Page 75 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 75
* VINERI, 22 FEBRUARIE 1980 Pag. 3
în pregătirea forţei de muncă
ClTE-UN PIC, PIC... 1
Acum aproape o lutul,
era
mai
Profunde implicaţii ale şcolii, tind început gerul săparea aspru,
unui s
a
şanţ pentru introducerea \
... PO- unui cablu electric pe stra \
dar nu numai ale scolii da Împăratul Traian din
limba ® Inspirat amenajate vitrinele din pasajul de sub. ho Deva. Era zor nevoie ma \
telul „Dacia" (lîngă stop). Sînt expuse aici publicaţiile cu re.. Aţa se părea. Şanţul lţ
«fii delimitarea teritorială a circumscripţiilor electorale, foto a fost săpat. Apoi a [ost
grafii cu realizări şi perspective în dezvoltarea social-eco- lăsat aţa mai bine de Í
rul la oră, lipsim 30—40 de
® In perioada 1081—1990 va trebui asigurată, la elevi de o Însemnată canti nomică a municipiului, chemări şi angajamente în cinstea două săptămâni. A fost, in S
nivel naţional, formarea profesională a circa (i mili tate de cunoştinţe, care, în zilei de 9 martie, sfîrşit, pozat ţi cablul.
iot \
oane persoane ; condiţiile programului ex Dar ţan/iil a rămas
pregă- © La întreprinderea de reţele electrice s-a încheiat re
© Principala sursă de asigurare eu muncitori ca trem de aglomerat al şcolii, deschis. Stă aţa dc mai \
de la cent un curs de 10 luni de calificare în meseria de elec bine de 10 zile. Lucrarea
lificaţi în perioada 1986—1090 va trebui să o con nu mai pot fi asimilate. Şi trician energetic. Cei 35 absolvenţi, care au susţinui şi către \
stituie absolvenţii treptei a Ii-a de liceu ; în al treilea rind, pentru se face cu (îrîita de
In e* promovat examenul, au fost deja încadraţi şi lucrează în o unitate a l.R.E. Deva. \
© Pînă în 1985 : că, din dorinţa de a rezol meseria pentru care s-au calificat.
— va trebui să fie generalizat învăţămîntu! pre Edilii de ce permit un a- \
„Gue- vă ceva important — o in semenea sistem de lucru ?
ă TV. şcolar ; — vor fi cuprinşi în învăţămîntul liceal toti pro struire, de exemplu — „con 9 Miinc pleacă, prin Biroul de turism pentru tineret, \
spano- tribuim“ la crearea cadru la Păltiniş, un ansamblu artistic hunedorean, care va da s
movaţii clasei a VIII-a, cu deosebire în liceele indus lui de indisciplină, prece spectacole în cadrul „Serbărilor zăpezii" şi va participa la
triale şi agroindustriale, în cadrul cărora vor studia
nţc iu 90 Sa sută din totalul elevilor primei trepte de liceu; dent cu grave implicaţii în parada portului popular. Tot la Păltiniş pleacă sîmbătă şi
a tării activitatea didactică vii un grup numeros de elevi de la liceul industrial de con
— se vor crea condiţii ca pînă la sfîrşitul dece toare. strucţii. I
niului următor să fie generalizat învăţămîntul de 12 Participanţii la dezbateri
ani, 60—75 la sută din absolvenţii treptei I urmînd în cadrul lucrărilor Congre # Lectorat eu părinţii. In cadrul lectoratului cu părin NEMULŢUMIRE
să frecventeze învăţămîntul de zi, iar 30—35 la sută sului educaţiei şi învăţă- ţii, ce a avut loc în sala festivă a Liceului pedagogic De SAU METODA
învăţămintul seral ; mîntului au insistat asupra va, profesoarele Florica Corinda şi Ileana Indreiu au pre DE AMÎNARE A
® în judeţul Hunedoara, se apreciază că pentru faptului că unele lucrări în zentat expunerile „Semnificaţia zilei de 9 martie — zi a \ SOROCULUI PLAŢII ?
cincinalul 1981—1985 sînt necesari aproape 72 000 , Constantin Tumeş din
0 Bă muncitori calificaţi- credinţate elevilor la in alegerilor" şi, respectiv, „Formarea trăsăturilor pozitive de ) Deva a comandat unul
ii; 7,00 struirea practică au un ni voinţă şi caracter la şcolari", primite cu multă căldură şi l trecut trei uţi simple la
ievista interes de către participanţi.
znelo- vel de tehnicitate scăzut şi > cooperativa „Construclo-
ştiri; nu acoperă programa. Că ţ nil“. I s-au confecţionat,
tători- XVIai mult ca oricînd, tre tr-un fel sau altul concură lucrurile stau aşa, se poate ® Numeroşi lucrători de la secţia mecanic-energetic
itirl ; buie înţeles, in lumina cu la activitatea şcolară. Asu a I.M.C. Deva-Bîrcea au participat ieri ia o dezbatere \ iar în septembrie i s-au
10,30 constata şi la noi în judeţ, juridică pe tema : „Responsabilitate, cinste, corectitudine livrai la domiciliu. La
Muzi- vântării de excepţională în pra acestui aspect, cu im aproape în fiecare şcoală ; ţ plată însă, beneficiarul a
tir, r ' semnătate, rostită de tova plicarea acestor „altor fac la locul de muncă şi în familie". Totodată, celor prezenţi i început să caute noduri în
irii - răşul Nieolae Ceauşescu la tori“, ne-am propus să in că principala vină pentru le-a fost prelucrată expunerea „Legea electorală — ex
12,00 aceasta o poartă învăţămân presie a democraţiei noastre socialiste”. ) papură. Şi a găsit... trei
3 Din Congresul educaţiei şi în- sistăm în articolul de faţă. tul, este, de asemenea, ade noduri într-una din cele
>stru ; văţămîntului, că şcoala nu Analizele efectuate in ul trei uşi:' „Nu plătesc!~
ifarei; vărat. Alături de şcoală- DOINA COJOCARU
9 Noi, se mai poate limita doar la timul timp în numeroase u- însă, în aceasta sînt pro — a decis el. „Nu mi s-a
u'lent- instruirea şi educarea co nităţi şcolare ne-au făcut farul lucru de calitate“.
mial ; piilor, ci are menirea să se să concluzionăm că unele fund implicate şi centralele i Şi din septembrie pînă în
unice; şi întreprinderile economi
c prin implice cu înaltă răspunde cadre didactice se preocu- ce. Afirmaţia se bazează pe l februarie, uşile stau la el,
in tic re şi în pregătirea popu pârinsuficient de pregătirea Absenţe nemotivate iar situaţia, de plată, ne-
atric ; laţiei adulte, să facă săli ştiinţifică şi metodică. Este următoarea argumentaţie : ţ -confirmată — la coopera
1 Ctn- atît planul de şcolarizare, tivă. Nemulţumire sau un
20,15 de clasă din sălile de apel un adevăr axiomatic că da
0 Ca ale minelor, din halele in că n-ai, nu poţi da ! Dacă cît şi programele de învă- ia învăţămintul agrozootehnic mod mascat de a amina
zi in- dustriei, din şantiere, din ţămînt pentru liceele de sorocul plătii ? Căci difi
¡uterii profesorul nu ştie, nu poa specialitate emană de la cilul beneficiar al coope
Nou cămine culturale ete. te să-i înveţe pe alţii ! Râu ministerele economice. De în săptămâna care urmea deficienţele să fie căutate şi rativei a mai procedat la
Suportarea învăţămmtului este că acest adevăr îi ac ce, atunci, în unele cazuri, ză arc loc închiderea cursu în modul cum se desfăşoară fel şi cu lucrarea de li-
kCl.ua- hunedorean Ia aceste exi ceptă greu chiar şi unele misiunea unor centrale sau rilor la învăţămîntu] agro lecţiile. Organizaţia de partid
ciec- nicbigcric de la acoperi
etâţe- genţe conduce la concluzia cadre cu munci de răspun întreprinderi se socoteşte zootehnic, unnînd ca, în con şi consiliul de conducere au şul casei, făcută tot de u-
i ale- că acesta dispune de tot dere. Se acceptă prea uşor încheiată odată cu stabili tinuare, lectorii şi cursanţii datoria să asigure mobiliza mintita cooperativă. Pînă
rectă, ce trebuie pentru a pre ideea că profesorul ştie tot, să se preocupe cu răspundere rea cursanţilor pentru recupe
itoru- că în orice clipă ar intra rea celor două coordonate i la urmă. când cooperativa
Dia- găti la cel mai înalt nivel mai sus enunţate şi cu asi de aplicarea în practică a rarea lecţiilor aflate în res - ţi-a manifestat categoric
îl,0(i— tineretul, oamenii muncit la oră, este în măsură să gurarea spaţiilor de învăţă-- noilor tehnologii însuşite, ca tanţă. intenţia de a demonta li-
o. predea. Nimic mai greşit" şi
Funcţionează în judeţ 807 mint şi a fondurilor nece re să asigure obţinerea unor nichigcria, a plătit
mai păgubitor' ! Tehnologii producţii sporite la toate cul ■* NICI ACTIVITATE,
unităţi şcolare, bine echipa sare — nu întotdeauna su SURSA UNOR
vm le şi tehnicile didactice au turile şi îir sectorul zooteh 5 ’ PIERDERI
te, servite de peste 5 000 de ficiente ? De ce, de pildă, NICI EVIDENŢE
evoluat atît de rapid jji de nic, Marţi, 19 februarie a.c.,
cadre didactice. Pe -măsura mult îneît în fiecare zi este nu se asigură condiţii pen eînd trebuia ca în aotivitatea Iii anul 1979, numărul
condiţiilor sînt şi rezulta nevoie de multe ceasuri de tru parcurgerea integrală a tuturor cercurilor să fie or Aceasta a fost situaţia in- ţ celor care au absentat sub
acărâ tele obţinute. Edificator este pregătire asiduă. Desigur, programei pentru instruire ganizate dezbateri la cea de-a tîLnită la C.A.P. Bobîlna. Za i diferite forme de la pro-
New- faptul că, pe baza rezulta soluţionarea problemei este practică? De ce, de aseme noua temă, am fost prezenţi darnic a căutat lectorul Teo ? gramul de lucru a fost
Ute); telor înregistrate la sfîrşi de competenţa fiecărui ca nea, nu se asigură condiţii ia C.A.P. Mărtincşti şi Bo- dor Danâan să nc arate cel atît de mare la l.P.L. De-
i ne- tul primului trimestru al dru didactic şi a conduce pentru ca instruirea să se bîlna, pentru a consemna mo puţin caietul cu planul tema Î va incit s-a irosit o pro
1 pa- actualului an şcolar, şcoala rilor unităţilor de învăţă- facă pentru tehnica şi teh dul de desfăşurare a cursuri tic şi frecvenţa cursanţilor la ducţie globulă de aproape
regâ- hunedoreanâ se plasează mînt. nologia de vîrf, de azi şi de lor. lată pe scurt constată cercul zootehnic, deoarece n-a o,6 milioane lei. De men
(Con- între şcolile judeţene frun mîine, şi nu pentru cea de rile făcute. fost chip să-l găsească. în ii tionul cîţiva dintre abima-
ANI : taşe ale ţării. Problema are însă trimi ieri ? Sînt întrebări căro ziua dc marţi, lecţia nu s-a l ţii la nemotivate pc mo-
I-Xl teri şi la unii factori de ra, cred, trebuie să le gă ţinut deoarece oamenii au ) tiv de alcool şi pc care
Faţă de cerinţele actuale conducere de la nivel co UNA CALCA, nici o'.sancţiune nu i-a li-
e de însă, faţă de posibilităţi, sească răspuns Inspectora luat retribuţia şi s-au abătut \
lisiu- este necesară analiza criti munal şi chiar judeţean, tul şcolar, conducerile şco ALTA RECE pc la bufet... Nici cercul con i niştit : Dumitru Nislor,
serli- care — desigur, din dorinţa lilor, împreună cu condu dus de Ion Frăţilă nu arc o ) Ir uncia fir Obîrşan, Liviu
că a rezultatelor, pentru a ^ Viorea, Cornel Ghergan,
1.U- de' a îndeplini unele sarcini cerile centralelor şi între Cercul pentru creşterea a- activitate mai bogată. Lec
se găsi noi soluţii de îmbu Ionel Budriş, Dumitru
in eu — dispun sau acceptă uşor prinderilor economice care nimalelor de la C.A.P. Mărti- ţiile s-au ţinut când şi cum
moa- nătăţire. Este drept — şi scoaterea din activitate a au în subordine şcoli. neşti, condus de Lucia Petre, s-a putut, fără a putea afla Brânză. Constantin Nică,
'.(WC) r bine — că în trimestrul I, personalului didactic. Pe Bineînţeles, sînt şi alte este frecventat de 25 cursanţi, concret cîte au avut loc (!). Alexandru Bănică. Deci, o
Ai't'i- de exemplu, s-a obţinut o lîngă faptul că „opresc“ probleme, la fel sau cu dintre ei remareîndu-se Ioana Aceste neajunsuri intole cantitate relativ mică de
(Lu- promovabilitate de 93,5 la profesorul sau învăţătorul mult mai ' importante, de Ciortaş, Ileana Rac, Maria rabile trebuie să fie grabnic alcool este echivalentă cu
5,6 milioane lei pagubă.
mea sută. Dar trebuie recunos să se pregătească, răpindu-i care depinde buna pregăti Dudaş şi alţii, care obţin re eradicate, ridicarea pregăti Calculul le' duce la con
: Ci- cut că procentul de medio mult din ' timpul necesar, re a forţei de muncă. în zultate bune în însuşirea noi rii profesionale a cooperato cluzia că apa minerală, li
; PE- critate este încă ridicat. A- este greşit să se procedeze articolul de faţă ne-am pro lor tehnologii de creştere a rilor constituind o verigă im
tre- ceasta înseamnă că există aşa, cel puţin din cîteva pus să atragem atenţia doar animalelor, realizând produc portantă pcntr.u creşterea pro monada, pepsi ele.- nu
AN1- asupra a două aspecte or ducţiei agricole. \ produc găuri in producţia
deja un număr — şi nu motive. întîi, că se încalcă ţii superioare prevederilor i globală. E doar una din
fără ganizatorice ale învăţămân
tocmai redus — de oameni o lege — Legea educaţiei planului. Lecţia de marţi a } concluzii...
um care sînt predispuşi să tului. Graţie lăudabilei ini avut ca temă „Bolile tinere N. TiRCOB
il (7 şi învâţămîntului, care, la tului taurin şi măsuri pentru
meargă în producţie slab articolul 143 spune : „în ţiative a i'edacţiei ziarului
Ora „Drumul socialismului“, de prevenirea lor“. Important de
pregătiţi. Ceea ce, altfel timpul procesului tic invă- l
IAŞ-- . a găzdui un ciclu de arti reţinut este că un accent de miciliere. Mai mult, a fost
gdad spus, înseamnă că nu toţi ţămînt, al exercitării atri cole cu tematică şcolară, seamă este pus pe aplicaţiile depistat şi numitul Rad j
• se- absolvenţii liceelor noastre, buţiilor didactice, de pro vor putea fi dezbătute pu practice, în ferma de animale. Avram, neîncadrat în cîm- *
:OA- cărora le punem în mină ducţie şi de cercetare sau ai blic şi alte aspecte ale în Despre activitatea cercului pul muncii, cazat * ilegal. î
liber certificatul de muncitor ca participării la acţiuni care văţământului din judeţul pentru cultura plantelor dc S-au luat măsuri pentru (
'EG: lificat, au şi calificarea ne se desfăşoară în mod orga Hunedoara. cîinp n-am putut afla decît încadrarea lui într-o num- -
opu- cesară ! nizat cu elevii şi studenţii, că se află abia la lecţia a... ® S-a făcut linişte in că utilă. i
Ca- Aceasta este o chestiune cadrele didactice nu pot fi Dr. ing. N. ANDRONACHE treia. Lectorul Dumitru Pe Parcul tineretului. Mai @ Omul întreprinderii. I
:-U ; de fond — înainte de toate scoase pentru îndeplinirea inspector general tic ne-a spus că întâmpină di multe femei, încadrate la La Autobaza Hunedoara ‘
su- a personalului didactic, dar altor activităţi“. în al doi al Inspectoratului şcolar ficultăţi cu prezenţa cursan Ţesători« de mătase Deva, dispăreau mai multe pie- |
litu- şi a altor factori, care în- lea rînd, nelăsînd profeso al judeţului Hunedoara ţilor (!). Poate ar fi bine ca au sesizat faptul că au se de autovehicule. Cine *
tra- fost acostate, noaptea, de era autorul ? Cercetînd j
Tî- un individ ce le adresa faptele, miliţia a desco- J
TE- injurii şi ameninţări. Lu per.it că hoţul nu era ci- k
ui) ; crurile se petreceau in neva din afara întreprin- I
irşe- zona Parcului tineretului, darii, ci un om de-al ei, '
Institutul de subingi- slab luminată, la orele in- şoferul Ioan Ivacson (de |
neri Hunedoara. învâţă- trării-ieşirii din schimb. loc din comuna Remetea, »
m mînt practic — învăţă- Acţionînd operativ, Mi judeţul Harghita).
mînt. modern. Complexa ® Iîeznodâmint tragic. ,
liţia municipiului Deva
şi totodată complicata Ioan Lorencz, delegat al s
l-a identificat pe făptaş
tehnologie de elaborare 'cooperativei de consum ‘
în persoana lui Ioan Gri-
at-ru a fontei se deprinde g'oruţă, din judeţul Boto Vînători, judeţul Braşov, J
lre- parcă mult mai repede însoţea un vagon cu cai. \
fru- atunci cînd în timpul şani, avînd antecedente La Simeria-Triaj vagonul '
abU penale şi fiind eliberat s-a aflat în staţionare. |
uiin expunerii inginerului
i în Gheorghe Popoiu poţi din detenţie de-abia de Plictisit, omul s-a urcat .
:ura privi numeroasele plan 3 luni. Au f-ost luate mă pe acoperişul vagonului, j
în- suri de trimitere în jude Gest nesăbuit — a fost e- J
5 3 şe ce prezintă foarte su
.na gestiv etapele procesului cată. lectrocutat mortal de re- j
ide. de încărcare, topire şi o Pe cine găzduiţi ? La ţeaua de înaltă tensiune a i
:aţă
evacuare a unui furnal. un control efectuat la Că căii ferate.
minul de nefamilişţi nr. 5
tril-
Foto : V. ONOIU din oraşul Lupeni s-a con Rubrică realixală cu >
statat că Î4 persoane nu sprijinul Inspectoratului ţ
aveau acte legale de do- iudelean de interne ,
v 0 Mn va â ***** t ***** * * ***** * *+
ţ