Page 78 - Drumul_socialismului_1980_02

Pag. ¿ DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (

CONFRUNTĂRI ETICE ■ COMFRÜNTAR1 ETICE Sl g'ELI

10.00 Desene
10,25 Integra,
„Ce-ţi trebuie să te bagi de Bee
Clod o faci eu plăcere, „Omul potrivit solut necesarîndemnul grain :
peste tot 7 Crezi că c ab­
IV-a
fostului meu ortac, alături
de care nu mai lucrasem 11,10 Muzică
In jurul
cifiva ani, m-a indispus, şl
Transm
orice meserie Iţi oferă satisfacţii la locul potrivit nu atît pentru „sfatul“ prac­ de la S<
tic — desuet — pe care
publicii
„Omul potrivit la Jocul tuieşte aici. Toate acestea încercase să mi-i dea, cit Români
pentru faptul că, intr-o îm­
Colegele spun despre Do­ lungile seri de iarnă, cind, re-f i depăşeşti lună de lună potrivit" — iată o zicală au condus spre sporirea nu­ prejurare oarecum festivă, tea sen
4
tclor o
rica Inăşescu că este ţesă- copilă fiind, urmăream fas­ sarcinile ele producţie, că veche şi mereu actuală. Şi mărului cumpărătorilor. in faţa unei săli pline, cu ix>rdani<
numai cîteva luni in urmă
toarca cea mai veselă, cea cinată cum din mîinile ma­ eşti una din cele mai active nu numai de actualitate, ci — Avem o clientelă bu­ vorbise despre „datoria dc In jurul ore
misiune
mai plină de viată. Dar tot mei, la război, ieşeau „pră- membre ale organizaţiei şi de acută necesitate. Pen­ nă, la cumpărătorii din co,- a ne angaja in bătălia îm­ Acropoi
indiferenţei,
racilă
potriva
ele spun că este una dintre coite“ (cergi) viu colorate, U.'T.C. Ce nu ştim ? tru că ea presupune, pe mună se adaugă foarte mai periculoasă decît bă­ nai Bu
cele mai harnice, mai pri­ ştergare cu desene şi în­ — Că este una dintre cele lingă competenţă, un înalt mulţi din DeVa şi chiar din nuim, pentru că o poţi cerem oi
gelui B
cepute ¡esătoare din între­ florituri simetrice sau „co­ mai silitoare eleve din anul grad de responsabilitate în alte judeţe. în luna noiem­ manifesta cu zimbetul pe lai al ]
buze, dind-o drept înţelep­
prindere. Şi argumente au voare în deşte“, cum le zic V C, seral, cu profil textil, îndeplinirea sarcinilor la brie a anului trecut oda­ ciune“. mit al
destule. De pildă, recentul băitrînii pe la noi. De a- al Liceului „Dccebal" — locul de muncă. tă cu organizarea expo­ Ii relatasem unele neca­ 13.00 De La
17.15
Dosarul
loc IU pe care Dorica l-a tunci mi se trage dragostea intervine inginera Rodi- Unul dintre oamenii pe ziţiei cu vînzarc, ne-au zuri întimpinate în activita­ 17.35 Clubul
ocupat in finala pe tară a ca Mînja, coordonatoarea care i-am cunoscut, care trecut pragul în curs de tea cotidiană, iar el 'a ţinut 18.20 Săptăm
să mă asigure că are lot
în acta
concursului „Cel inai hun schimbului ,.B~. Predau ore face dovada acestei respon­ trei zile, peste 2 000 de respectul pentru temerile 18.35 tirea a
ţesător“, intr-adevăr, să te la această clasă şi-i cunosc sabilităţi şi a competenţei persoane. Atracţia prin­ mele, dar 7... „Prin ceea ce 9 marţi
situezi al IV-lea din 135 de situaţia şcolară. Încă de a- este şi Ioan Lambertus, res­ cipală a fost desigur la întreprinzi, atingi nişte re­ 18.50 1001 de
laţii şi volens nolens... Pe
concurenţi, tofi buni mese­ cum se pregăteşte pentru ponsabilul magazinului uni­ sectorul porţelanuri, dar de moment, vei avea satisfac­ 19.00 Tele juri
19.20
Călători
riaşi, nu este la îndeinîna facultate. versal Uia. Lucrează în co­ vîndut s-a vîndut un mare ţia luării de atitudine, dar mea (V
după aceea... Tot nu te-ai
oricui. — Cred că am ghicit pen­ merţ dc vreme îndelunga­ fond dc marfă diversifica­ schimbat 7 Nu te supăra, 19,45 Telcenc
— Pentru mine, clasarea tru ce facultate te pregă­ tă, iar la Ilia — de peste tă. Realizările celor trei zile zău, e un sfat prietenesc...“. 20.15 F^.lm st
zece ani. Şi nu oricum, ci au fost de cîteva sute de Compar
Doricăi Inăşescu printre pri­ teşti. Deci, potrivit unor aseme­ wing. I
mii ţesători din tară n-a — Facultatea de tehnolo­ cu suflet, ou spirit de răs­ mii dc lei. nea opinii, flecare trebuie 21,05 Varictă
constituit o surpriză — ne gia şi chimia textilelor, bi­ pundere, cu pasiune. Volu­ Am auzit multe cuvinte să stea in banca lui ; iar seara
atunci cind face un pas, să
spunea tovarăşa Floarea neînţeles ! Dar pînă atunci mul de marfă ce- se vinde de laudă la adresa respon­ sc gindcască nu care cum­ 21.50 Telejur
va să supere pe şeful aflat
Szekely, secretara comitetu­ mai am cîteva examene de prin acest magazin a cres­ sabilului, cuvinte pe care-le pe treapta imediat superi­
lui de partid. O cunosc de dat... cut de la an la an. A cres­ merită cu adevărat. Dovadă oară. Altfel spus, să nu ne
anim 5 ani, cind a venit — Oricum, noi îţi urăm cut şi răspunderea lucrăto­ concretă că cerinţa „omul agităm prea mult, să ne KAÇ
aici, a fost printre cele succes ! rilor unităţii în praofcLcarea potrivit la locul potrivit“ se vedem de treabă, oricum,
dinţii fet'c angajate in ţesă- — Mulţumesc. Dar să unui comerţ civilizat, atent. îndeplineşte în cazul său cu „timpul trece, leafa merge,
noi
drag
muncim“.
eu
BUCUKEŞ'
torie. Încă de atunci dove­ ştiţi că mai sînt tinere pri­ Buna aprovizionare este o prisosinţă. Este, fără îndoială, şi a- dioprogramv
dea o îndemînare deosebită. cepute şi harnice în schim­ lege a muncii ce se înfăp­ MIRON ŢIC cesta un fel de a vedea Radiojurnal
Deşi e tînără, multe fete, pentru ţesuturi, pentru me­ bul nostru. Viorica Socol, viaţa. „De a vedea“ pen­ presei ; 8,10
tru că, de fapt, viaţa tre­
care astăzi sînt ţesătoare serie. De aceea, cind am Elena II orenciuc, Mariana buie trăită, nu văzută, iar diilor; 9,00 ]
bune, au trecut prin mina auzit că s-a deschis tesăto- Miintea, Aurelia Bozan, Lia Oameni la datorie... trăită din afară, este un 9,05 Audient
Buletin de
ci. Dar urmăriţi-o la lucru, ria de la Deva am venit Uşvat şi Viorica Opreau, non sens. Totul trebuie vista literal
trăit la temperatura cup­
în fufa războaielor, urmări- aici. Multe colege se miră de exemplu. Să scrieţi şi de­ Cu cîtva timp in urmă, Ia acţiune conştiinţa comunis­ toarelor, totul să fie Legendă şi
tă, conştiinţa muncitorească.
(i-i mîinile, privirea... cum de reuşesc să fiu me­ spre ele neapărat. secţia cazane de la termo­ Două formaţii dc Ia atelierul pus in slujba idealului ca­ şi jocuri p
Buletin dc {
centrala Mintia s-a ivit o si­
Înainte de-a o aborda, am reu veselă, mereu vioaie la Am încercat să surprin­ tuaţie grea în producţie. Ce do reparaţii mori cărbune re, în condiţiile noastre, cultural ; 11
stat un timp şi am urmă­ serviciu (deseori în timp ce dem în aceste rânduri pro- ' s-a intîmplat ? Cărbunele (conduse de maiştrii Alexan­ arc o nobleţe deosebită. A ră radio-tv.
fi in mijlocul evenimente-
rit-o. Ne-a rămas în me­ lucrez cânt), cind ele, după filul unei tinere a cărei vo­ trimis spre gurile de arde­ dru Munteanu şi Ludovic de ştiri ; 1
Szepniczki), peste 30 de oa­
citate ;
12,[
morie două elemente ale cîteva ceasuri sînt deja o- caţie şi-a găsit în mod fe­ re nu era de cea mai bună meni, au intrat în acţiune. 30 folclorului r.
unei singure imagini. Mîi­ bosite şi numai de cântat nu ricit matca, o tînără căreia calitate ( conţinea numeroase de oameni, comunişti şi ne- zică de pro
au
nile ce fugeau pe firele în­ le arde... Orice meserie, ori­ dezvoltarea impetuoasă a bucăţi de metal, pietre etc.) comunişti, oprire, lucrat două i in Radiojurnal
s-au
fără
bă­
şi datorită acestui lucru la zile
deţul, ţara ;
tinse, ca pe o harpă, făcîn- ce muncă, dacă o faci cu ţării, a judeţului în aceste un moment dat 13 mori s-au tut cu timpul, cu oboseala, club ; 16,i
du-le parcă să cinte, 'şi o- plăcere, clin tot sufletul, vremuri socialiste, i-a dat deteriorat grav, fiind scoase s-au bătut şi au Învins. Toţi 16,15 Radior
clin funcţiune. Asta a însem­
chii luminaţi de pasiune. n-are cum să le obosească. posibilitatea să-şi împlineas­ nat de fapt reducerea sarci­ şi-au făcut datoria. Iar dacă buca ta‘ Orele scrii ;
dintre cei 30 dc muncitori
— De unde dragostea şi Dimpotrivă, îţi dă numai că, la noi dimensiuni, visul nii pe centrală cu 200 MW. consemnăm astăzi doar nu­ cîntecc şi
fante cu Mc
pasiunea pentru această me­ satisfacţii... ţesut, în serile lungi de iar­ Trebuia intervenit fără întâr­ mele comuniştilor Aurel Ghc- rica Pitu,
serie, Dorica Inăşescu ? — Ştim că eşti cotată nă ale copilăriei, lingă răz­ ziere, trebuiau repuse infunc- rasim, Luca Bogdan, Fran- lor, acolo unde sc făureşte Petre Guşti,
cisc Ileş, Eugen Albu, o fa­
— Din Ludeşti, satul meu drept una dintre cele mai boiul de lemn al mamei... ţiunc £n ,ccl mai scurt timp cem pentru că ei nu sînt la ziua dc miine, a răspunde şi Ionel Bi
Azi, în Ron
de pe Valea Orăştiei. Din bune ţesătoare de aici, ca- MIRCEA LEPÂDATU morile. Şl atunci a intrat în prima ispravă de acest fel. „prezent“ ! unde pulsează diofonică dc
viaţa, a nu trece indiferent al marilor
pc lingă ceea ce contravi­ Jiului. Cola
ne gîndurilor noastre, este tru Dem Ioi
Criteriile hărniciei o chestiune cetăţenească dc denţe sonor
prim ordin.
jurnal ; 22,3(
Mergi pe stradă şi con­ 24.00 Buletin
> : ------------ \ staţi o necuviinţă care in­
Colectivul Secţiei de care şi-a făcut pe deplin dignează profund, dar în­ 6.00 Non Stc
turn.
mobilă Brad, din cadrul datoria, şeful secţiei, comu­ torci capul şi... Iţi vezi dc
I.P.L. Deva, se bucură de nistul Ion Poenaru, conside­ treabă ; observi o nedrep­
tate făcută unui om, dar te
apreciere în rîndid unităţi­ ra deunăzi că „orice colec­ faci că nu 'vezi, fiindcă... e ] JNI
lor economice din judeţ. tiv muncitoresc poate ocu­
mai practic să te gîndeşti
Meşteri din tală-n fiu în pa un loc fruntaş în între­ la tine ; îţi dai seama eă,
prelucrarea artistică a lem­ cere, dacă la baza întregii pe ici, pe colo, formalismul DEVA: Mi
se strecoară, incercînd să I-II (Patri
nului, moţii de pe Crişul activităţi situează criteriile
prindă rădăcini, dar tu nu New-York, s
Alb duc peste generaţii tra­ hărniciei'/ adică dacă mun­ faci nimic fiindcă... pe loc HUNEDOAR
diţia de pricepere şi hăr­ ca e făcută cu pasiune, iţi aminteşti, că... laşi totul linişte (Flac:
să curgă ca-ntr-un Viu de ianjen (Arta
nicie a înaintaşilor. Mobila conştiinciozitate şi răspun­ şes, domol, fără oprire, sită eompan
de Brad este astăzi apre­ dere". ca-nlr-o carte anodină sau structorul) ;
ciată în ţară şi peste hota­ un film făcut pentru că tre­ Mi-e teamă
Drept urmare, colectivul
re. Pe anul 1979, colectivul buie făeuL Am văzut, uv (Unirea) ; ă
Secţiei de mobilă Brad a strada Independentei din „.re (7 Noie
de aici s-a situat pe pri­ adresai chemarea la între­ Petroşani cum copiii arun­ nea caprieor
le I-II (Ret
cau cu pietre In becurile
mul loc în întrecerea socia­ cere socialistă pe acest an lampadarelor, şi cum ni­ PENI : Adio
către toate colectivele I.P.L. meni nu s-a oprit să-i mus­ tine (Cultur
listă pe întreprindere, depă- tre. „Stai in banca ta“ şi sa şi bestia
Deva) La , capitolul criterii,
şindu-şi sensibil toate pre­ urmezi firul propriu, gin- VULCAN :
vederile de plan. Vor­ le-a pus iu faţă pe cele ale dindu-te să nu-ţi complici canul — s
existenţa. De pildă, zilnic, ceafârul) ; L
bind cu modestia omului hărniciei. sau aproape zilnic, in au­ ca tine (Mi
La oglindă. (Desene do V. Mihăilescu) O mină de ajutor.
tobuze, pe străzi, în loca­ NOASA : Ul
lurile publice, cile un che­ (Muncitoresc
fliu dc talia lui Vasile Pe- Olga şi r
în societatea noastră, ve­ dOptată exclude situaţiile în tite Visalon Munteanu — loare de 77 341 lei, a fost apărării şi întăririi avutului trişor clin Lupeni, Constan­ iembrie) ;
niturile obţinute trebuie să care, din probele efeotuate, fost gestionar la magazinul obligat să depună suma obştesc conducătorii unită­ tin Puiu, Ion Duica sau zero (Steaua
Dumitru Arvintc din Petro­
TIE : Hoţul
fie în concordanţă cu mun­ rezultă că bunurile provin din satul Vălişoara, pentru respectivă în proprietatea ţilor socialiste, toţi factorii şani, folosesc un jargon tri­ (Patria) ; Fa
ca depusă, cu rezultatele din săvîrşirea unor infrac­ care instanţa a dispus în statului. La rândul lor, ou munci de răspundere au vial şi se „distrează“ de riile I-II (FI
reale şi efective ale fiecă­ ţiuni, în acest caz proccdîn- mod definitiv, trecerea în Filon Ghiţulescu, ospătar şi trasată sarcina să sesizeze indignarea trecătorilor sau GIU-BAI :
a celor ce nu se trezesc
(Casa de cu]
ruia în producţie, iar avu­ du-se conform dispoziţiilor proprietatea statului a su­ Maria Ghiţulcscu, barmană, organele dc cercetare ori de din amorţeala nepăsării ; Ciocolată cu
tul personal trebuie să fie legii penale. mei de 152 000 léi ; Ni­ ambii la restaurantul „Mi­ cîte ori o persoană din uni­ au apărut, din ce in ce mai Iar) ; BRAZI
dobîntii't numai din veni­ în perioada de la pune­ colao Măroiu — fost ges­ nerul“ din Petroşani, nepu- tatea lor duce un mod dc mulţi „afacerişti“ (odios ter­ pricom unu
men !) c«-şi oferă marfa
cAlan
:
Ni
turi cinstite. Tendinţa de rea în aplicare a- Legii 18/ tionar la un restaurant din tînd justifica suma dc viaţă în discordanţă cu 6« tejgh(ţţ» v pq sub mină. perdetectiv (
înavuţire, de acumulare de 1968, s-au obţinut o scrie Tîrgu-Jiu (acesta a cerut 131118 lei au fost obligaţi, posibilităţile sale de cîşiig. ducnuT ei uişişi 6 viaţă de rS); SlMfiRl
bunuri în mod parazitar Cunoscînd că legea repre­ tejghea, şi... nimeni nu-i gică (Murcşi
deranjează. „Stai in banca
năr sl liber
este străinii fiikft societăţii zintă voinţa poporului, ta“, este un fel de a fi şi LIUC : Douî
HfTiistre socialiste şi princi­ făuritorul tuturor bunurilor de a gîndi al celor care nil).
piilor de echitate, şi nu poa­ materiale — şi că acestei seamănă între ei — prin
felul de a privi viaţa — ţa
te fi tolerată sub nici o Apărarea principiilor de echitate socială - voiiije trebuie să i se su- mirfţeM îrtşîrâte pc
formă. plma fiecare — lucrătorii aţă, ca nişte piese fabrica-
în vederea înlăturării u- procuraturii şi ai justiţiei te dc aceeaşi maşină. E ne­
îndoielnic faptul că fiecare
nci asemenea tendinţe, pen­ o îndatorire a fiecărui cetăţean dovedesc fermitate şi intran- om luat Sn parte e foarte Timpul i
tru apărarea proprietăţii so­ sîgebţă faţă de cei care complicat, e unic — şi nici sâplămina £
cialiste şi ocrotirii proprie­ atentează sub orice formă nu poate fi o copie a- alt­ Vremea va
cuiva — dar cind ii auzi
putui interv
tăţii personale provenită la baza materială a socie­ spunîndu-ţi (sau ştii sigur va încălzi ti
din muncă, a apărut nece­ d'(i rezultate în acţiunea dc străniutarea procesului de pri,n hotărârea instanţei ju­ tăţii noastre, faţă de de­ cum gindeşte chiar dacă nu fi variabil,
şiumeţ, ¡¡stai in banca ta",
sară instituirea unor con­ prevenire şi combatere a judecată în judeţul Hune­ decătoreşti, sa depună în iţi dai scama cS î-aî moi a intervalul
troale asupra provenienţei realizării de venituri pc doara, pe motivul că; chi­ proprietatea statului un mentele care nu se înca­ întâlnit undeva, eă este o acoperi şi £
precipitaţii
diferitelor bunuri ca.re nu alte căi decît cele obţinute purile, instanţa din Tg. Jiu autoturism „Dada 1 300“, drează în efortul colectiv repetare, o copie a unui alt formă de pl
au fost dobiridi'te în rnod prin munca cinstită. Edifi­ arc ce arc cu el...), obligat un garaj, o casă, etc. Şi de construire a societăţii exemplar. Vintul va
indiferenţa
Pasivitatea,
licit, controale care şi-au cator este şi următorul definitiv la ţilata sumei asemenea „exemple" s-ar sini cu atât mai condamna­ din est, iai
găsit reglementarea prin a- exemplu : numai în porioa- d'c 130 883 lei ; Ioan Dră- mai putea enumera. socialiste şi oare sfidează bile in societatea noastră, sud-vest, pr
silică ri în s
pariţia Legii 18 din 24 iu­ da anilor 1978'—1979, pc Mai există însă destui principiile echităţii ; ei in­ cu cit ele nu mai sînt a- Temperatu
nie 1968'. Potrivit acestei baza hotăririlor pronunţate gănescu — fost gestionai conducători ai organizaţiilor tensifică în acelaşi timp panajul unei majorităţi, ci să, noaptea
al unui număr restrins dc
legi, este supusă' controlu­ de instanţele judecătoreşti la magazinul din Petros socialiste dc stat sau ob­ acţiunea de popularizare oameni ancoraţi in menta­ şi minus 2
putui
intei
lui provenienţa averii ori­ din judeţul Hunedoara au (Baiu), ncjustificînd suma şteşti, mai ales în sectoa­ litatea înapoiată a eclbr următoarele
să-şi
cărei persoane fizice dacă fost trecute în proprietatea de 79 593 lei, aceasta a fost rele circulaţiei mărfurilor, a legilor pentru a contribui dispuşi feudă. apere doar nus 2 şi piu:
Pentru că,
propria
sînt indicii că există o vă­ statului, valori care însu­ trecută în proprietatea sta­ oaire, compiăcîndu-se întir-o. la educarea maselor de ce­ omul zilelor noastre, crea­ între 0 şi 5
ridicate în i
dită disproporţie între va­ mează aproape 1 800 000 tului prin hotărâre judecă­ pasivitate condamnabilă, nu tăţeni în spiritul respectării tor al viitorului, nu poate intervalului
loarea bunurilor acesteia şi lei. Printre persoanele care torească ; Ionel Giurgiu, sesizehză, nîri în cele mai cu stricteţe a normelor de trăi in indiferenta recoman­ grade.
La
începu
veniturile sale şi nu sc jus­ şi-nu acumulat bunuri prin medic din Hunedoara, carş evidente cazuri comisiile de dată de îndemnul „stai în se va semne
banca ta“.
tifică dobîrtdi.rea licită' a alfe mijloace decît prin neputînd justifica prove­ cercetare. Potrivit legii, ţi- drept. punere de c
bunurilor. Reglementarea a- mujică cinstită pot fi amin- nienţa unor bunuri rh va- nîrad seama de necesitatea V. PÂŢAN DUMITRU DEM IONAŞCU roIOg de :
Ţuţuriga).