Page 71 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 71
fOI, 21 FEBRUARIE 1980 -i
In noua ©tapă a întrecerii — Sfatul medfouluB
o activitate mai rodnică Ce e bine
In ediţia a II-a a Festiva sprijinul producţiei. Este vor casa de cultură am văzut în să sîim
lului naţional „Cîntarea ba de dezbaterile organizate decembrie, anul trecut, un
României“, la Casa de cul la nivel de grupă sindicală, spectacol dat în cinstea frun ® In holul Casei municipale de cultură este expusă
tură a sindicatelor Călan, spectacolele acasă la navetişti, taşilor şi mi-a plăcut foarte macheta municipiului Deva, care înfăţişează dezvoltarea despre gripă...
rezultatele n-au fost pe mă prezentările de carte nouă, mult“. Dar am întîlnit şi din sa economîco-socială etapizată pînă în anul 2000. Pe ma
sura posibilităţilor. Doar pa alte manifestări. Toate aces tre cei care nu ştiau mare lu chetă sînt reprezentate arterele de circulaţie, cartierele de Gripa începe brusc, cu
tru din cdlc 15 formaţii ar te acţiuni au deja tradiţie. cru despre activitatea cultu locuit, platforma industrială şi zonele de agrement, noile frisoane, febră, dureri
tistice existente şi cinci din Dar drumul spre o nouă ca rală. Poate că deficitară în construcţii de locuinţe şi obiective social-culturale care se musculare şi la nivelul
cei peste 30 de solişti de mu litate e încă lung. Se inten acest sens este şi populariza vor realiza în acest an, în cincinalul 1981—1985 şi în eta globilor oculari, dureri de
zică populară şi uşoară s-au ţionează ca la dezbaterile _pe rea unor acţiuni. Programele pele următoare, pînă în anul 2000. cap, oboseală pronunţată,
® Zilele trecute, la şcoala generală nr. 4, a avut loc o
situat pe locuri fruntaşe în microgrupuri să fie antrenaţi de activităţi lunare trebuie a-, tuse, pierderea poftei de
faza judeţeană a festivalului. propagandişti, iar la specta fişate la locuri vizibile. în interesantă întîlnire a elevilor din clasele a VII-a şi a mîţicare, uneori hemoragii
Formaţia corală a reuşit să colele „la navetişti acasă“ să luna ianuarie nu s-a făcut Vlll-a cu lucrători din cadrul secţiei L 5 a staţiei C.F.R. nazale. De regulă, febra
depăşească acest stadiu, ocu- fie prezenţi reprezentanţi din acest lucru. Printre altele, invitaţii au prezentat meseriile ce pot fi în durează 3—5 zile, avînd
conducerile întreprinderilor ai văţate prin şcolile M.T.Tc., întîlnirea constituindu-se astfel
pînd locul II la faza inter — Ca să ai rezultate bune tendinţa de manifestare în
a căror lucrători sînt navetişti. şi ca un ghid de orientare şcolară şi profesională.
judeţeană de la Reşiţa. Me în munca cultural-educativă ® Duminică, în cadrul „Dialogului hunedorean" des două etape ; excepţie fac
a ritul este atît al membrilor trebuie să pui mult suflet. făşurat în satul Chergheş, a fost prezentată expunerea doar cazurile care evolu
formaţiei cît şi al conducăto „cîntarea Dar multe cadre tehnico-ingi- ează cu complicaţii (pneu
rului ei, x Iftimie Bugariu, a-tî't „Satul hunedorean —- ieri, azi şi în viitor. Perspective de monii, de pildă) la copii,
■t nereşti şi chiar factori de dezvoltăre a comunei în cincinalul 1981—1985", apoi for
>l de tînăr în ciuda vîrstei 1 komâmei“ răspundere nu manifestă in maţii artistice din ţoale satele au prezentat un frumos vîrstnici şi bolnavi cro-'
— Situaţia în prezent cu nici.
a teresul cuvenit pentru acest program în faţa numeroşilor spectatori. îmbolnăvirea de gripă
noaşte o sensibilă îmbunătăţi Refcrindu-se la efectul pro gen de activităţi. Aşa se ex ® In sala de expoziţii a Bibliotecii judeţene a fost des
re. Formaţiilor existente li gramelor brigăzii artistice a- plică şi nereuşita unor acţiuni chisă marţi o expoziţie de carte „Democraţia socialistă —- este determinată de va
s-.au adăugat, pentru noua riaţiile de temperatură şi
supra procesului de producţie, cum sînt de pildă „Joile ti cadru activ de formare a omului nou, de manifestare a
etapă a festivalului „Cîntarea presiune atmosferică, de
tovarăşul Traian Horvat, pre personalităţii umane".
României“, încă un grup sa şedintele Consiliului orăşe neretului“, care nu întotdeau ® „Cel mai bun ajutor de maistru ţesător" — con umiditatea ridicată a ae
tiric, o echipă de teatru, iar na se bucură de o participare rului, alimentaţie, aglome
nesc al sindicatelor Călan, a- corespunzătoare — sublinia cursul pe meserii ce a avut loc la Jesătoria de mătase rarea în spaţii închise, u-
dansurilor populare le-am a- precia : „Peste tot, la turnă marţi a fost cîştigat de tînărul loan Ciocan, urmat, în or
dus unele completări, obţi- tovarăşul Petru Bora, preşe dine, de Cornel Duma şi Albuţ Păcurar. tilizarea mijloacelor de
nînd pentru ele şi o îndru toria I, turnătoria II, meca dintele Comitetului orăşenesc transport în comun. Un
0 nică, energetică, la furnale DOINA COJOCARI) rol- mare în transmiterea
j mare competentă în persoana de cultură şi educaţie socia bolii îl au formele uşoare
coregrafului Valcriu Erzian. notele critice din textul bri listă Călan.
găzii, inspirat din munca şi de îmbolnăvire, care nu
Sperăm o evoluţie mai bună conduita oamenilor, îşi a- — E necesară şi pricepe necesită concediu medical
din p,irlea tarafului şi for rea — precizează tovarăşul şi nu-1 determină pe bol
maţiei de muzică uşoară, al ting ţinta, vindecînd de nă Romulus Crişan, secretar ad-«- Pe urmele unei audiente nav să se adreseze medi
căror succes e condiţionat rav pe risipitorii de mate junct cu probleme de pro cului.
mai ales de... disciplină — riale, absentomani, pe cei ce pagandă al Comitetului oră
arăta tovarăşul Ferdinand mai împiedică bunul mers al şenesc Călan al P.C.R. Şi aici Exigenţă sporită pentru De aceea, o atenţie deo
Iderţeg, directorul casei de producţiei“. avem noi un mare „of" : lip sebită trebuie acordată
cultură. Am încercat cîteva sondaje sa unui' metodist, indispensa prevenirii răspîndirii bo
lii. Pentru aceasta, bolna
în preocupările Casei de în rîndul unor locuitori din bil realizării unei calităţi in calitatea produselor lactate vii vor fi izolaţi la domi
cultură a sindicatelor din Călan. Balazs Eugen, meca terpretative la nivelul exigen ciliu pe o durată de 5—7
Călan sînt preponderente — nic de locomotivă la între ţelor puse în faţa unui aşc- C. Gheorghe din Deva a lizarea laptelui mulţumeşte zile şi se va evita contac
şi e bine ! — activităţile po- prinderea „Victoria" ne-a zămînt cultural de talia celui venit la redacţie, aducînd şi pentru sprijinul acordat în tul cu persoane cu rezis
litico-educativc, dar şi cele spus : „Am participat la cî în discuţie. o sticlă de lapte cu impuri depistarea acestei deficienţe tenţă scăzută şi cu risc
artistice desfăşurate în afara teva acţiuni care au avut loc tăţi. Întreprinderea de in calitative şi promite că va mare de complicaţii. în
spaţiului său şi care vin în la noi, la transporturi. La VIORICA ROMAN
dustrializarea laptelui Sime lua toate măsurile posibile colectivităţi se va introdu
ria a verificat sedimentul pentru eliminarea acestor ce supravegherea epide-
maroniu depus pe fundul deficienţe. Astfel, „...înce- miologică ; se va suspen
sticlei respective. Iată ce pind cu dala prezentei sesi da vizitarea bolnavilor în
s-a constatat : „Sedimentul zări, compartimentul C.T.C,. spitale. Importante sînt şi
este provenit din reconsti va efectua verificări ]>c Vsr- măsurile de creştere a re
tuirea laptelui praf, folosit je de lapte praf, pentru pre zistenţei organismului, în
la realizarea laptelui de întâmpinarea intrării în fa tre care amintim : respec
consum. Particulele de lap bricaţie a laptelui praf care tarea regulilor de igienă,
te praf caramelizat de cu deţine vicii ascunse. In plus, evitarea frigului, umeze
loare maronie sînt fine şi cazul a fost prezentat si a- lii, surmenajului, alimen
dispersate în masa laptelui nalizal cu toii muncitorii taţie raţională, plimbări
praf şi nu pot fi observate pentru determinarea unui în aer liber şi la soare.
cu ochiul liber, această de spirit de exigentă mai ridi-, Un efect favorabil îl are
ficienţă constituind un viciu cat în această privinţă şi în şi consumul de vitamină
C (preferabile sucurile de
ascuns al acestui produs, de general pentru calitatea pro
oarece apare numai după ducţiei“. lămîie). în acelaşi timp
reconstituirea laptelui praf. O confirmare a acestor trebuie combătută ideea
întrucît nu prezintă nici un angajamente am vrea s-o profund greşită şi dăună
toare că alcoolul ar oferi
grad de solubilizare, se de găsim în calitatea tot mai
pune ca sediment în timp“. bună a laptelui şi produse o protecţie eficientă faţă
de gripă.
Odată constatările făcute, lor lactate fabricate la Si-
, Ansamblul folcloric al Casei ac cultură din Haţeg, prezintă la Toteşti spectacolul întreprinderea de industria meria. Tratamentul gripei pre
„Străbună vatră românească“. Un moment cu solista Elena Pal, acompaniată <le taraful supune, în afara izolării
condus tie Carol Slovic. Foto : VIRGIL ONOIU
bolnavului la domiciliu,
consumul de lichide în
SERVICII De la corespondenţii voluntari ţia sportivă „Victoria", au cantitate mare, precum şi
DIVERSIFICATE organizai o „săptămână cul- utilizarea de antipiretice
Re(eaua de prestări ser- tural-sporlivă", în cadrul (substanţe care scad fe-
PENTRU AMELIORAREA Viorel Lăzărescu, Ion Dra idei de profesorul loan Aga. căreia s-au desfăşurat două braj : acalor, fasconal, an
a Cooperativei de con
sum comunale Boşorod (pre PAJIŞTILOR gau şi alţii. (Marin Mă- iar mesele de lucru au fost reuşite concursuri de tenis tinevralgice care conţin şi
şedinte, Maria Buciumau) lăescu, Sîntămăria-Orlea). confecţionate de elevii şco de masă şi şah. Cîşligălori: chinină. Un foarte bun e-
numără în prezent secţii de Cetăţenii din satele Bă- UN NOU lii, sub îndrumarea maiştri- Mircea Marincaş, Nicolae fect are preparatul fenil-
cojocărie, cizmărie, închi răşti, Săcel şi Sînpetru au lor-instructori Mircea Pă- PopOvici şi Parascliiv Radu butazona (supozitoare sau
riat veselă, zidari-zugravi, fertilizat 520 ha pajişti cu CABINET ŞCOLAR iraşcu şi Dragoş Hrib, în — la şah, Dionisie Rujoi, drageuri). în fine, trebuie
croitorie-broderie. în peri îngrăşăminte chimice, au e- La Şcoala generală nr. 7 timpul orelor de practică. Mircea Marincaş şi Nicolae reţinut că antibioticele nu
oada ce urmează, la Boşo fectuat lucrări de igieniza din Hunedoara, a fost a- (I. Vlad, Hunedoara), Diaconu — la tenis de au nici un fel de efect
rod vor mai lua fiinţă: o re pe 450 ha şi de comba menajat de curînd un reu „sAptămînA masă. „Săptămâna“ s-a în în cazul gripei, ele fiind
secţie de confecţionai carto tere a eroziunii pe 60 ha. şit cabinet pentru limba ro CULTURAL-SPORTIVĂ" cheiat sîmbătă cu o frumoa utilizate doar în cazul
naşe pentru alimentaţia pu Dintre cei 2S5 cooperatori să seară cullural-dislractivă, complicaţiilor acesteia, la
blică şi o secţie de croitorie participanţi la aceste ac mână. Pe pcre(i sînt nume Comitetul sindicatului de unde s-au înmânat şi pre stricta indicaţie medicală.
pentru femei. (Ion Coţoi, ţiuni s-au remarcat Maria roase portrete de scriitori şi la Întreprinderea „Victoria“ miile cîştigălorilor. (Traian
Dr. CORNEL STOICA
Deva). Şlefănic, Gavril Botoroagă, pocii — picturi executate în Călan, împreună cu asocia Horvat, Călan).
Spitalul C.F.R. Simeria
e — • — « — e — ® — ® — « — o — o — ® — ® — ® — ® — o — e — o — © — ® — e — © — e — o — o — © — © — e — a — 0 — ® — o — o — ©
1 AVERTISMENTUL N-A FOST astfel A.C. scăpase cu faţa „curată". N-a în Un caz asemănător este cel al lui Nicolae asemenea indivizi. Pot rămîne foarte uşor pă
• LUAT IN SEAMĂ... văţat nimic din acel avertisment. Activitatea Ciuraru, fost achizitor la cooperativa de con gubiţi şi poate fi chiar mai râu.
I ei infracţională repetată s-a soldat cu 7 ani sum Recaş, din judeţul Timiş. Afacerile Iul
9 Activitatea infracţională a Alexandrei Cătă închisoare, iar a surorii şi complicei sale Vic erau tot cu bijuterii din metale preţioase, dar „PRIETENII" DE PAHAR
lin, soră medicală din Petroşani, constînd din toria Grecu, cu 5 ani. sursa era un cetăţean străin. Se vede treaba
I provocare ¡legală de avort diferitelor persoa- că afacerile lui Ciurar durau de mai multă Lupi mai văzuse în viaţa lui, Petru Sima,
BUSSINESUL CU BIJUTERII vreme, pentru că bişniţarul căpătase o anu de profesie cioban. Lupi in piele de... oamUii
0 ne prin mijloace empirice dura de mai multă
1 vreme, in perioada 1972—1979 au fost depis DIN METALE PREŢIOASE COSTA mită îndrăzneală. Işi oferea marfa nu chiar insă n-a avut ocazia să vadă decit într-o
tate multe cazuri în care ea a intervenit în văzul lumii, dar în plin centrul unui oraş seară tîrzie de august a anului trecut. Cu
•pentru suprimarea vieţii in devenire, peri- Una dintre preocupările neconsemnate în din judeţul nostru. Numai că aici i s-a în Constantin Gherasim, în vîrstă de 24 de ani,
| clitind în acelaşi timp viaţa celor care apelau cartea de muncă a Elisabetei Kreutzer din fundat.- Ultima iui afacere — pentru că cel muncitor la Cugir, de loc din Simeria, şi cu
9 la „serviciile" ei. Ceea ce era de prevăzut Mihăiţă Zlate, de 20 de ani, muncitor la re
să se întîmple, mal devreme sau mal tîrziu, vizia de vagoane Simeria-triaj, băuse la po
I s-a întîmplat. Provocindu-i un avort Virgi- FAPÎE' DINI OTSTÂN*jpjfc r pasul Strei, aşa cum se moi bea între oameni.
0 nlei S., mamă a doi copii, în urma infecţiei Numai că, după ce au plecat de la popas,
,;N % n & cei doi „prieteni" de pahar au devenit subit
. cauzate de avort, aceasta a decedat. La
1 cercetări s-a stabilit că, de-a lungul timpu- lupi. L-au atras pe cioban intr-un loc mai
Hunedoara era bussinesul cu bijuterii din puţin trei ani de aici înainte nu va mai pu
• lui, Alexandra Cătălin îşi făcuse în mai mul- izolat, l-au lovit,- l-au trîntit într-o băltoacă
metale preţioase. Devenise un fel de nave tea întreprinde alta, fiind pus la poprealo -—-
| te cazuri complice pe sora sa, Victoria Grecu, şi l-au prădat de 3 800 lei. Fapta lor nu-
muncitoare la Fabrica de mobilă din Live- tistă intre Cluj—Arad—Timişoara şi Hunedoa cîntarea nici mai mult nici mal puţin decit
0 zeni. ra. Cumpăra bijuteri la un preţ (de la per 529 grame de bijuterii din aur. „Să mi se re mindu-se în limbajul Codului penal tilhărie,
soane care, ca şi ea, ocoleau legea) şi le ducă pedeapsa — cerea el in instanţă. Am
1 A existat în acest interval de timp un aver- instanţa l-a „ajustat" pe primul cu patru ani,
revindea in Hunedoara cu alt preţ, evident predat la stat (rugăm să fiţi atenţi la nuanţe)
e lisment dat de viaţă Alexandrei Cătălin, pe iar pe cel de-al doilea cu trei ani de închi
în profit pentru ea. Surprinsă în plină „acti o jumătate kilogram de aur şi apoi, atunci
1 care aceasta nu l-a,luat în seamă. Provocase soare. Recursul le-a fost respins de curînd,
vitate", asupra ei s-au găsit bijuterii în va cind m-au semnalizat organele de miliţie,
avort şi Auricăi B. La un pas de deznodă-
loare de 9 561 lei. Condamnată de instanţă aşa că vor executa pedeapsa binemeritată-
® mîntul fatal, aceasta a mai apucat să se pre- puteom să nu opresc maşina". N-a „ţinut".
| zinte medicului şi, cu preţul unor eforturi la 2 ani şi şase luni închisoare, ea a fost Va face trei ani de închisoare pentru că re pentru fapta lor.
obligată şi la plata sumei de 28 251 lei. 19
mari, a fost salvată. A tăgăduit vehement a- cursul ¡-a fost respins. Un semnal de alarmă
amatori de chilipiruri din „sursa" Elisabeta Rubrică realizată cu sprijinul
^ tund că altcineva i-ar fi provocat avortul şi Kreutzer au rămas cu... buzele umflate. pentru amatorii de bijuterii cumpărate de la Tribunalului şi Procuraturii judeţene
— « — © — o — © — o — o — © — • - © — 0 — © — © — » — o — ® — ■* —