Page 7 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 7
1 ® SIMBATA, 2 FEBRUARIE 1980 Fdg. ¿
AGENDÁ electorala.
Democraţia participativă -
• ger-
democraţia înfăptuirilor
spa-
„Gus-
‘ (re- (Urmare din pag. 1) săteşti, modernizarea de dru sută din gospodăriile comu
5) muri şi altele sînt tot atîtea nei, lucrare realizată din
rinit se înscrie electrificarea tutu fapte de muncă, de creaţie a iniţiativa şi cu munca locui
mtelor ror satelor prin contribuţia obştii, pentru obşte. Şi, dacă torilor din satele Luncoiu
şi in- în bani şi în muncă a locui ar trebui să punem o emble de Sus, Dudeşti, Podele,
ianua-
torilor şi cu sprijinul mate mă pe tot ceea ce am reali Luncoiu dc Jos, Stejărel.
rial al statului. Electrifica zat cu oamenii pentru oa Construcţia celor 6 noi săli
rea a permis oamenilor să fo meni, aceasta ar putea să aibă de clasă la şcoala generală fruntaşii comunei. Activitatea
pregă- losească radioul, televizorul, înscrisă pe ea cuvintele „Fău şi a jmnctuilui termic pentru de gospodărire şi înfrumuse
tle ia frigiderul, aspiratorul şi alte rit de noi, pentru noi“. A- încălzire, a magazinelor ali ţare, desfăşurată anul trecut,
aparate electrocasnice, ca şi ceastă emblemă o poate pur mentare din Stejărel şi Du se concretizează în realizarea
la oraş. Construcţia di şcoli, ta cu cinste alimentarea cu deşti, date anul trecut în fo prin muncă patriotică a u-
cămine culturale, magazine losinţă, podurile din beton
lias — apă potabilă a peste 70 la nu>i volum dc lucrări în va
eră E- din Luncoiu de Jos şi Stejă loare de 625 000 lei, faţă de
23) rel, drumul de la Dudeşti, 584 000 lei angajament, reve
mbătă cabinetul stomatologic — toa
te au această emblemă. între nind 323 lei pe locuitor. A-
nul acesta, vom executa lu
iniţiatorii şi făuritorii aces
tor obiective şi lucrări sînt crări în valoare de 600 000
comuniştii, deputaţii şi alţi lei, eforturile concentrindu-le
cetăţeni inimoşi, membri ai la construcţia căminului cul
organizaţiilor democraţiei şi tural din Luncoiu de Sus. a
J Ka- unităţii socialiste, care acţio punctului alimentar din Po
i; 7,00 nează sub conducerea şi în dele ş.a. Materialele necesare
evista
© Ieri a avut loc adunarea reprezentanţilor oamenilor drumarea organizaţiilor de construcţiilor — cărămida,
ştiri; ţrneii de la uzina nr. 1 cocso-chimică din C.S.H. Cu acest partid. Avem în toate satele piatra, nisipul, varul şi lem
. 10,05 prilej, cocsaril — aflaţi în* fruntea întrecerii socialiste —•, cetăţeni destoinici, cu iniţia nul — sînt făcute sau procu
; 10,40 au raportat realizarea în luna ianuarie a 2 900 tone rate de cetăţeni cu sprijinul
nesc ; tivă şi simţ gospodăresc,
; 11,05 cocs metalurgic peste plan, din angajamentul anual de precum Florea Benea, Moise primăriei.
Dis co 10 000 tone. Mihoc, loan Vasiu, Sabin Iată cîteva fapte concrete,
in pre-
Bule- ® Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din muni Benea, Adam Benea, Tranda care vorbesc de la sine despre
n co- fir Benea, Ivan Ghcorghc, ce înseamnă democraţia par
»stru ; cipiu numără în prezent 6 446 membri. In cel 21 de ani Traian Benea, Matei Aron,
0 Me- de existenţă, s-au plătit pînă acum membrilor C.A.R.P. ticipativă, angajantă şi res
iojur- 18 748 împrumuturi, in valoare de peste 23 milioane lei. Olivia Sas, Nistor Aron şi ponsabilă, caracteristică orin-
<ling ; alţii, care sînt fruntaşi între duirii noastre socialiste. Balerina Ileana Iliescu in rolul „Giselle“.
0 Ro- • La Liceul industrial nr. 1 (metalurgic), începe astăzi
telodii tradiţionalul „Dialog cultural-educativ" pentru elevi (în J
lZî, in
ţe so- prima etapă — anii I). Acţiunea, organizată de comite
irnal ; tul U.T.C. şi comitetul sindicatului din liceu, este la cea
24,00 de a 15-a ediţie anuală. — Prezenţa dumneavoastră ccaslă patimă de a dansa opri preferinţele dv. ? specialitate de peste hotare
5—6,00 la Deva, în compania exce cu toată fiinţa ? — Biet are rol -reprezintă vă apreciază lot util de mult i
cturn. • La nivelul comunelor Teliucu Inferior şi Ghelari, a- lentului Pruncise Valkay, — Mă puneţi in dificultate altceva, prin urinare nu pol cu acasă. Să vorbim despre ^
tctua- parţinătoare municipiului, au avut loc zilele trecute ana constituie un eveniment artis cu această întrebare. îmi vine pune personajele interpretate seria dumneavoastră de suc- i
ehxlia lize comune ale consiliilor comunale de educaţie politică tic major. Vor biţi-ne despre foarte greu să vorbesc despre de mine pe acelaşi plan. De cese in străinătate. I
etăţo- şi cultură socialistă cu consiliile de conducere ale cămi impresiile dumneavoastră la mine însămi. Am fost şi ră sigur, trebuie şti ai o prefe — Am dansat foarte midi. ţ
îgerile
Kajati nelor culturale. A fost examinată activitatea din anul tre cea dinţii înliltdre cu publi nii u un gen de om care con rinţă. Sau chiar mai multe. în Italia, Grecia, Spania, l
ui co- cut, stabilindu-se totodată măsuri pentru îmbunătăţirea cul nostru. fruntat cu lauda, este încur In accepţiunea mea, diferen Franţei, Cuba ele., dar cred /
'i ta tea ei în viitor. cat de o senzaţie de stînje- ţa între rolurile preferate că pe loc de frunte stau ţ
volta- — Găsesc impunătoare con
t pro- ® Comandanţi de pionieri şi alte cadre cu munci de diţiile puse la dispoziţia noas neală. Cred că tot ce am de este minimă, fiecare creând o două evenimente importante l
ţia la tră, sînt impresionată de a- din viaţa mea: „Giselle" la /
B trai răspundere în activitatea pionierească s-au intîlnit zilele ccst lăcaş de cultură, în care „Kirov" din Leningrad, şi *
dialog trecute într-un fructuos schimb de experienţă pe temă
For- „Forme şi mijloace folosite de organizaţia de pionieri pen am putut evolua in circum „Lacul" Li „Balşoi". A dansa ^
u uzi că tru ridicarea nivelului la învăţătură şi combaterea eşecu stanţe dintre cele mai bune. pe aceste scene cred că în- i
;riclia*/ Scena Casei de cultură din Sînt seamnă ceva... i
ire cit lui şcolar".
Deva este demnă de admi — Fără ca baletul clasic \
© După 30 de ani de muncă în acelaşi loc, Simion raţie. In ceea ce priveşte pu să-şi fi pierdut tlin populari- i
Rusanov, tehnician principal la serviciul planificare din blicul, rn-a surprins plăcui valorilor a talc, asistăm şi la noi direc- )
combinat, trebuia să iasă la pensie cu o lună în urmă. căldura şi receptivitatea lui. ţii de dezvoltare în dansul \
A rămas insă la muncă pină la sfirşitul lunii ianuarie, să-şi Acest public este avizai în contemporan. Ce credeţi de- i
ajute colegii la terminarea lucrărilor. Un motiv in plus pen Interviu cu Artista Emerită ILEANA ILIESCU, spre experienţele lui Maurue ,
/Iiliard materie de balot, calitatea sa
•agdad tru care tovarăşii de muncă l-au sărbătorit joi, la despăr mamfeslîndu-se şi prin faptul prim-balerină a Operei Române Bejart, Alvin Ailey sau Al- I
l : O- ţire, aşa cum se cuvine. că reacţionează sensibil la pa din Bucureşti win Nikoliiis ? ^
(Fia- — Admir dansul modern i
albene ® La grădiniţa întreprinderii miniere s-a desfăşurat joi sajele de virtuozitate şi de
•ricorn valoare. '1 oale acestea de numai in măsura în care mă j
(Con- o foarte instructivă consfătuire, iniţiată de Consiliul muni emoţionează. Dealtfel. chiar ţ
?ANI : cipal al Organizaţiei pionierilor şi şoimilor patriei, pe monstrează că spectatorii de spus despre raportul dintre altă bucurie. Ridurile care şi formaţiunile de dans trio- i
ine • tema „Forme şl mijloace eficiente de educaţie p.atriotică veni iubesc, gustă, şi înţeleg
le I-1I acest gen de artă. dans şi mine, o spun pe mă caracterizează mai bine, dern au la bază clasicul, că- '
o stea a şoimilor patriei", la care au participat numeroase edu scenă. cele unde temperamentul meu ruin i s-u dat o expresie ţ
brie) ; catoare de la grădiniţele din municipiu. — înainte de înlîlnirea se simte în largul său. Aşa nouă. Sini o balerină de for- 1
morţii noastră, am răsfoit istoria — 7 oluşi, ce înseamnă pen
: Spc- • Joi dupâ-amiazâ, la clubul „Siderurgistul", numeroşi tru dumneavoastră faptul că dar, „Don Quijotte", „Lacul mafie clasică şi acest factor
e nu-1 baletului, reţinînd un citat —- deşi cuceritor de ţinură lebedelor"... mă marchează, in genere — |
(Mun- tineri şl tinere de la Întreprinderea de tricotaje şl fabri i care îmi pare a fi revelator şi această remarcă c valabilă {
Cap- cile de oxigen din C.S.H. au asistat la un reuşit spectacol i pentru personalitatea dumnea — sînteţi un termen de re — Şi „Giselle“. Vă spun şi pentru celelalte arte — i
■ de poezie şi muzică la care şi-au dat concursul membri voastră artistică, lală-l: „Ba ferinţă in istoria baletului ? acest lucru, fiindcă sîntem sini adepta valorilor atUen- i
după nu ■minunat spectacol cu
>- ai cenaclului scriitorilor „Flacăra" şl grupul folk „Canon". lerină strălucitoare, cu miş- — Nici la această între ti CC. ^
IJ- Au citit versuri, printre alţii, cunoscuţii Mariana Pândaru, bare nu pot răspunde, decît acest balet.
ti- 1 care largă şi siguranţă Lch- — „Giselle“ este pentru — în încheiere, ce trans- (
Valeriu Bârgău şi' fraţii Eugefî şi loan Evu. prin dansul meu. miteţi publicului din Devii ? 1
I nică, fără să se oprească la mine o încercare. Rolul este
fe ® Miine, un nou meci amical de fotbal, în cadrul eta — Vă aflaţi la apogeul li — Că mi-a cîştigut sitnpu- 1
I un anumit gen, abordind cu nei cariere artistice de excep net liric. Simţeam nevoia, să
lid pei de pregătiri : Corvinul — Şoimii Sibiu. rup nişte bariere artificiale. tiu şi că oricând mă voi in- [
•E: curaj roluri clasice şi de ţie, avhxd în palmaresul dum toarce cu bucurie pe această 1
K> . Rubrică realizată de compoziţie". Cine v-a văzut neavoastră toate rolurile re Vedeţi, un rid ca acesta îţi scenă primitoare. ţ
!a- DOINA COJOCARU, I dansînd măcar o dală, apro dă tocmai ceea ce iţi lip
I — prezentative ale literaturii de seşte.
i) ; cu sprijinul organelor locale bă fără rezerve acest portret balet. Dacă ar trebui să op Interviu realizat de
in şi al corespondenţilor voluntari ţ grăitor. taţi, la care dintre ele s-ar — Publicul şi opinia de AL. COVACI
grăitor. Dc unde izvorăşte a-
■J
ii :
.N:
lisa
Ul-
f A:
iC :
Me- Cit produc şi cît ar trebui să produci pajiştile naturale ale judeţului ?
— Cunoscînd că pajiştile vind alimentările cu apă, a- de mecanizare integrală a lu nilor din zona alpină, în anul
naturale reprezintă principala dăposturile pentru oameni şi Convorbire cu ing. EMIL CHIRILĂ, directorul Întreprinderii crărilor, pc cel puţin 2 200 acesta vom extinde acţiunile
f judeţene de execuţie a lucrărilor de îmbunătăţiri
resursă pentru asigurarea ba pentru animale, construcţia ha. Consiliile populare co agroameHorative pe cel puţin
¡n 1 zei furajere, vă rugăm tova dc drumuri şi altele, am de şi exploatarea pajiştilor munale, conducerile unităţi 2 500 ha. în zonele dc şes
răşe director să ne spuneţi păşit prevederile. Deoarece lor agricole, toţi crescătorii şi colinare ne preocupăm să
, 58, cum se înfăptuiesc prevede nu s-au obţinut sporurile dc du-sc importante sporuri la exisli mari rezerve care tre de animale şi locuitorii sa facem fertilizări timpurii şi
rile din programul judeţean masă verde sau lîn planifi producţia animalieră. Pe pă buie valorificate intens pen telor trebuie să înţeleagă ne după ciclurile de păşunat în
,6, 8,
1 de dezvoltare a agriculturii cate, lucrările neefectuatc in- şunile unde s-au aplicat lu tru a asigura o bogată bază cesitatea organizării perma scopul asigurării' pc această
C»3 438 privind îmbunătăţirea pajiş fluenţînd negativ soarta pro crări de ameliorare în com furajeră în fiecare unitate nente, nu doar sezonier, aşa cale a unor importante spo
Í36 004
tilor naturale. ducţiei de furaje, ne stră plex, respectiv unde s-au rea agricolă. Ce măsuri trebuie cum s-a întîmplat pînă acum, ruri dc producţie. Prin con
— în perioada trecută din duim să recuperăm restanţe lizat pajişti semănate, pro- întreprinse pentru a spori a lucrărilor de ameliorare a jugarea eforturilor tuturor
actualul cincinal am avut le în ultimul an al actualului pajiştilor. Dc asemenea, în factorilor răspunzători dc
stabilit să realizăm fertilizări cincinal. Exprimat valoric, m SI5T/I' lăturarea practicilor de pă- soarta producţiei de furaje,
volumul lucrărilor ce trebuie şunarc abuzivă a păşunilor şi
pe 111 000 ha pajişti, rege este posibil şi necesar ca pî
nerări prin supraînsămînţarc materializate în acest cinci I95RI PRODUCŢIA AGRICOLA A «9I8DETULU8- fîneţclor (în mod deosebit nă la sfîrşitul cincinalului
>pentru nal se ridică la aproape 150 primăvara timpuriu şi toam
V re- pe 6 300 ha, defrişări pe milioane lei, la care se a- na tîrziu) constituie o im viitor să fie îmbunătăţite
caldă 11 100 ha, desecări şi lucrări toate pajiştile din zopa de
noros. antierozionalc pe 2 780 ha şi daugă acţiunile nefinanţate. ducţia dc masă verde a de randamentul tuturor pajişti portantă măsură de redresa şes şi colinară, asigurînd ast
jorare. corectarea acidităţii solului pe — Care este eficienţa lu păşit, în medie, 20—25 tone lor din judeţul nostru ? re a producţiei de furaje.
rat cu crurilor de îmbunătăţiri efec — De maximă însemnătate O atenţie deosebită se im fel înfăptuirea sarcinilor sta
i tare 3 200 ha. Analizînd stadiul la hectar. Posibilităţile în bilite dc Congresul al XII-
actorul înfăptuirii acestor sarcini tuate pînă acum pe pajişti ? semnate de ridicare a- poten este acţiunea de realizare a pune să fie acordată folosi
vor xi — Pe suprafeţele de pa ţialului productiv al pajişti pajiştilor semănate pe supra rii integrale a producţiei de lea al partidului privind dez
3 gra- trebuie să .arătăm că, din u- jişti comunale îmbunătăţite, feţe cît mai mari, în care masă verde de pc păşunile voltarea intensivă şi moder
î 2 şi nele cauze obiective şi subiec lor au fost puse cu putere în
producţia de furaje a cres evidenţă prin realizările în scop trebuie continuată cu alpine, unde an de an rămîn nizarea agriculturii, creşterea
tive, s-au înregistrat restan registrate pe păşunile de la toate forţele lucrarea dc des ncfolositc cantităţi aprecia ponderii sectorului zootehnic
caldă, ţe la o serie de acţiuni, între cut de aproape două ori. Ga
•e vor urmare a fost posibil să fie Sîntămăria-Orlea, Beriu, Gă- ţelenire a terenurilor respec bile de iarbă, care poate şi în ansamblul producţiei a-
tem- care amintesc^fertilizările, a- dublată încărcătura de ani- lan — Bretea Română, Bă- tive. Este stabilit ca în anul trebuie să fie transformată în gricole globale.
plicarea amendamentelor şi jnale la unitatea de supra cia — Tîmpa şi altele. acesta să fie extinse pajişti lapte şi carne. •
desecările. La obiectivele pri faţă, concomitent realizîn- — S-a demonstrat deci că le semănate, cu posibilităţi Pentru îmbunătăţirea păşu N. T’IRCOB
