Page 74 - Drumul_socialismului_1980_02

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.d
Pag. 2

Rodnică întîlnire de lucru Larg şl divers dialog

i'1'E
(Urmai'î, din pag. 1) de locuri, 'şcoli, grădiniţe, Ceauşescu, le-a încredinţat cu siderurgiştii hunedoreni
s'paţii comerciale, cămine în amplul proces de meca­
cum şi unele rezerve exis­ pentru nefamilişti, stadio­ nizare complexă a lucrări­ 16,00 Telex
tente în acest domeniu. nul cu 15 000 de locuri, o lor miniere din Valea Jiu­ (Urinare din pag. lî cadru optim în care, aşa locuinţelor ce se constru­ 16,0,5In di
Evocînd atmosfera de en­ sală polivalentă cu 1 500 de lui. cum sublinia tovarăşul iesc, acoperirea patinoar u­ Uteiui
tuziasm şi dăruire în mân­ locuri, un centru civic mo­ Caracterul de lucru al în- ţinere, transport în comun, Nicolae Ceauşescu, se vor lui, mărirea capacităţii sta­ 16,30 Emisi
ca cu care colectivul insti­ dern, cu toate dotările ne­ tîlnirii a fost puternic mar­ protecţia muncii, contribu­ realiza „exercitarea tot mai dionului „Cor vin ui" şi al­ germ:
tutului întâmpină alegerile cesare şi multe altele. Ce­ cat de numărul mare de ţia României la soluţiona­ activă a libertăţilor şi drep­ tele. 18,25 Hezu!
loto
de la 9 martie, vorbitorii le două uzine — I.U.M. şi propuneri prezentate de rea marilor probleme ale turilor democratice »Ic ce­ „Tribuna democraţiei“ a 18,S3. La v
şi-au exprimat în unanimi­ LR.I.U.M. şi-au dezvoltat şi vorbitori. Cea mai mare lumii contemporane. tăţenilor, participarea direc­ ajutat Comitetul municipal 18,50 1001
tate bucuria de a se întâlni diversificat producţia, în parte a acestora, ca dealt­ Trebuie subliniat faptul tă a tuturor oamenilor şi comitetul de partid al 19,00 Tcleji
cu tovarăşul Ion Ciucu, special cea de utilaje şi fel şi a celor pr ezentate la că oamenii muncii din ce­ muncii de ia oraşe şi sate C.S.H. să cunoască nemijlo­ 19,20In a<
care candidează în circum­ maşini miniere, aducînd o întâlnirea de la Institutul tatea de foc a Hunedoarei Ia discutarea problemelor cit preocupările şi cerinţele tire*
scripţia electorală a M.A.N. contribuţie importantă ia de mine, se referă la ter- nu au pus numai întrebări, de interes general şi la re­ de ordin material şi spiri­ 9 ma
nr. 6 Petroşani Est, asi- înfăptuirea programului de naoficarea Văii Jiului — ci, aşa cum faptele îi ca­ zolvarea treburilor obşteşti, tual ale oamenilor şi în 19,35 La. a
ia
conştiinţei
dezvoltarea
au
racterizează,
fac­
făcut
gurîndu-1 că-i vor acorda mecanizare iniţiat de secre­ lucrare aflată în fază avan­ torilor de răspundere de la politice şi a răspunderii ci­ funcţie de acestea, să o- COJVOl
din toată inima votul tarul general al partidu­ sată — construirea mal rienteze în viiitor propagan­ ÎS, 58 FUm
lor în alegeri, fiind con­ lui, tovarăşul Nicolae multor apartamente cu nivelul municipiului şi al vice a tuturor membrilor da prin conferinţe, acţiuni­ rilia»
vinşi că într-un efort. co­ Ceauşescu. Pe seama aces­ confort sporit, îmbunătăţi­ C.S.H. propuneri, au venit societăţii“. le lectorilor, propagandişti­ Copri
mun. alături de ceilalţi a- tor două unităţi ponderea rea în continuare a trans­ cu soluţii Ia unele proble­ Printre propunerile făcu­ lor, ale brigăzilor ştiinţifi­ franc
legători ai circumscripţiei, oraşului Petroşani în pro­ portului în comun, a celor­ me aflate în dezbatere, s-au te notăm : întărirea ordinii ce, întreaga activitate poli­ 21,15creat
vor obţine rezultate remar­ ducţia industrială a Văii lalte servicii publice, ridi­ angajat să acţioneze con­ şi disciplinei în unităţile tică de masă. Ceea ce se mare;
cabile în îndeplinirea sar­ Jiului a sporit de la 5 la carea pe o treaptă supe­ cret, dînd dovadă de înalt comerţului de stat, tran­ cere acum este organizarea 21,10Teiej
cinilor economice, politice 25 la sută. rioară a ..vieţii spirituale a simţ revoluţionar, de dra­ sformarea unor . bufete în lunară şi în celelalte uzine
şi social-culturale ce le 're­ Vorbitorul a înfăţişat u- oraşului etc. goste şi răspundere faţă de cofetării şi unităţi iacto- a „Tribunei democraţiei“.
Asemenea
dialoguri
vin. nele direcţii de acţiune Răspunzînd întrebărilor avutul obştesc, de locurile vegetariene, amenajarea u- pregătite între factorii bine
magazin
de
în care muncesc şi trăiesc.
nui
desfacere
de
A luat, apoi, cuvîntul pentru dezvoltarea viitoare puse, propunerilor prezen­ S-au făcut aprecieri pozi­ a plantelor medicinale, e- răspundere de la nivelul in­ 11*
tovarăşul Ion Ciucu, care a a Petroşani ului şi a întregii tate, candidatul a adresat tive la adresa dialogului* vacuarea apei din subso­ stituţiilor judeţene, a mu­
prezentat un bogat bilanţ Văii a Jiului, subliniind ne­ BECURI
în realizări obţinute de cesitatea ca toţi locuitorii colectivului chemarea ca a- pornit din iniţiativa secre­ lurile unor blocuri de lo­ nicipiilor, oraşelor şi comu­ dfoprograi
poporul nostru, sub condu­ bazinului carbonifer să de­ tît în perioada premergă­ tarului general al partidu­ cuinţe, combaterea zgomo­ nelor e bine sâ se orga­ Radio,turn
cerea partidului, în anii pună eforturi -sporite în toare alegerilor, eît şi în lui, socotindu-1 încă o ex­ tului din secţiile de lami­ nizeze în continuare în toa­ presei ; 8.
d iilor; 9,0
cincinalului pe care îl stră­ viitorii ani pentru realiza­ v-iitor, să aducă o contri­ presie a înaltului demo­ noare, înfiinţarea unei uni­ te unităţile economice, pe 9.05 Răspi
batem, în dezvoltarea mul­ rea integrală a obiectivelor buţie mai mare la înfăp­ cratism al orânduirii noas­ tăţi de plăcintărie, încălzi­ şantierele de construcţii, ia lor ; 10,00
tilaterală a patriei socialis­ stabilite. tuirea măsurilor stabilite, tre socialiste. Această ac­ rea locurilor de muncă în exploatările forestiere. în 10.05 A (la
Ştiinţa şi
te. în acest context vorbi­ în continuarea dialogu­ cit şi a propunerilor. ţiune s-a constituit în acel C.S.H., mărirea confortului comune. <■' uşoară
torul s-a referit pe larg la lui cu alegătorii, tovarăşul şuri ; n,o
emisiune
succesele dobîndite de oa­ Ion Ciucu, s-a întîlnit, apoi, s Buletin d
n
menii muncii din munici­ în marea hală a secţiei 1 comoara
piul Petroşani, din judeţul „Mecanică 1“ de la I.U.M. Salba ouăde ia poalele Retezatului 12,45 Din
Hunedoara, în creşterea cu constructorii de maşini 13.00 Radi
Judeţul, ţ;
producţiei de cărbune, me­ şi utilaje miniere. el ub ; 1
tal, energie electrică, în în cuvinte calde, sincere, Februarie I9S0 — c(»nu­ şedintele cooperativei de mici naţionale, va crea noi comună cultivă anual circa 16,20 Coor
perfecţionarea vieţii socia­ mai, mulţi oameni ai mun­ me Rin dc Mori. Dc bana producţie din Ostrov — dis­ frumuseţi pe aceste locuri 260 ha cu cartofi de sărnîn- 16,40 Şlag;
le şi spirituale a localităţi­ cii, printre care Viorel An­ seamă, numele i se pier­ tinsă cu Ordinul Muncii de obîrşic ale neamului nos­ ţă. Faima cartofilor de să- decenii ;
ştiri ; 17,
lor noastre, în celelalte do­ gliei, Titu-s Peştenaru, Ke- de in negura vremurilor şi clasa a IH-a — va po­ tru, Cînd primarul Ivancu mînţă din Ostrov, Clopoli- 18.00 Orei
menii de activitate. reji Ladislau, Nicolae Tu- vine de la morile multe ca­ meni, cum e firesc, de rea­ pomeneşte numărul locuito­ va şi Rîu de Mori este cu­ tă Sofia
Carnet cl
Prin grija statornică a dor, Nicuşor Vulpe, Gavri- ro folosiseră apele Rîului lizările C.A.P., dar şi 'de rilor din Rîu de Mori — noscută în jur pe o arie lar­ denţiî son
Marc, Rîuşorului sau ale cele din sat, pe care le-au aproape 6 300 — adaugă cu gă, pentru că, de aici, în
partidului şi statului, a tova­ lă Dan şi alţii au exprimat lr-0 oră
muzicale
răşului Nicolae Ceauşescu, bucuria de a se întîini cu rîului care despică satul in faurii locuitorii cu nninile mîndrie deschisă „împreu­ fiecare toamnă, încep să în­ stop muz
localităţile Văii Jiului au candidatul lor, subliniind două părţi şi care se nu­ şi inteligenţa lor. Magazi­ nă cu şantieriştii“. Adică colţească culturile dc car­ TIM1ŞO
cunoscut o puternică dez­ hotărîrea întregului colec­ meşte... Riu de Mori. Isto­ nul sătesc recent dat în fo­ împreună cu minerii, con­ tofi din multe cooperative li la. tea i\a
voltare economico-socială. tiv de a depune toată stră­ ria, urmele arheologice, par losinţă şi căminul cultural, structorii, şoferii, cu ceilalţi agricole hunedoreni:. (orală; 2(
să spună că viaţa omeneas­ care urmează să fie termi­ oameni care s-au aşezat în Medicul veterinar Alexan­ ncsc : în
Au fost deschise mine noi, dania şi capacitatea de geriior, i
s-au construit şi se află în muncă pentru înfăptui­ că sălăşluieşte în aceste lo­ nat sînt cele mai noi îm­ coloniile de la Brazi, de la dru David, care s-a împămân­ acţiuni U
calităţi de pe vremea da­ pliniţi ale oslrovenilor. La Gura Zlala şi de la Baraj tenit în Rîu de Mori, lucrea­
construcţie alte unităţi pro­ rea sarcinilor pe care se­ lui nostr
cilor şi romanilor, mai (des Clopotiva, loan Druţ.ulescu, şi care luptă cu stîncilo şi ză cu patru tehnicieni, în- log cu i
ductive, între care fabrica cretarul general al parti­ 21,30 iutii
de tricotaje, spitalul cu 700 dului, tovarăşul Nicolae ca satul Clopotiva, dar şi 'preşedintele cooperativei din apele, ne iernile şi verile ca tr-un dispensar veterinar
Riu de Mori şi Ostrovul se construit în ultimii ani şi
află doar la ciţfoa kilome­ dotat cu toi ce trebuie pen­
tri de fosta capitală a Da­ RiU Oí MORI tru a vindeca maladiile ani­
fsmmm IM mu ciei romane — Sarmir.egclu- mal elen (peste 7 200 de oi
scrise,
certe,
şi peste 3 200 de bovine în
su.
Dovezile
datează însă de mai tîrziu, îh&sim&e bmM&dmmpe C.A.P. şi in gospodăriile DEVA :
din secolul XIV, cînd nu- populaţiei). (Patria) ;
mmmmmmmmrnm ■ mele localităţii Rîu de Mori in- tmml etecfamtl 1930 în comună sini în prezent York —
este pomenit între cele care 25 de cadre de specialişti HUNEDO
(Urinau n. pa« ); economii în valoare de peste au luat parte la mişcările cu studii superioare — fără linişte <F
1,8 milioane ici. De aseme­ sociale împotriva nobilimii. „şantierişti" — şi 27 cu stu­ ianjen (A.
ing. Covaci Pruncise, di­ nea, măsurile ce le între­ Şi încă o dovadă a vechi­ dii medii: profesori, ingi­ sită eom
rector tehnic : „între obiecti­ prindem în vederea reducerii mii cetatea Colţ, minunat neri agronomi, medici u- structura
vele dc primă însemnătate normelor de consum la com­ agăţată de stînca abruptă şi muni şi veterinari, învăţă­ Mi-e tea:
situăm acţiunile menite să a- bustibil cu 17 kg la mia de prăpăslioasă care străjuieş­ tori şi educatoare, ingineri (Unirea)
sigure funcţionarea tuturor u- tone clitvcher se var concre­ te intrarea pe valea Rîuşo­ silvici, tehnicieni, econo- circ (7 t
tilajelor Ia parametrii pro­ tiza în înregistrarea unor eco­ rului. De-atunci, din seco­ * mişti. O forţă intelectuală nea capr
iectaţi, deoarece realizarea nomii ce depăşesc 8 milioa­ lul al XW-lca, localitatea cu adevărat remarcabilă le I-U (
ritmică şi în sortimentele pre­ ne lei. Ne preocupăm, conco­ este mereu amintită în dife­ pentru o comună! O forţă PENI: A
văzute a producţiei fizice re­ mitent, de economisirea ener­ rite acte. Intr-unui din a- care ajută locuitorii să line (Cu
prezintă condiţia esenţială giei electrice. în acest sens cesiea se menţionează că în transforme mereu faţa co­ sej.sj-i bi
pentru încadrarea în costuri­ ne-am propus să reducem nor­ 1784, aria răscoalei lui flo­ munei şi să modeleze con­ VULCAN
le planificate. înlăturarea o- mele de consum cu mai mult ria, Cloşca şi Crişan cuprin­ ştiinţele. Să ne mai mirăm canul —
pririlor aocidontalc şi redu­ de 22 MW la 1000 tone ci­ dea şi localităţile Riu de că Rîu de Mori a ocupai eeafărul)
cerea duratei reparaţiilor con­ ment, astfel asigurând econo­ Mori şi Clopotiva. doi ani consecutiv — 1977 (Muneito
duc nemijlocit la diminuarea mii care vor însuma peste 6,8 După cum se vede, salcie şi 1978 — locul l pe judeţ neva ea
cheltuielilor dc producţie. A- milioane lei. Analizele şi cal­ comunei — zece la număr, în întrecerea dintre comu­ TRILA :
cestui scop îi sînt subordo­ culele efectuate atestă faptul şi cu Rîu de Mori, unspre­ ne pentru gospodărire şi în­ buie (Mi
nate acţiunile pentru pregăti­ că o principală cale de redu­ zece — înşirate ca intr-o frumuseţare şi că, după cul- NOASA:
rea forţei de muncă, ridica­ cere a cheltuielilor o repre­ salbă la poalele Retezatu­ cide, şi pe 1979 i se rezervă lăutari (I
rea calificării şi policalifica­ zintă asigurarea folosirii la lui, îşi au o istoric bogată, un loc fruntaş ? Şi că în CANi :
rea unui important număr de întreaga capacitate a utilaje­ care ar merita consemnată anii viitori, alic frumuseţi Noiombri
muncitori, îndeosebi în mese­ lor. Valorificând eficient a- într-o monografie. Dar noi vor prinde contur material ? zero (St«
riile de sudor, mecanic maşini ceastă resursă Vom putea ob­ ne aflăm la Rîu de Mori, ■Primarul Ivancu, care T1E : H
şi utilaje, macaragii şi lăcă­ ţine o reducere a cheltuieli­ acum, în preajma alegerilor este şi secretarul comitetu­ (Patria) ;
tuşi. Concomitent avem în lor echivalentă cu peste 70 de la 9 martie şi pentru a lui de partid ul comunei, riile I-II
vedere reintroducerea în flu­ milioane lei. Consiliul oame­ cunoaşte istoria nouă a co­ ne vorbeşte despre forţa GIU-BĂI
xul tehnologic a semifabrica­ nilor muncii a stabilit ca pe­ munei, cea făurită în va­ organizaţiilor de partid, de­ (Casa de
telor, recuperarea condensu­ riodic să analizeze încadrarea lea/ui socialist. spre iniţiativa comuniştilor, Ciocolată
lui, îmbunătăţirea factorului în normele de consum'-.la La consiliul popular gă­ despre hărnicia oamenilor Iar) ; BH
de putere şi alte acţiuni al combustibil, energie, cărămizi sim un priniar tînăr, pe — drepţi şi minări — ai pricorn t
căror efect economic se va şi corpuri de măcinare, mo­ tovarăşul Ştefan ivancu, ca­ acestor locuri. Cu ei şi pen­ CALAN :
exprima prin economii de dul cum sînt gospodărite ma­ re ne stă bucuros la dispo­ tru ci se vor construi alte perdetect
ordinul a cîtorva milioane teriile şi materialele, preocu­ ziţie : Una din piesele şaibei noi — colonia Brazi. două cămine culturale la ră); SIN
de lei“. parea pentru recuperarea, rc- — Comuna noastră — ne Valea Dîljii şi Rîu de Mori, gică (Mc
Economisi locui Croia, con­ concliţionarca şi refolosirea spune cl — se întinde pe o localitate se va mituiri, deo­ să grăbească momentul cînd un magazin alimentar la năr şi iii
tabil şef : „Deoarece materii­ pieselor de schimb şi suban- suprafaţă de 37S kilometri potrivă, cu producţiile mari ţara va trece pe harta sa Valea Dîljii, un bloc cit 16 LIUC :
le şi materialele, precum şi samblelor, intervenind astfel pătraţi, cuprinzînd fîşia de de cartofi pe care le ob­ un nou izvor de energie. apartamente, numeroase alte GHELAR
energia şi combustibilul deţin operativ cu soluţii dc îmbu­ lu poalele munţilor, dar mai ţin an de an clopotiverin, Un om al locurilor, care dotări în cooperativele agri- tor (Muu
ponderea în structura costului nătăţire a activităţii ecoiio- ales masivi mânioşi, cu pă­ dar şi cu noul cămin cul­ a bătut cu piciorul satele ' colo. Cu alte cuvinte şi co­
producţiei, ne-am orientat să mico-iinanciare a întreprin­ duri şi păşuni. Pe teritoriul tural, noul punct sanitar, de-l cunosc şi copiii, care a muna Riu de Mori trăieşte
acţionăm pentru fundamenta­ derii". corhunel se află Parcul na­ noul... Căci noul este pre­ urcat munţii şi-a luat piep­ cu intensitate viaţa nouă,
rea temeinică a normelor dc Trecerea 1 la o nouă calita­ ţional Retezat, lacurile gla­ zent prin şcoli, prin cămi­ tiş multe cile s-au făcut in socialistă care s-a statorni­ VI
consumuri specifice, urmărind te, în spiritul hotărîrifor Con­ ciare Bucura şi Zănoaga. ne culturale, prin grădiniţe Rîu de Mori, este Mir cea cit în România şi întîmpină
Ca în^toate Formaţiile de lu­ gresului al Xll-lea al parti­ Cele unsprezece sate sînt. dc copii, prin dispensare sa­ Ursu, vicepreşedintele con­ alegerile de la 9 martie cu Timpul
ciii sa fie întronat un spirit dului, pune în faţa întregului Rîu de Mori, Brazi, Clopo­ nitare, pun magazine săteşti siliului popular. Statisticile fruntea sus. Iar pregătirile ziua de
ferm de ordine şi disciplină, colectiv de oameni ai muncii tiva, Ohaba Şibişel, Ostrov, şi multe altele, în toate sa­ din carneţelul lui, dar mai pe care le fac acum forma­ mea va
moaşă
Ostrovel, Ostrovu Mic, Si- tele comunei. ales din mintea lai — pen­ ţiile cuUural-ariistice, sub
-de gospodărire judicioasă a dc la I.L. Deva-Chişcădaga, conducerea profesorului ziua şl
mijloacelor materiale şi de e- sarcina de a aplica ferm noul bişel, Suseni, Unciuc şi Va­ Dar „noul“ cu care se tru că le ştie pe dinafară Marcel Radu, directorul noaptea,
general
vitare a oricărei risipe. - în mecanism economico-fman- lea Dîljii. După cum vedeţi, mîndresc cel mai mult. lo­ — vorbesc despre alte mul­ şcolii din Clopotiva, pentru minimă
programul de îmbunătăţire a ciar, principiile autoconduce- avem unde ne mişca, avem cuitorii din Riu de Mori te înfăptuiri: asfaltarea dru­ a cinsti deopotrivă pe aleşi tre mini
activităţii economico-financia- rii muncitoreşti, autogestiunii ce lucra... este amenajarea hidroener­ mului de la Brazi la cen­ şi alegători adaugă frumu­ grade, ia
î:
ximă
re avem stabilit să realizăm şi participării la beneficii, intr-adevăr, un spaţiu getică, cure se construieşte trul de comună, o brută­ seţilor materiale pe cele spi­ Locul se
reducerea normelor de con­ sporirii rolului bugetului de larg, dar mai ales frumos, -pe teritoriul comunei lor, rie, două secţii de mecani­ rituale, pentru ca noul să şi chieiu
sum la cărămizile refractare venituri şi cheltuieli în reali­ alît.prin ce-a dăruit' natura, cu forţele ţării întregi. Sal­ zare a agriculturii cu peste se prezinte în toată splen­ La mu
20 dc tractoare.
cu 0,160 tone la 1000 tone zarea ireproşabilă a produc­ dar şi prin ce-au făurit oa­ ba dc hidrocentrale de pe moaşă ci
Cooperatorii din cele trei
ciincher. Pe această calc, ra­ ţiei nete şi a producţiei fizi­ menii locului. Dacă vorbim Rîu Mare şi de pe Strei va cooperative de producţie din doarea lui. GH. PAVEl nin. (Mc
clu : Oai
portat la întregul volum al ce —- indicatori fundamentali cu Cornel Lepădătimi, pre­ da lumină şi energie econo-
producţiei, vom putea obţine a # i planului economic.