagr
cii şi echităţii socialiste. Un mare rol în (11 Iunie)
munca de forma­ această direcţie il au invăţămintul politico- moaşa şi
re a omului nou ideologic, propaganda vizuală şi munca de IUTA : Sc
trebuie folosite TELIUC :
la om la om, care trebuie să se ridice la
permanent cele un înalt nivel calitativ, in concordanţă cu (Minerul).
mai adecvate cerinţele.
forme şi mijloa­
© Spi ritul de întrajutorare tovârâşeascâ
ce politico-edu- * trebuie sâ se Iaca mai viu simţit în activi­
calivc. Comite­ tatea comuniştilor, a tuturor oamenilor mun­
cii, la toate nivelurile. Trebuie sâ fie com­ Timpul
tul dc partid, bi­ ziua de ;
bătută cu promptitudine orice manifestare me în ge.
rourile organiza­
de individualism, de egoism, iar comuniştii, cerul tem
ţiilor de bază în primul rînd, sînt cei chemaţi sâ militeze Cu totul
ninsori sl
din şantierul cu consecvenţâ pentru instaurarea unei at­ l ! la mode:
mosfere armonioase, de respect reciproc, de peratura
nostru au acor­
muncâ responsabilâ, creatoare. prinsă ini
dat o marc a- şi ! grad
tenţie muncii po­ ire 3 şi
litice de la om ţa se va
frecventă.
la om. In acest Pagina realizata de La mu»
sens am reorganizat toate colectivele cu MIRCEA LEPĂDATU neral f
temporar
munca de la om la om, cooptînd în ele pe Fotografii de IOAN NICA ninsori
cei mai buni, mai bine pregătiţi comunişti, In loto : aspect din timpul dezbaterii. de servicl