Page 83 - Drumul_socialismului_1980_02

936 @ DUMINICA, 24 FEBRUARIE 1980 Kdg. 3

f------------ un vizionar. Scria in J937^j Săpiămina creaţiei
unul dintre anii de cmnpă- \ telînieo-ştiinţifjee
s nă: „Nu pierde nădejdea i
în triumful droptăţii şi al
ÎICA, \ CU a trăit, a cunoscut tot un îndrăzneţ rechizitoriu a- păcii. Dacă nu noi, în orice 1
UARIE l ceea ce trebuie să cunoască dresat acestei societăţi. 'Poa­ Siunedorene
.C Ï ; un adevărat artist: oerme- tă pictura sa, mai apoi, cal­ caz copiii şi nepoţii noştri ţ
trici. \ nii, viaţa, munca, îndoiala, dă şi larg accesibilă, se vor asista la marea victorie i
Qtni copil : a omului asupra hostiei. Le- 1 © „Politica României socialiste. Relaţiile cu ţările în Cos Qj&fe
in doi“ (I). t descurajarea, împlinirea şi constituie intr-un vibrant gea evoluţiei nu poate să ţ curs de dezvoltare" — a fost tema unei bine documentate
a studiouri- ) bucuria făptuirii. Dar a cu- mesaj de înţelegere şi soli­
Mine 1 noscut deplin şi ceea ce nu sc dezmintă“. i dezbateri susţinute în mijlocul lucrătoarelor de la Ţesă- In ziua de 21 februarie
Uul daritate adresat celor mulţi Zicea ‘Tttdor Arghezi, 1 toria de mătase. a fost organizată de către
muzicii ţ scrie nicăieri că trebuie să care sînt sarea pământului. despre pensula lui, că e \ Inspectoratul şcolar jude­
patriei i cunoască neapărat un ade- In plină epocă a experimen-
îxninical. U- 1 vărat artist: umilinţa, ne- suavă, că spune, gîndeşte şi ( ® Reamintim posesorilor auto, membri al A.C.R., că ţean, în colaborare cu Co­
iuzică citită. E destul să privim , la staţia de asistenţă tehnică au început verificările anuale mitetul judeţean al U.T.C.
»ioni cresc pc \ dreptatea, sărăcia. Din pri- ochii neasemuiţi ai copiilor ţ ale autoturismelor. Staţia dispune de aparatura necesară • şi Consiliul judeţean al Or­
i cina lor s-a stins prematur, Gonsemnări din pînzele sale, e destul să l şi de personal Instruit, care lucrează în două schimburi
* la mimai 54 de ani, adică ganizaţiei pionierilor, o
contemplăm fetiţa din (orele 7—-20). Planificarea verificărilor se face la sediu, consfătuire cu tema : „Căi
.................. " Fă­
\C.M. Galaţi ţ Ia o vîrslă la care, îndeobşte, găraş sau pe Kaliuşa Upo- 1 de unde membrii A.C.R. primesc gratuit noua hartă turis­
Rm. Vîicca i artiştii abia îşi dau măsura veanca, femeile sărace din ţ şi mijloace moderne de îm­
României“ 1 deplinei lor maturităţi. Im- lelor formale, de cele mai tică a României şi calendare. bunătăţire a activităţii de
îl-a). Trans- multe ori alit de reci şi de cimitir, vasele lui cu flori, 1 cercetare şi creaţie tehnico-
irectă de la J posibil să nu ne gândim, în sterile, el a rămas sincer cosaşii sau clovnii săi, ca să ,> © in cadrul microstagiunii permanente în judeţul nos­ ştiinţifică în şcoli.
Jocurile O- ţ legătură cu acest tragic sfîr-
de iarnă — t şit, la un Eminescu, la un şi firesc : „Povestea în arta ne dăm seama că toate a- ţ tru, Filarmonica de stat din Cluj-Napoca prezintă marţi, Au participat preşedinţi
înregistrate — scria — e veşnic aceeaşi: cestca reprezintă o galaxie l ora 18, la Casa de cultură din Deva, un concert simfonic, ai comisiilor de creaţie din
e Placid i Ciprian Porumbescu, la a- marii creatori — vorbim dc ■inconfundabilă, care, într-a- , sub bagheta dirijorului Mircea Cristescu, avînd ca solistă
ial: „Linia ţ tipia alţi artişti sau savanţi, devăr, „spune, gîndeşte şi \ şcoli, directori ai caselor
Onedin“, e- victime ale unei societăţi creatorii care rămîn — an cântă“. Fără ea, fără aceas- l pe Mihaela Martin. (Acelaşi concert va fi prezentat luni, pionierilor şi şoimilor patri­
ri la tnăl- cinice, inculte, necunoscînd avut groază de extravagan­ tă galaxie a lui Ponitza, 1 ora 18,30, la Casa de cultură din Hunedoara). ei, activişti ai organizaţiilor
ţele tehnice şi dc atitudini
U.T.C., pionieri, directori ai
» co-nvingeiile, ei doar inte­
n pentru cei resele, avîiul ca unic ţel cu orice preţ inovatoare. Au marele univers al spirituali- i • Pesemne că „Oglinda cartierului" — gazeta de şcolilor generale şi liceelor.
taţii româneşti ar fi fost \
upei Româ- profitul. E drept, nici To- fost întotdeauna fireşti şi mai sărac cu o sursă de lu- i stradă a asociaţiei de locatari nr. 29 Bejan — nu prea La dezbaterile ce au avut
hiuidljal fc- nitza n-a iertat-o: toată simpli“. A făcut şi el parte are ce „oglindi" dacă expune şi acum „Chemări la în­ loc cu acest prilej s-a îm­
>riza a Il-a) dintre creatorii care rămîn. mină şi de omenie. | părtăşit din experienţa a-
) grafica sa, energică, aspră, De aceea, asemenea orică­ trecere" (o pagină decupată din ziarul din 12 ianuarie). cumulată şi s-au făcut va­
întării RomS- de o brutală sinceritate este RADU CIOBANU
OBANU l
2tacol pre- rui mare artist a fost şi el • Astăzi, pe stadionul „Cetate", de la orele 14,30, loroase propuneri, multe din
udeţul Vran- V. ele referindu-se la necesi­
meci de fotbal : A.S.A. Tg. Mureş — Poli. Timişoara, în tatea îmbunătăţirii bazei
tic : „ Acţiu-
din IM ii o“, gizorul de film, şi peniru cro­ optimile „Cupei României". materiale în domeniul acti­
ie ţară. nicar oglinda muncii sale vităţii de cercetare şi crea­
studiourilor constă in ceea cc scrie. To­ DOINA COJOCARU ţie tehnico-ştiinţifică în
tuşi, faptul că 50 la sulă din
cronica respectivă spune şi şcoli.
lucruri bune despre film, mă
3RUARIE mulţumeşte.
dresează cu o clară şi senină
în limba — Vocile multor interpreţi
„RUG Şl FLÂCÂRĂ" sînt dublate. Publicului nu-i
conştiinţă artistică. Nimic nu
e de prisos în acest film
Dincolo dc cadrul festiv în grav, elaborat cu maximă prea place o asemenea ma­ cădaga s-a recurs Ia un
care s-a consumat în Uluirea responsabilitate faţă de o te­ nieră de tratare. De pildă,
zilei în c- Florin Piersic... gest necugetat — folosirea
sa cu publicul nostru, filmul mă superioară.
— In concepţui mea regizo­
»ndiai „Rug şi flacără“ este iui c- Alături de Ion Caramitru, rală, nu vocea lui Florin de exploziv. Rezultatul ?
imico-ştiinţi- veniment cultural autentic, evaluează cu o impresionantă Explozia a produs o spăr­
cu adinei semnificaţii. combustie profesională Teofil Piersic trebuie să se audă, ci tură pe aproape 80 la su­
Avînd la bază romanul ex­ Vilcu, Florin Piersic, Slmona vocea lui Cuza Vodă, în a-
leton : Pri- cest sens, vocea lui Petru tă din circuferinţa silozu­
ji Caster- celent al lui Eugen Uricaru, Măicănescu, Ştefan Velniciuc, Gheorghiu-Dolj a fost mai po­
această nouă peliculă româ­
sodul 2 Jean Săndulescu, Ilarion Cio- © Amatori de chilipi­ lui, acesta fiind scos din
nească atestă încă o dată, cu banu, Dorei Vişan, Lorand trivită. Că publicului nu-i ruri. Laurean Bogdan, producţie pe timp de cir­
vigoare şi sensuri tulburătoa­ Labinszky şi mulţi alţi actori, place, asta e altceva.
re, vocaţia artei noastre cine­ cu totul demni de rolurile în­ — Şi acum, două texte pa­ tractorist, la S.M.A. Deva, ca o lună de zile. Acum
matografice pentru filmul is­ credinţate în acest film. ralele. Primul, cel semnat de şi Gheorghe Alb, şofer la cine plăteşte... silozul
toric de o factură foarte spe­ Laurenţiu Ulici, în pliantul- D.J.P.Tc., s-au deplasat cu spart ?
cială, în sensul că ne con­ AL. COVACI program : „Este evident că
fruntă cu o viziune analitică interesat de plastieizarea di­ autocamionul la aeropor­
dc o rară pertinenţă, exami- namică a ideii, regizorul a tul Şăuleşti de unde au ® Şi-au căutat-o cu lu­
I: 7,00 Ra- nînd evenimentele majore ale ştiut, cum alte filme de temă
ara se pro- istoriei neamului dintr-un istorică n-au prea făcut-o, să furat saci cu nitrocalcar, minarea. Vasile Olar, din
alegeri ; 7,30 complex unghi de vedere, reziste clişeelor şi ilustrati- deoozitaţi acolo de între­ Deva, cartierul Dacia, con­
8,00 Radio- care incumbă nu numai o prinderea judeţeană de ducător auto, a provocat
ar; 9,30 Ma- optică reconstitutivă, ci mai v.ismului tezist, filmul — şi
. Noi, juclc- cu seamă una ce demonstrea­ sub acest aspect — fiind un pajişti, pe care i-au vîndut scandal în ,blocul în care
demn partener cărţii din ca­
i0 De toate ză elocvent legătura organică re vine“. Cel de-al doilea în satul Cheirgbeş. Postul locuia. La intervenţia pa­
»0 Radiojur- dintre idealurile trecutului de text e din revista „Săptămî- de miliţie Cîrjiţi, sesizat
injaturg Ia... luptă şi cele ce animă pre­ na“ : ,,Rug şi flacără" ne o- de acest fapt, a recuperat trulei de ordine a reacţio­
)an Tărchi- zentul "nostru.
?t pe porta­ „Rug şi flacără“ prospec­ bligă să revenim asupra unei 34 d.e saci, pe care hoţii nat violent, lovind compo­
probleme eu caracter cronic:
il es cu; 14,15 tează un destin, pe acela al aceea a filmului ilustrativist nenţii patrulei. Tot în De­
; 16,45 Cîn- transilvăneanului Alexandru îi vînduseră cu 50 de lei
i populare; Bota, destin care sc leagă în care imaginea de pe ecran bucata. întrebări : cum îşi va, Gheorghe Miscu a în­
orielt de opulentă nu spune
pasionaţilor; prin mii de fire de soarta
: al muzicii poporului, de aspiraţiile unui totuşi nimic in plus faţă de păzeşte bunurile întreprin­ cercat să intre cu forţa
un text plin de suficienţă“.
tru Fărcaş ; neam doritor de pace şi bună Să luăm de pildă scena dis­ într-o locuinţă din blocul
pentru toţi; înţelegere, dar statornic faţă cursului domnitorului Cuza. derea de pajişti ; cum au
1; 20,15 Me­ de ideea unei căi proprii de crezut chilipirgii din Cher- O 4.. Au intervenit vecinii
nons emnări: emancipare socială şi politică. — Dacă ne oprim la aceas­
u toţi; 22,00 Cunoaştem din file istoriogra- tă scenă, ţin să subliniez că gheş că nu se va afla de să-l potolească, dar le-a
,10 Panora- fice climatul politic care a nu am avut intenţia dc a adresat injurii iar faţă de
10 Seară de urmat după înăbuşirea revo­ reda o explozie dc bucurie unde şi-au procurat sacii
Buletin de luţiei din 1848 ; cunoaştem şi populară, deoarece momentul cu nitrocalcar ? lucrătorii de miliţie a a-
îă de dans; momentele grele prin care a
ştiri ; 0,05— trecut neamul nostru ame­ impunea încordare. Deci, nu vut o comportare jignitoa_
mzical noc- ninţat mereu dc marile im­ Regizorul şi scenaristul poate fi vorba dc un clişeu. ® Unde nu-i cap... Pen­ re, încercînd să-i loveas­
perii. Tocmai de aceea, dem­ Perioada de după 1848 si 1859 !
nitatea înaintaşilor noştri, ADRIAN tru deblocarea zgurei la că. Amîndoi şi-au căutat
înţelepciunea lor politică, pa­ a fost din punct dc vedere silozul de alimentare
triotismul lor fierbinte tre­ PETRINGENARU politic extrem de complicată. a necazul cu luminarea, cum
zesc în noi rezonanţe puter­ morii nr. 2 de la Între­ se spune. Se află în cer­
nice. Mesajul peliculei este Ce ne spune despre Reconstituirea unui asemenea Câluşerul — joc bărbă­
articulat în termenii pereni­ filmul moment istoric este dificilă. tesc străvechi, dc o remar­ prinderea .de lianţi Chiş- cetare în stare de arest.
amâ, seriile tăţii, fapt ce determină tonul De aici şi opiniile controver­ cabilă vigoare şi măiestrie
New-York, de acută contemporaneitate „RUG ŞI FLACARÂ" sate ale criticii asupra filmu­ — se transmite din genera­ Rubrică realizată cu sprijinul
I-II (Arta); al acestui film. lui meu.
Marea ne- Prin viaţa şi sacrificiile lui — Revista „Săptâmlna“ a- ţie in generaţie. Inspectoratului judeţean de interne
; Omul pa- Alexandru Bota, regizorul cuză filmul de didacticism. Foto: V. ONOIU
fost regă- Adrian Petringenaru ni se a- — La fel ca şi pentru re­ C. DROZD
7-a (Con-
TROŞANI :
eriile I-II
cîine de
e) ; Misiu­
ni — serii-
:a) ; LU-
• rămln cu
Evadarea
VULCAN :
nul — se- Din istoria Ierrei
iceafărul) ; Specialiştii de la Uni­ Joies Verne le-a prevăzut
e lui Aste- versitatea din Wisconsin
; LONEA: Clima planetei dypâ... païen (S.U.A.) au anunţat des­
(Minerul) ;
>t trăi fără coperirea coroanei Căii Jules Verne, părintele lite­ solitar, oceanul Atlantic cu — „Stăpânii lumii" a c-
esc); ANI- La Muzeul naţional de is­ tei, specialiştii în palynologie Lactee : un nor, format raturii ştiinţifko-fantastice, un costum de scafandru du­ şuat. Asupra unor proiecte de
lui Casey din gaz ionizat, oare în­
URICANI : torie naturală parizian a avut au ajuns la concluzia că din autorul a 65 de romane, a in­ blu, cu o pînză şi o vîslă. asemenea maşini universale,
Duie (7 No- loc, recent, conferinţa Asocia­ devonjan — acum 350 mili­ conjoară galaxia noastră tuit cu genialitate multe din­ Contemporanii noştri travor- care să se deplaseze pe usea-t,
wD : Ora ţiei franceze de palynologie oane de ani — olima planetei şi care formează în ju­ tre realizările tehnice intrate i sează Atlanticul la bordul u- în aer şi in apă luorcază as­
e); GURA- — disciplină a botanicii care rul ei o coroană. Ei pre-
>entru fot- a fost foarte schimbătoare. astăzi în cotidian. Cu prile­ nei ambarcaţiuni cu pînze. tăzi proiectanţii.
ORAŞTIE : se ocupă cu studierea sporilor La începutul perioadei jura- jul împlinirii a 150 de ani dc — Renumita aeronavă No- — Adesea, în romanele lui
d (Patria); şi polenului plantelor. In sice, flora planetei s-a schim­ la naşterea sa, în semn dc o-
seriile I-H dare a fost descrisă de Jules Jules Verne apare imaginea
iGIU-BAl : cursul conferinţei, participan­ bat atît de mult, incit au su­ magiu, unui crater de.pe Lună Verne in „Cinci săptămîni în unui sav.ant-duşman al omu­
tsa de cul- ţii au relevat importanţa pa- pravieţuit doar 10 la sută din i s-a dat numele marelui ro­ balon". Nimeni n-a efectuat lui, care vrea să stăpîncască
iocolată cu lynologiei în determinarea cli­ familiile de plante existente mancier. Dintre mecanismele
BRAZI : matului planetei de 350 mi­ în perioada anterioară — un asemenea zbor peste Afri­ lumea. în „Cele 500 milioane
rn unu — şi mijloacele de transport ca. ale Begumei“, un asemenea
AN : Nick lioane de ani încoace. Por­ triasie. Ei susţin că zonele noastre imaginate de el, construite
ctiv (Casa nind de la calitatea înveli­ climaterice diferenţiate doar mai tîrziu de ingineri, cea — „Albatros“ (Robur-Cuce- savant a născocit un tun cu
ca de apă şului exterior al polonului, prin altitudine, aşa cum le mai mare parte au intrat în ritorul), o navă aeriană cu 37 obuze de 2 m care îngheţau
:ria : Va- de catarge terminate cu elice,
(Mureşul) ; sau tegumentul, care, practic, cunoaştem noi astăzi, sînt viaţa noastră. Cîtcva îşi aş­ a devenit prototipul actuale­ totul pe o rază de 30 m de
liber (Lu- este indestructibil atît timp marcate numai de 100 mili­ suipun că această coroa­ teaptă .inventatorii. la locul exploziei. Din feri­
: : Cobra cît nu este supus procesului oane de ani încoace. nă este fierbinte — lor elicoptere.
ARI: Doc- 100 000 grade Celsius — — „Insula plutitoare“ din- în decembrie 1868, trei ti­ cire, o asemenea invenţie nu
incitoresc). de oxidare, se poate data cu La scara timpului geologic ir-unul din romanele sale a s-a realizat.
exactitate aproximativă olima deriva contincntalor a modi­ şi are o densitate de 3 slujit ca „prototip“ pentru cel neri curajoşi — B-arbiqucn,
PBBHBBB pe o perioadă mare de timp. ficat repartiţia şi latitudinea particule la 10 000 mc Nioole şi Ardan — au pornit — Motorul submarinului
Palynologia este utilizată şi maselor continentale. Astfel, pe o distanţă de 5 000 mai mare v.apor al secolului din Florida spre Lună („De „Nautilus“ („20 000 leghe sub
în prospecţiunile petroliere: acum 38 milioane dc ani, se­ parsec (1 parsec = 3,26 al XlX-lea — „Creat la pămînt la Lună“ şi „în mări”) producea electricitate,
sporii şi polenul plantelor fo­ pararea Australiei şi Antarc­ ani lumină) de Pămînt Eastern", construit de ingine­ jurul Lumii“). După ce a sur­ autoaprovizionindu-se. Jules
bil pentru sile aduc informaţii unice pri­ ticii — fenomen oare a creait, şi se întinde pe o dis­ Verne a intuit primul sub­
arie: Vre- vind datarea cîmpului petro­ în jurul continentului austral, tanţă de minimum 15 000 rul Brunei. La bordul vasu­ volat Luna la o mică distan­
moasă, cu o coroană oceanică continuă parsec. lui se puteau îmbarca 4 000 ţă, „nava cosmică“ a amorizat marin electric, construit abia
temporar lier, depozitele dc sedimente, Astronomii din Wis­ în 1886.
slab la mediul vegetal, regional ?i (Oceanul Antarctic) — a pro­ de pasageri. Populaţia „insu­ apoi în Atlantic. Tocmai un
şl sud-est. clima epocilor respective. U- dus o răcire globală a plane-' consin afirmă că s-ar lei plutitoare" întrecea 10 000 — Scafandrii din „20 000
inime vor neori, polenul unei singure tei. Balynologii afirmă că a- putea ca şi alte galaxii asemenea zbor a fost efec­ leghe sub mări" în echipa­
is 5 şi 0 să aibă asemenea co- de locuitori ! tuat eu 100 de ani mai tîr­
iele între specii este suficient pentru a ocastă răcire este deosebit de mente speciale au intrat,'as­
:orolog de caracteriza un climat. vizibilă în mostrele de polen — Căpitanul Brighton, (din­ ziu de astronauţi la bordul tăzi, în peisajul obişnuit al
rasgyaU).
în ce priveşte olima plane­ recoltate din sud-estul asiatic. tr-un alt roman) a traversat, navei cosmice „Apollo-8“. spaţiilor submarine.