Page 85 - Drumul_socialismului_1980_02

ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ 1

Oameni ai muncii de

la oraşe şi sate!

Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste
adresează întregului popor chemarea ca —
prin eforturile tuturor locuitorilor, prin creş­
terea spiritului de iniţiativă în producţie, a
spiritului gospodăresc—să contribuie la dez­
voltarea economică a ţării, garanţia sigură
a creşterii continue a nivelului de trai al în­
tregului nostru popor.
Ceiătene si cetăţeni!
9 » *
VOTÎND CANDIDAŢII FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII
m cniusinuLul p o p u l a» j u d e ţ e a n SOCIALISTE, VOTATI PENTRU ÎNFLORIREA SCUMPEI ’ NOASTRE
PATRII, PENTRU PROSPERITATEA El, PENTRU CA FIECARE CETĂ­
ŢEAN, ÎNTREAGA NAŢIUNE SĂ BENEFICIEZE DE O CALITATE
Anul XXXII, nr, 6 937 Marţi, 26 februarie 1980 4 pagini — 30 bani NOUĂ, SUPERIOARĂ Â VIEŢII ?

MINERI într-o adunare genera­ Mineri candidaţi, mineri alegători
ia «planului lă a oamenilor muncii dc
IiViii-u.< o dotării tehnice la şantierul I-uzină, de pe într-un dialog deschis, fructuos
MISE NIVELUL 0 ¡naltei calificări
amenajarea hidroenerge­
tică Rîu Marc-Rctczat, ţi­
Cel trei candidaţi Î11 cir­ lui in care este asigurată mi­ niseră aici peste 500 dc mi­
Folosirea intensivă şi cuvântai şi brigadierul cumscripţia electorală nr. 7 na şi locurile de muncă ou neri, maiştri, ingineri, tehni­
nută anul trecut, a luat
loan Pop. A vorbit puţin Potroşani-Vcst a Marii Adu­ material lemnos, piese de cieni, eleotro-JEcătuşi, econo­
mişti pentru a se întîLni cu
schimb şi alte materiale ne­
nări Naţionale — loan Mon-
eficientă a dotaţiei tehnice- şi la obieot, muncitorcşte. doca, Cornel Bololoi şi Va­ cesare bunei desfăşurări a candidaţii lor. Aveau să sc
„Este vremea să terminăm
împărtăşească aici gîndul şi
procesului de extracţie şi pre­
cu motivările şi cu con­ sile Nemeş —, secretarii co­ parare a cărbunelui. A fost, hotărîrea unanimă de a se
mitatelor de partid dc la în­
sarcină fundamentală a diţionarea unor lucrări — treprinderile miniere Lupeni, de fapt, o autentică verifica­ acţiona cu toată fermitatea
a spus el. Să punem mai
înfăptuirea
re a stadiului pregătirilor în
pentru
sarcinilor
U.ricanl şi Paroşeni, s-au în-
puternic umărul la trea­
tîknt cu ortacii lor de la mi­ această direcţie. ce le revin din programul dc
intrarea
de
înainte
în
colectivelor miniere bă, cu toţii, să ne facem na şi preparaţia Lupeni. însă schimbul al doilea, sala de modernizare şi mecanizare a
brigada
Eu
datoria.
cu
minelor din Valea Jiului, ini -
înainte
dc
întâlnire
mea mă angajez...“. candidaţii s-au interesat, la apel a minei Lupeni era cu­
La recenta adunare ge­
din Valea Jiului nerală a reprezentanţilor faţa locului, asupra modu­ prinsă dc o vie animaţie. Ve­ (Continuare în pag. a 3-a)
oamenilor muncii pe ame­
najare, brigadierul loan 1
Este cunoscut f3.ptul că u- cucerire faptul că la ora ac­ Pop s-a înscris din nou la
nităţile Combinatului minier tuală în Valea Jiului ştim La un pas de visul de emancipare urbană
Valea Jiului — ca urmare a ce tehnologic să aplicăm, ce
grijii manifestate de condu­ utilaje şi instalaţie tehnologi­ i Pentru topi cei care tră-
cerea partidului, de tovarăşul că să alegem pentru condi­ ! iese şi muncesc în partea
Nieolae Ceauşescu personal, ţiile .concrete ale fiecărei mi­ Cuvîntul ţ sud-vestică a judeţului, dc
pentru îmbunătăţirea condiţii­ ni, ale fiecărui strat şi chiar l pe culmile masivului Poia- BRA
lor de lucru, sporirea produc­ ale fiecărui bloc minier în 1 na Ruscai piuă aproape dc
tivităţii muncii şi creşterea parte. Dispunem, de aseme­ faptă I malul sting-al domolului şi £li4'St¡m£& hwttedorette
gradului de securitate în sub­ nea, de o dotaţie tehnică bo­
teran — au fost dotate an de gată, care a asigurat în anul \ uneori nărăvaşului Mureş, ■in- ¿¿nu l electorul 1980
an cu mijloace de mecanizare trecut extragerea unei canti­ 1 „centrul de gravitate“ al zo-
şi utilaje telinologi.ee care se tăţi de circa 3 milioane tone cuvînt. Şi dc această da­ I nei a fost ¿întotdeauna Do-
situează la cel mai înalt ni­ de cărbune din abatajele e- tă, a vorbit scurt şi la 1 bra. Reşedinţă de plasă în în ultimul deceniu şi jumă­ nie. La Dobra se confec­
vel tehnic. chipate cu utilaje modeme. obieot, fără laudă. „îm­ ţ vechime, abia de se ridica tate. ţionează mobilier comercial
t cu un cap deasupra celor-
Pătrunderea masivă a teh­ Numărul complexelor meca­ preună cu oamenii din J laltc sate din jur. Era insă, înfăptuind pas cu pas po­ de foarte bună calitate şi
nicii şi obţinerea pe această nizate din dotare a crescut formaţia pe care o con­ ţ oricum, fruntea. Mulţi vele- litica partidului dc ridicare tot de aici bogăţia păduri­
bază a unor rezultate supe­ la 38, iar al combinelor de duc — şi a ţinut să-i no­ I răni ai comunei, care con- a nivelului de civilizaţie a lor din zonă ia drumul în­
rioare în subteran au distrus săpare în cărbune şi steril la minalizeze pe Aron Ştefă- tuturor localităţilor tării, treprinderilor de industria­
mitul potrivit căruia în Va­ 37. Procesul de intensificare nic, Pavcl Călăccanu, Emil / sideral1, în urmă cu 30—35 comuna Dobra a dezvoltat lizare.
lea Jiului nu se poat e face a mecanizării lucrărilor mi­ Miron, Ştefan Bunescu, > de ani, Dobra ca. pe un fel pe teritoriul său ramuri dc Comuna Dobra s-a intro­
mecanizare deoarece, chipuri­ niere din subteran se va ac­ Boda Ianoş, Iulian Radu, ţ de exponent al civilizaţiei activitate menite să intro­ dus după puterile ei econo­
le, condiţiile geologice nu ar centua în anul 1980, prin Vasile Olteanu, Viorel Ra­ l şi bunăstării în zonă, sînt ducă economia comunei în mice în circuitul naţional.
permite acest lucru ! Colecti­ creşterea dotării tehnice cu I astăzi cei mai demni de cre- circuitul economic al tării. A cunoscut în schimb din
peste 50 la sută la complexe du —, în anul trecut am \ zare martori pentru dimen-
ve tot inai largi de mineri realizat peste plan o pro­ La Dobra se dezvoltă o
au dovedit prin fapte că au de susţinere mecanizată şi cu ţ si unii e transformărilor care agricultură a înaltelor pro­ ION CIOCLEI
încredere în mecanizare, că circa 40 la sută la mecani­ ducţie de 1,4 milioane lei. l au avut loc aici in anii so- ductivităţi, axată îndeosebi
doresc tot mai puternic me­ zarea săpării lucrărilor de Avem o brigadă sudată, ciclismului şi cu deosebire pe legumicultura şi zooteh­ (Continuare în pag. a 2-a)
înaintare. Ca urmare, se pre­ cu oameni harnici, disci­
canizarea şi că participă activ
la introducerea şi adaptarea vede creşterea volumului de plinaţi şi conştiincioşi.
producţie extrasă mecanizat Muncim bine, cîştigăm bi­
acestei tehnici la condiţiile cu 53 la sută, iar la lucrările ne. Sîntem mulţumiţi. v C - ■■ ' !,* v i . . , f s , yjfi
specifice de zăcămînt din Va­
de înaintare săpate mecanizat, Vrem să muncim la fel
lea Jiului. Exemple elocven­ Wmm±J '
cu peste 130 la sută. de bine şi în acest an. Ne
te în această privinţă ne sînt Ridicarea gradului de fo­ angajăm să terminăm cu
oferite de colectivele de mun­ losire a complexelor de sus­
că de la minele Lupeni şi ţinere mecanizată, a combi­ cîte 15 zile mai repede
Paroşeni, unde se poate spu­ nelor dc abataje şi de îna­ lucrările la galeria de le­
ne că mecanizarea este la ca gătură între sala maşini­
intare, precum şi a celorlalte
acasă, i.ar rezultatele obţinute lor şi casa vanelor şi es-
se ridică la nivelul preocupă­ Ing. IULIAN COSTESCU cavaţiilc la grupul I din
rilor acestor pionieri ai meca­ director tehnic producţie, sala maşinilor“.
nizării intensive a lucrărilor Combinatul minier Cuvînt muncitoresc, an­
din subteran. Valea Jiului gajare comunistă. Cuvînt
Subliniez acest lucru pen­ respectat, angajament o-
tru a releva ca pe o mare (Continuare în pag. a 2-a) norat exemplar. Acesta
este întotdeauna rezultatul
acolo şi atunci cind toţi
Turismul pun umărul hotărît la
HSCClNTE treabă...
reni, pentru minerii Văii DAN VRÎNCEANU
Jiului, pentru cei care mun­
(după o corespondenţă
A existat şi există de cind cesc în fabricile şi uzinele
lumea o dorinţă a cunoaş­ Colanului, Orăşliei sau în de la G. Izidor) Dobra — pe coordonatele civilizaţiei şi bunăstării.
terii in spaţiu geografic, alte localităţi ale judeţului, Foto: VIRGIL ONOIU
despre care oamenilor le la sate.. A devenit un fapt
place să povestească în mo­ obişnuit să-i vezi în postu­
mentele de răgaz. Au fost ra de turişti prin marile o-
vremuri cind muncitorul raşe ale tării, prin diverse AUDIENŢE COLECTIVE municaţii a început lucrările TRECERE ÎN REVISTA
pentru mărirea capacităţii
nostru nu se avhita deloc localităţi ale Europei. In fie­ centralei telefonice locale. In A FORMAŢIILOR
Consiliul de educaţie poli­
sau aproape deloc în afara care an peste 6 000 de oa­ tică şi cultură socialistă al acest fel vor putea beneficia ARTISTICE
spaţiului său de existentă, meni ai muncii din jude­ comunei Sălaşu de Sus a or­ de posturi telefonice 100 de
cetăţeni. Duminică, la Bucurcşci, a
nedispunînd de posibilităţi ţul nostru pleacă în excursii EXPOZIŢIE ganizat la Ohaba de sub Pia­ avut loc trecerea în revistă a
materiale. Societatea noas­ colective peste hotare, iar DE GRAFICA tră o audienţă colectivă. Au SATUL IIUNEDOREAN formaţiilor artistice de pe ra­
tră socialistă, profundele al pi peste 100 000 în {ară,* MILITANTA participat activişti dc partid, IERI, AZI ŞI MlXNE za comunei. In faţa unei nu­
meroase asistente s-au făcut
specialişti do la U.J.C.A.P. şi
transformări ce au avut loc prin oficiile de turism sau jurişti care au răspuns la o interesante expuneri privind
In organizarea Comitetului
în viafa localităţilor noas­ cu autoturismele personale. judeţean de cultură şi edu­ serie de întrebări puse do In aceste zile, in a.şczămin- semnificaţia alegerilor, reali­
do
tre au dus la acumulări de Astăzi, hi noua ipostază a caţie socialistă, a Uniunii Ar­ cetăţenii comunei. S-a vizio­ tele culturale hunedorene au zările şi a perspectivele apoi
comunei,
dezvoltare
loc numeroase manifestări a-
tiştilor Plastici şi filialei salo
ordin cantitativ şi calitativ viepii lor, din cîştigul tot din Valea Jiului, în holul Ca­ nat apoi iui film documen­ vînd ca temă dezvoltarea c- artiştii amatori din satele
tar.
care au edificat o nouă fi­ mai consistent ce-l realizea­ sei de cultură din Petroşani conomico-socială şi edilitar- Bucureşci, Cureclviu, Şesuri
zionomie a muncitorului. ză, oamenii muncii îşi pot a fost deschisă o expoziţie gospodărească a satelor şi şi Bovina au prezentat fru­
moase programe artistice.
_ „Aventura“ depăşirii spa­ permite şi acest „lux“, care de grafică militantă. Expun LA SOLICITAREA comunelor. Sub genericul
ţiului geografie imediat, a a devenit de acum ceva o- plasticicni din Bucureşti, Ga­ CETĂŢENILOR „Satul liunedorean ieri, azi
laţi, Brăila, Timişoara, Deva. şi mîlne“, asemenea expu­
cunoaşterii, a dobîndit am­ bişnuit, firesc pentru ci. şi Petroşani. Peste citeva zi In comuna Baru, la solici­ neri s-au desfăşurat recent in
ple semnificaţii sociale şi le expoziţia se va muta la tarea cetăţenilor, Direcţia ju­ satele comunei Blăjeni — la
pentru siderurgiştii hunedo- V. PATAN Lupeni, apoi la Geoagiu. deţeană de poştă şi teleco­ Criş, Grosuri şi Roţi.
0