Page 69 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 69
sala ce ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢÎ-VÂÎ Oameni dc cultură!
CULTIVAŢI PRIN OPERE ORIGINALE,
VALOROASE, DURABILE, ÎNĂLŢĂTORUL
SENTIMENT AL DRAGOSTEI DE PATRIE SI
POPOR, ÎNCREDEREA ÎN VIITORUL COMU
NIST AL NAŢIUNII NOASTRE !
PARTICIPAŢI ACTIV ŞI SPRIJINIŢI LARG
AMPLA MIŞCARE CULTURAL-EDUCATIVĂ
DE MASĂ DIN CADRUL FESTIVALULUI NA
TIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI", FACEŢI
TOTUL PENTRU ÎMBOGĂŢIREA CONTINUA
A VIEŢII SPIRITUALE A POPORULUI, PEN
TRU AFIRMAREA TOT MAI PUTERNICĂ A
NOBILEI MISIUNI UMANISTE A CULTURII
NOASTRE SOCIALISTE !
OETĂJENS -Şl CETĂŢENI !
®îŞSZHBE
DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII
CANDIDAŢII
FRONTULUI
VOTÎND
glffigl 1SI1 LgJ iHoimPsuniE WMs SOCIALISTE, VOTAŢI PENTRU PROGRESUL CONTINUU AL ARTEI SI
cm
waíím* TiMimif ¡HSSgSSB CULTURII ROMÂNEŞTI, PENTRU VIAŢA SPIRITUALA TOT MAI BO
uJpir^A. AA—sg^
GATĂ A SOCIETĂŢII NOASTRE !
i
Anul XXXII, nr. 6 933 j Joi, 21 februarie 1930 4 pagini — 30 ban!
La invitaţia tovarăşului
5 y
Nicolae Ceauşescu, ieri a sos?!»
m
, llt 1W ■
într-o vizită oficiala în ţara noastră,
.TflSíiifte I ' i l
,£îf. PM
e Hussein Ibrs Tafal al Regatului
al Iordaniei
I.a invitaţia preşedintelui
Republicii Socialiste România, Vizită protocolară De Ia un an la aliul Devei i se face o continua infuzie de tinereţe, prin noile blocuri
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, co se ridica aici. Anii actualei legislaturi au fost deosebii de generoşi in municipiul reşe
miercuri !a amiază a sosit Maiestatea Sa regele IIu- de stat au avut, înaintea con dinţă de judeţ. Foto : VIRGID ONOIU
în Capitală, înt.r-o vizită ofi sseiri lb.n Halal al. Regatului vorbirilor oficiale, un prim
cială, Maiestatea Sa regele Haşemit: al Iordaniei a făcut, schimb de păreri care a de
Hussein ihn Tain) al Rega
în cursul' chtpă-amiezn dc. .
tului Haşemit al Iordaniei curs intr-o ambianţă dc cor In întîmpinarea alegerilor
miercuri, la Palatul Consiliu
Noua întâlnire la nivel lui de Stat, o vizită protoco dialitate şi prietenie, carac
înalt românp-iorrlaniană, ex lară tovarăşului Nicolae teristică bunelor relaţii care
presie u bunelor relaţii de Ceauşescu. preşedintele Repu s-au statornicit, şi se dezvol-
prietenie, respect reciproc şi blicii Socialiste România. tă între ţările şi popoarele Intîlniri de lucru ale candidaţilor
colaborare, dintre colc două Cu acest prilej, cei doi şefi noastre. •>-
ţări. se înscrie, totodată, în de deputaţi eu oamenii muncii
eforturile comune ale Româ
niei şi Iordaniei dc a ckt un le
conţinut tot mai rodnic şi
mai bogat raporturilor bilate In eireumssrfpţsa electorală M.A.N. or. 8 Orăştie
La Palatul Consiliului de sens,, rezultatele pozitive ale
rale. dc a intensifica legătu
rile reciproce, corespunzător Stat au încoput, miercuri, 20 colaborării pe plan politic, în viaţa politică cotidia la Uzina de utilaj mi depăşească de două ori şi
intereselor ambelor popoare, februarie, convorbirile oficia economic. Ichnico-ştiinţilic, nă a judeţului, întilntrile nier şi reparaţii Criş- jumătate pe cea a anului
cauzei păcii şi colaborării in le între tovarăşul Nicolae cultural şi în alte domenii de lucru ale candidaţilor cior, iar candidatele de 1S80. Firesc, pe lingă ea
ternaţionale. Ceauşescu. preşedintele Repu de interes reciproc. Totodată, de deputaţi cu oameni ai deputate din circumscrip se vor dezvolta o serie de
blicii Socialiste România, şi
s-a considerat că există con
Ceremonia sosirii înaltului muncii din întreprinderi, ţia nr. 8 Orăştie — cu funcţionalităţi sociale, între
Maiestatea Sa regele Hussein
oaspete a avut loc pc aero diţii favorabile pentru pro 'instituţii, din cooperative oameni ai muncii de la în care o cantină -de l' 500 de
portul Otopcni. împodobit Ibn Tal al al Regatului Haşe movarea în continuare a bu agricole de producţie, de la treprinderea chimică, de la locuri iar la nivelul ora
sărbătoreşte. mit. al Iordaniei. nelor raporturi româno-iorda- oraşe şi sate ocupă un loc ,,Vidra“ şi de la întreprin şului va cunoaşte o dezvol
in întnnpinarea şefului sta P r e ş e d i n t e l e Nicolae nicnc. De ambele părţi, a derea mecanică Orăştie. tare deosebită construcţia
tot mai distinct. în cursul
tului iordanian a venit tova Ceauşescu şi Maiestatea Sa fost exprimată dorinţa de a Întîlnirea celor două can de locuinţe, oraşul se va
răşul Nicolae Ceauşescu. regele Hussein Ibn Ta.lal au sc fructifica cît niai bine şi zilei de ieri, asemenea în- didate din circumscripţia termofica, se vor construi
(<a ora 13,30 aeronava spe relevat cu satisfacţie faptul eficient aceste posibilităţi, în tîlniri au avut şi • candi nr. 8 Orăştie, tovarăşele E- 225 locuri în creşe, grădini
cială cu care călătoreşte su că relaţiile dintre România vederea dezvoltării şi mai pu daţi de deputaţi din circum lena Brînduşa şi Zamfira ţe cu cămin, liceu! meca
veranul iordanian, escortată scripţiile electorale ale
şj Iordania s-au amplificat şi ternice a colaborării economi Huţa, a fost un adevărat nic îşi va dezvolta capaci
dc ta intrarea pe teritoriul M.A.N. Astfel, candidaţii
aprofundat în ultimii ani, în ce. extinderii formelor şi do sfat al oamenilor cu oa tatea.
ţării noastre de avioane ale conformitate cu orientările şi de deputaţi din circumscrip- meni. Ai unor oameni ai Cum este şi firesc, dia
forţelor noastre armate, a a- •înţelegerile stabilite cu oca meniilor dc cooperare indus scripţia nr. 9 Brad s-au în muncii desemnaţi să candi logul celor două candidate
terizat. La scara avionului, trială. creşterii volumului
zia dialogului la nivel înalt, schimburilor comerciale. tâlnit cu oameni ai muncii deze în alegerile de la 9 cu oameni ai muncii din
dc la Bucureşti şi Aromân. de la întreprinderea mi martie pentru cel mai înalt secţia maşini-unelte áre loc
(Continuare în pag. a 4~a) Au fost evidenţiate. în acest (Continuare în pag. a 4-a 5 nieră Barza şi cu cel de forum al puterii de stat cu pe probleme de larg inte
oameni ai muncii care nu res’ pentru ei ca cetăţeni ai
contenesc să producă pen oraşului. Viorel Oprinescu
’ 1 . - * tru societate bunuri mate punea problema unui echi
rm
Accente Ingenisiitate P yj??' •• '.e-y v riale, să gîndească şi să libru mai bun între calita
de
serviciului
trudească neobosit la bine
tea
termofi-
¿î le ţării. şi al lor. Truda ne care şi furnizare a apei
V erminareu celei de a Intr-mi tub dc 1000 mm y. , obosită a celor de la X.M. calde menajere şi costurile
datui conducte magistrale dc diametru a fost montat un Orăştie se concretizează cu care se realizează acest
aditeţiune a apei potabile mic cărucior. Un o-m şi că in depăşirea tuturor indi serviciu în oraş. Oamenii
Ha tir:—Deva aste aşteptată ruciorul au intrai în tub şi ca torilgr de plan pe luna
oi nerăbdare de populaţia de acolo omul a început să au aflat astfel că problema
organelor
în
oraşelor Simcria şi Deva. supe, ţi pe măsură cc îna ianuarie, cu premise bune este partid atenţia consiliului
şi
de
Instalarea a 14 hm de con inta. uit buldozer împingea şi pe luna februarie, în li
vrarea peste plan a 20 buc.
ductă ridică o mulţime' de tubul înainte. Greu, dar era popular, că prin viitoarea
probleme tehnice a căror so unica soluţie. Opt zile s-a maşini-unelte şi a peste 80 centrală de zonă pen
luţie se dă. de obicei, prin lucrat, zi şi noapte, la să tone piese turnate din tru termoficare se are în
proiecte. parea celor două sublrcrver- fontă. vedere tocmai înlăturarea
Si in catul acestei'lucruri sări. Opt zile în care echipe în anii viitoarei legisla acestui neajuns. loan Hol-
s-au dat soluţii. Numai că, organizate de săpători nu turi întreprinderea urmea madi dorea să cunoască ce
neprevăzutul na ştie de pro s-an desprins de Ungă tera- ză să dezvolte şi să diversi condiţii trebuie să îndepli
iecte şi de posibilităţi. Şi a sanientul căii ferate. Un om fice construcţia de maşini nească un candidat de de-
Institutul de sitbingineri Hunedoara. Aspect.din labora
intervenit pe parcursul lu- rezista puţin timp să lucreze torul dc cuptoare metalurgice. — astfel ca producţia indus
crării. 'Traseul conductei in in tub şi alunei il înlocuia
tersectează două ¡ire de cale altul. Nu mulţi dintre cei trială din anul 1985 să {Continucire in pag. a 2-a)
ferată Simcria—-TIunedoara. care aşteaptă o îmbunătăţi • t 9tnao * (tum- t nttnr t j
Săpăturile pentru subtraver- re a alimentării cu apă în şi importante economii de se realizează de două ori pe dansuri populare, dans mo
sarea liniei erau prevăzute Deva ştiu ni cile greutăţi materiale : 2,4 mc lemn de săptămmă la staţia de radio dern şi dans tematic, briga
exploziv,
mină,
kg
4138
întreprinderii
amplificare
dă artistică şi montaj literar,
a
a se executa cu o maşină s-a făcut acea sub traversa 6 490‘ bucăţi capse şi 500 saci de tricotaje tip lină . din Hu taraf şi orchestră dc muzică
dc forat la secţiune plină, re care ameninţa să înlîrzie de lilrlic. nedoara. Temele dezbătute uşoară.
aflală intr-an singur exem cu luni dc zile lucrarea. Sc in cadrul acestei emisiuni,
plar in întregul sistem de cuvine să-i ştim cu toţii pc REALIZĂRI LA SECŢIA UN NOU COMPLEX cuprinzînd aspecte din acti VIITOR PARC
vitatea zilnică a fabricii, bu
construcţii aparţinând consi 'Mircea Gbebea, Petru Kaş- NEMETALIFERE MECANIZAT letine de analiză a calităţii AL*. CELOR MICI
liilor populare. S-a întâm ler, Gbeorg/ie Puntea, loan ZLAŞTI LA MINA LUPENI • produselor, sfaturi pe teme Nu peste multă vreme, co
tic educaţie sanitară, brevia
Ia* mina Lupeni, in secto
plat ca muşina aceea să se 7 ămaş. Vuşile Tlerlea, loan rul III, au început de curfnd re juridice se bucură de un piii din localiLatca Zaxn vor
în perioada trecută, de Ia
încăpăţhiczc a rămâne pe Rîpciş, Moţa Codrean, loan începutul anului (pînă în 15 lucrările de introducere a larg interes. avea la dispoziţie pentru
joacă balansoare şi toboga
undeva „lipită“ de o stîn- Haţegan, Ştefan Balaş şi februarie), colectivul de oa unui nou complex mecanizat. ne. Acestea vor fi montate
că şi. aţinui, cum să foci maistrul Dezideriu Pal meni ai muncii de la secţia De remarcat faptul că aces ÎNSCRIERI în zona în care sc*va ame
ta
este
al
complex
doilea
săpătura pentru subtraver- ciţiva dintre cei care au neme tarif ere Z in şt i din ca de tip SIVI A fabricat la * PENTRU FORMAŢII naja un nou parc cu alei şi
roiubuiri dc flori.
drul I.IYI. Hunedoara a obţi
sare ? Soluţia, o soluţie sim rezolvat. în timpul execută nut realizări deosebite în. I.U.M. Petroşani cu care este ARTISTICE
plă dar care presupunea rii acestei dificile lucrări, producţie. Astfel, s-au dat dotată mina din Laponi. Casa de cultură a sindica
greutăţi in execuţie, an gă cele mai multe probleme. peste plan in această perioa EMISIUNE LOCALA telor din Petroşani face în
sit-o tehnicienii de la dă 1 539 tone talc brut, 873 „Ancora tinereţii“ e.stc de această perioadă înscrieri
tone talc măcinat şi 14 082
pentru formaţiile artistice de
G.l.G.C.L. şi secţia A.C.T. ION CIOCLEl tone dolomită, realizîndu-sc numirea emisiunii locale ee teatru şi teatru pentru copii.
' • testa» t axeseof y saeu * 7 xxstry u mvj x ttM-a k rzma t «w b j i r nwn x je&wm * ittx» » taxnr a tseex a xm» a tmcj»
