Page 82 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
în întImpinarea a l e g e r i l o r
îndemnuri spre mai ine şi mai mult Oîiemare la împlinirea continua 24
9,00 Tbt
»Urmare din pag. 1) ţiile să încheie luna cu de a responsabilităţii sociale Caruselul neajunsurilor 5,20 Şcxu
păşiri la toţi indicatorii. 5,30 Filn
color doi candidaţi cu oame în cadrul dialogului au luat (Urmare dii. pag. 1) tală adoptată dc ccl dc-al trebuie oprit ! „Că
Pro
nii mujicii dc la U.U.M.R. cuvîntul, printre alţii, tova Xll-lea Congres al partidu lor
10.00
Via/
s-a purtat în jurul dezvoltă răşii Ioan Codrin, Ileana Mi- nea română şi-a creat o ţară lui — însuşit de întregul po 11.45 Buc:
rii viitoare a uzinei. Intre clean, Tiberiu Vanca şi Vic de 53 ori mai puternică in por ca propria sa opţiune. Din propriile Şi asta nu doar din cauza 32.30 Dc
altele, aici va intra în func tor Almăşan. Propunerile pe dustrial dccît cea pe care a Congresul partidului este greşeli se poate utilajelor. Lucrările au dema 13,03 Alb
ţiune o turnătorie de oţel, care ei le-au făcut celor doi avut-o cu mai puţin dc ju ccl care a dat poporului, şi învăţa mai mult rat în 1979 fără să albă asi 14.50 moi Fes
se vor construi mai multe candidaţi de deputaţi : îndi mătate de secol în urmă. Iar a dat sic însuşi, prin activi gurate condiţii corespunzătoa She
funcţionalităţi sociale, iar guirea Crişului Alb pe por acum răspunde chemării de tatea sa teoretică, ştiinţifică- decît dintr-ale altora re pentru desfăşurarea lor 15.20 Şah
producţia uzinei Se va diver ţiunea Gurabarza — Zdrapţi, a şi-o înscrie în rîndul na prospectivă, căile şi pîrghiile T.C. Deva a intrat în noul normală. Au lipsit amplasa 15.30 FOt' Tele
sifica cu fabricarea de utilaj introducerea termoficării şi în mentele pentru unele ob : "c-
ţiunilor cc privesc orizontul
an cu o restanţă dc peste 25
pentru preparare. în cinstea locuinţele individuale, moder dc la o anumită înălţime. ce trebuie folosite pentru rea la sută la producţia netă. tive, documentaţia tehnică in
lizarea obiectivului fundamen
alegerilor dc la 9 martie, co nizarea şoselei şi trotuarelor „Ţara întreagă cunoaşte as tal. Este vorba despre pro- Cauze ? Multiple. Ne surprin pentru lucrări în valoare dc (re/
mis
8,5 milioane Ici şi forţa dc
lectivul uzinei a formulat un din Crişcior şi Gurabarza, tăzi — se spune în Mani gramcle-directivă privitoare de însă faptul că aceste „mul muncă — 880 de muncitori, Plo
foarte frumos angajament: modernizarea drumului Stă- fest —, ca urmare a înfăp la dezvoltarea economico-so- tiple cauze“ gravitează îip ma dintre care 700 calificaţi în Hm
realizarea cu o zi mai devreme nija — După Piatră, amena tuirii politicii partidului nos cială, cercetarea ştiinţifică, joritatea lor în jurul acelo meserii dc zidari, dulgheri şi selc
tic
a planului pe luna februarie. jarea unei parcări pentru tru, a iniţiativelor dc istorică dezvoltarea tehnologică, pro raşi aspecte: nerespectarea mozaicari. Tot ia începutul 16,43 Filr
Luînd cunoştinţă despre autoturisme în Gurabarza şi însemnătate ale tovarăşului gramul energetic, creşterea riguroasă a disciplinei dc anului a fost necesară o re mai
pis«
preocupările colectivului, cei altele — au fost însoţite de Nicolae Ceauşescu, un climat nivelului de trai şi a calită plan, neutilizarea corespunză distribuire a constructorilor 17,35 Cor
angajamentul ferm de a pu ţim
doi brigadieri candidaţi de ne umărul la înfăptuirea lor. de puternică participare a ţii vieţii, dezvoltarea în pro toare a timpului de muncă şi din unele locuri pentru a e- 17,55 Mic
deputaţi le-au arătat alegăto Alte propuneri vizau dezvol maselor la întreaga viaţă po fil teritorial. a capacităţilor de producţie, xecuta un număr dc 678 dc mic
rilor că şi pe frontul sub litică şi socială, la organiza Acestea laolaltă formează lipsa materialelor dc bază, remedieri (mai mari sau mai 18,15 Fiu
tarea edilitară a oraşului rea şi conducerea activităţii programul d e lucru al parti generată de aprovizionarea iniei) la obiective care n-au nici
teran la locurile de muncă sc Brad şi a uzinei. economice şi sociale, o atmo dului într-o largă perspecti mir
înregistrează succese. Secto Oamenii muncii partici nesatisfăcătoare a şantierelor avut recepţia făcută. 19.00 Tel
sferă de puternică emulaţie vă, platforma-progr-am a cu materiale de construcţii. Ce repercusiuni au avut 19.20 Ani
rul III Musariu şi-a realizat panţi la dialog au fost infor patriotică, de asumare con Frontului Democraţiei şi Uni toate acestea asupra mersului nie
în 22 februarie sarcinile de maţi că o parte din propu ştientă de către fiecare cetă tăţii Socialiste, sînt în acelaşi Să încercăm să detaliem cî- lucrărilor ? Evident, a fost zen
cea
plan pe luna în curs, iar ra nerile lor dc acest gen sînt ţean a marilor răspunderi ale timp obiectivele de lucru, co teva dintre ele. irosit timpul de lucru al con 20,25 Fill
ionul Carpen din sectorul deja cuprinse în planul de prezentului, un amplu proces tidiene şi de perspectivă ale Prin neutilizarea integrală structorilor şi utilajelor din nea
.Valea Morii are toate condi dezvoltare a oraşului. de adîncire a democraţiei so fiecărui colectiv de oameni a fondului de timp se înre dotare, deci s-a pierdut^jpn Prc
dm
cialiste !“. ai muncii. Astfel stînd lucru gistrează foarte multe orc/om însemnat potenţial productiv. frai
nelucrate. De asemenea, ab
Deci, asumarea conştientă rile, chemările cc ni lc adre senţele nemotivate şi învoiri Există încă timp 21.40 Tel
PRODUCŢIA dc către fiecare cetăţean a sează Frontul Democraţiei şi le sînt în număr mare, ceea pentru respectarea N LUNI Em
marilor răspunderi ale pre
16.00
de
sînt,
Socialiste
Unităţii
ce vorbeşte de la sine despre
zentului şi viitorului patriei, fapt, propriile noastre che starea disciplinară de la (şi nu reprograinarea) ma
a sarcinilor şi înfăptuirilor mări la muncă efectivă, rod punctele dc lucru. Dacă a- termenelor 18.50 100]
Tel
19.00
ABBieHLA' pe care le implică viitoarea nică, care să ne stăpînească ccst timp de muncă ar fi fost Şi pentru constructorii dc 19.30 cor La
întreaga existenţă, care să ne
forţă şi înălţime la care nă-
zuim să ne ridicăm patria ! definească însăşi raţiunea de folosit în mod judicios s-ar la T.C. Deva, 1980 este un 19.45 Cat
dc
20,05 Ori
realizat
fi
o
producţie
Şi această forţă, şi această a fi. peste 20 milioane de lei, iar an decisiv. în acest an tre fie
înălţime se realizează prin Oamenii muncii din jude buie finalizate toate lucrări 20.45 Roi
uriaşul fluviu al întregului ţul nostru, în consens organic şantierul din Brad şi-ar fi le cuprinse în planul de in nia
b ri
popor ce se formează, la rîn cu întreaga naţiune română, îndeplinit integral planul. Dar vestiţii al cincinalului 1976— 21.40 Tel
dul său, din topirea la înaltă sc înscriu zilnic în efortul aşa, iată unde a dus slaba 19S0. Desigur, hotărâtoare în
tensiune a energiei şi inteli susţinut pentru transpunerea preocupare pentru conducerea acest efort rămîn munca oa
genţei fiecărui colectiv şi a în viaţă a sarcinilor ce le re şi controlul activităţii oame menilor, capacitatea lor de a
fiecărui om, din solidaritatea vin din orientările date de nilor, a prezenţei lor la pro acţiona cu energie, cu elan şi
tuturor în gînduri şi în fapte partid. Cărbune peste plan, gram, nemaivorbind de fap cu înaltă responsabilitate pen
curate, demne, încărcate de metal peste plan, energie e- tul că peste 000 de muncitori tru realizarea ritmică şi inte BUCU
rîvnă pentru mat bine. lectrică, materiale de con din cadrul şantierului şi-au grală a tuturor obiectivelor, dio junii
găteşte
în această viziune firească strucţii, devansări în exocuţic, realizat normele zilnice de recuperarea restanţelor. Revista
mobilizarea majoră, de prim sînt expresii ale contribuţiei lucru doar în proporţie de Un volum mare dc lucrări pro g na.»
plan o reclamă înfăptuirea hunedorene la efortul naţiu 80—00 la sută. Şi iarăşi, dc investiţii îi revine trus gazin d
ţ.
ţul,
obiectivelor care asigură îna nii pentru propria sa propă şantierul din Brad poate fi tului : 3 800 de apartamente pentru
intarea viguroasă, tinerească şire şi înălţare. Campania e- dat ca exemplu negativ, dar cu termene de predare în tri ival; 13,a
Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea Planului naţio pe drumul făuririi societăţii lectorală pe care o traversăm nu singur, pentru că şi la Ha mestrele III şi IV, sală de unda v
lă ; 14,(
nal unic de dezvoltare econo mico-sociald a Republicii So socialiste multilateral dezvol este doar o etapă în această ţeg şi la Grupul de şantiere gimnastică la Lupani, şcoală tiv : A
cialiste România pe anul 1979. tate — opţiunea fundamen elevaţie permanentă. Valea Jiului situaţia a fost cu 24 săli dc clasă la Petro Sport ş
cam aceeaşi. şani, dispensar medical la teec şi
17.00
r ră nesatisfăcătoare sc adaugă Petrila, fabrică de preparate 18,15 Ui
La această stare disciplina
popular
din carne la Deva, spital şi
* Centru üuincüeresc în pin şi studiul superficial sau de hotel, tot la Deva şi multe 18,30 Mi
20.00 Rj
s loc al documentaţiilor tehni altele. Pînă la sfîrşitul anului lodii ’81
21,35 Jn
mai .sînt zece luni. Timp,
ce
către
dc
conducătorii
\ mû economie şi social punctelor de lucru, fapt ce a deocamdată, suficient. In a- Radio ju
mic sp<
cest sens, trebuie să sc asi
\ determinat manipularea nc- gure la timp documentaţiile romanţi
s Aşezată între dealuri, în realizai prin muncă patrio justificată a unor . materiale tehnico-economice, proiectele, 5.00 No:
ştiri; 25
24.00 Bl
şi utilaje, atacarea unor lu
\ zona munţilor metaliferi, tică lucrări edilitar-gospo- crări fără a avea grafice co materialele de construcţii şi turn.
comuna Certeju de Sus — dăreşti şi dc înfrumuseţare importante realizări. Pro nomică şi socială a comu ordonatoare pentru execuţie. utilajele, să se acţioneze mai
vechi centru muncitoresc, — în valoare de 6 milioane lei. ducţia industrială totală va nei, ridicarea nivelului de Apoi, conducerile şantierelor, ferm pentru mecanizarea lu
a cunoscut profunde mula Numai anul trecut s-au fă fi de aproape 21 milioane trai al oamenilor muncii. compartimentele de producţie, crărilor, folosirea maşinilor ic
ţii de ordin calitativ în toa cut asemenea lucrări în va lei, iar volumul total de in Anii cincinalului 1981— mecanizare şi investiţii din şi utilajelor la întreaga cap
te domeniile vieţii economi loare de 2,8 milioane lei, vestiţii va ajunge la 89,3 1985 vor fi şi mai bogaţi în cadrul trustului nu au urmă citate şi exploatarea lor ra DEVA
s ce şi sociale, în conştiinţa revenind 913 lei pe locţii milioane lei, fiind cu a- realizări. Producţia indus rit cu suficientă răspundere ţională. Organizarea judici i-n <
s şi fizionomia moral-politică tor. Anual se desfac mărfuri proape 40 milioane lei mai trială va creşte fală de solicitările de utilaje venite oasă a muncii la fiecare obi New-To
a oamenilor. Aşa cum re în valoare de peste 20 mi mare ca în 1975. Sc vor 1980, de aproape 5 ori. în de la Ioturi, de Ia maiştrii ectiv şi lucrare, întăriroa or HUNED
\ marca primarul comunei, lioane lei. Livrările de pro construi şi da în folosinţă aceeaşi perioadă, investiţii coordonatori. dinii şi disciplinei, asigura linişte i
s Constantin Cotar, socialis- duse agroalimenlare de la 32 de apartamente, noi spa le cresc de la 89,3 milioane Nu putem trece cu vederea rea calităţii corespunzătoare sită coi
ianjen
structoi
în 1980 la peste 400 milioa
\ ■ mul a împlinit şi aici — gospodăriile populaţiei la tii comerciale şi un local ne lei. în domeniul social- nici faptul că se mai reparti a lucrărilor rămîn probleme Mi-e te
de strictă actualitate. Rămîn,
nou de poştă. Volumul des
fotului de stat s-au ridicat
ca pretutindeni în tara noas
s tră — năzuinţele tuturor anul trecui la peste 4,6 mi facerilor de mărfuri va a- cultural şi edilitar se pre zează utilaje acolo unde nu pentru că aşa cum am remar (Unirea
circ (7
sînt asigurate condiţii de lu
oamenilor muncii de pro lioane lei. junge la aproape 23 mili vede construcţia a 200 a- cru corespunzătoare {drum dc cat, anul trecut au fost în nea Ca
gres şi bunăstare materială Industria comunei — re oane lei, iar prestaţiile de partamente şi 300 garso registrate multe neajunsuri în le I-II
PENI :
{ şi spirituală. servicii la 897 000 lei. Pen niere, a unei grădiniţe cu acces, fronturi de lucru), că activitatea celor ce lucrează tine ((
prezentată prin E.M. Ccrtej tru învăfămint, cultură şi 100 locuri, mărirea supra există mari rezerve în folosi pe şantierele trustului de (Muncit
\ Certejul de azi este o a- — cunoaşte o dezvoltare feţei comerciale cu 500 mp, rea utilajelor în două sau trei construâţii. Tocmai de aceea, Piedone
şezare ce aspiră în viitor sănătate se vor cheltui de riile
\ la statutul dc oraş. Şi nici ascendentă. Anul 1980 — la buget 2 039 000 lei. A- construirea unui magazin schimburi. Ca urmare, indi experienţa, învăţămintele a- Cele 12
\ nu este prea departe timpul ultimul an al actualului cin- cestea sînt cifre şi date ca mixt la Hondol cu o supra cele de utilizare a capacităţi nului trecut pot sta la baza rix (Mi
Cineva
faţă comercială de 350 mp,
unei activităţi mai eficiente
lor de producţie este sub cel
\ cirul va deveni localitate ur rvn.nl — t ,n ti mnrr/rJ. d.fi re reflectă dezvoltarea ern- a unui cinematograf, extin planificat: 78,8 la sută la îh acest an pentru scurtarea PETRII
bană. Sistematizarea, con lăutari
\ strucţia de blocuri, dotările derea reţelei de alimentare excavatoare, 83 la sută la la maximum a duratelor de NOASA
(Muncii
s tehnico-edilitare, obiectivele loarea mărfurilor desfăcute buldozere. în acest fel acti execuţie şi punerea la timp în Omul c
cu apă şi de canalizare. Va
social-culluralc îi conferă vitatea a cam bătut pasul pe funcţiune a noilor obiective. iertibrie
\ încă de pe acum un anu populaţiei va ajunge la 25 loc, iar restanţele s-au acu zero (S
milioane lei, iar a presta mulat de la o lună la alta. DORIN CORPADE BARZA
\ mit grad de urbanizare a ţiilor la 1,2 milioane lei. bal (IVI
condiţiilor de muncă şi de Hoţul i
\ viată■ Ca centrul de comu Am înfăţişat sintetic rea Falanst
s nă, pe baza schiţei de sis lizările şi drumul dezvoltă Tînăr «
(Flaeăr
t tematizare şi a detaliului rii viitoare a acestui vechi dialog ca. eititorfi tură); :
alune
centrului civic, dezbătute şi centru muncitoresc, drum
t aprobate în adunările cetă care duce spre progres, bu . . ' , ' m . : Misiuni
seriile
l ţeneşti, au fost construite şi năstarea şi fericire. Pentru Carter
date în folosinţă blocuri cu tot ceea ce s-a realizat pi Vă răspundem ta întrebare de cub
(11 lui
\ peste 100 de apartamente şi uă acum, pentru toate cile canţa
s spatii comerciale la parter, lul viitor, cetăţenii Certe- Ioan Măndcscu — Hune Victor Andrica — Boiu, ILTA:
se vor înfăptui în cincina
mina) ;
un cămin de nefamilişti cu doara. Potrivit Decretului Gurasada. Aveţi vechime (Miner
\ JOI) dc locuri, magazin uni jului, la fel ca tofi oame nr. 246/1977, modificat prin neîntreruptă în aceeaşi uni torul P
\ versal cu parter şi etaj, bru nii muncii dc la oraşe şi Decretul nr. 359/1979, pen tate, deoarece perioada cit
tărie, măcelărie, magazine sate, îşi vor da votul lor la tru cei doi copii aveţi drep aţi fost pensionat de inva
s pentru desfacerea produse 9 martie candidaţilor Fron tul la alocaţia de stat în liditate nu întrerupe conti
\ lor alimentare şi industria tului Democrafiei şi Unită cuantum corespunzător me nuitatea. Unitatea vă va a-
s le, farmacie, librărie, cofe diului urban în care locuiţi, ccxrda retroactiv sporul de
tărie şi restaurant, depozit ţii Socialiste, ştiind că a- deci 180 lei pentru primul vechime cuvenit. Timp
s de materiale de construcţie cesta este un vot pentru copil şi 190 lei pentru al Viorcl Cordoşi — Hune ziua d
me în
s şi mobilă, unităţi diverse de Programul partidului, Pen doilea. doara. Puteţi contesta pro cerul
prestaţii şi altele. Majori Haralambie Izidor — Că- gramarea în concediu de noros
moder:
s tatea populaţiei lociiieşle în tru prosperitatea şi înflori lan. înscrierea în carnetul odihnă la comitetul oame Tempe
\ case noi, iar 25 la sută din rea patriei noastre socia de muncă este corectă şi nilor muncii din unitate în oscila
s gospodării au apă curentă. Imagine din Certejul de azi, prosper şi înfloritor. liste. N. BADIU nu mai este necesar să se termen de 30 zile de la co grade,
3 şl 8 |
N*. BADIU
In ultimii patru ani s-au
tacă înscrierea solicitată de
unitate. municarea programării. servicii