Page 86 - Drumul_socialismului_1980_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

IN Intimpinârea alegerilor Recolta anului 1880 pregătită temeinic
=ţ|»l fE
In toata livezile se impune să fie
Mineri candidaţi, AGENDĂ ELECTORALĂ 11.00 Film
30.00 Tele;
urgentate tratamentele specifice Com
mineri alegători • Popularizarea Manifes­ participat tineri şi tinere din win«
dulii
11.50 Tele:
tului Frontului Democraţiei fi întreprinderile şi instituţiile Zilele cu temperaturi de turi peste 0 grade au şi fost La aplicarea tratamentelor 1C,00 Tele:
intr-un dialog Unităţii Socialiste. în oraşele oraşului, precum şi din sate­ peste 0 grade au readus în stropiţi a doua oară peste de . iarnă este obligatoriu să 16,05Şcoa
călit ¿
Brad, Căi an şi .Simeria, pre­
le După Piatră şi Buceş, la
actualitate lucrările din po­
cum şi în alte localităţi ca­ care au fost prezenţi peste micultură : fertilizarea, tăieri­ 100 000 pomi fructiferi, ac­ fie respectată cu stricteţe con­ 16,35Curs
substanţelor
reco­
ţiunea fiind încheiată deja la
centraţia
17.20 Al im
deschis, fructuos re au staţii de radioamplifi­ 40 de tineri. în cadrul a- le, răzuirca tulpinilor bătrinc, ferma pomicolă din Toteşti. mandate. Soluţia va fi rqrar- 17,40 Profi
care, s-a trecut — îndată du­ cestor întilniri au fost expu­ 18,00Indri
(Urmare din pag. l> pă publicarea in presă — la se în faţa tinerilor prevede­ strîngorca şi arderea fructelor Tratamentele sînt în curs dc tizată uniform pe întreaga su­ eră te
mumifiate şi aplicarea stropi­
popularizarea pe capitole a rile constituţionale şi ale Le­ desfăşurare în livezile pomi­ prafaţă a pomului. în timpul 38,30Foru
rilor de iarnă pentru comba­ cole din consiliile unice- a- iernii pomii se îmbăiază cu 18.50 1001
Manifestului Frontului De­ gii electorale cu privire la 19,00 TeleJ
ţiat nemijlocit dc secretarul terea agenţilor patogeni şi a gfoindustriale Gcoagiu, Ha­ soluţii mai concentrate, cu
mocraţiei şi Unităţii Sociali- drepturile şi obligaţiile cetă­ 19.20în a
general al partidului, tova­ dăunătorilor care în timpul ţeg şi Dobra. scopul de a distruge formele Urea
răşul Nicolae Ceauşescu. în liste, a chemărilor adresate ţenilor, ale alegătorilor, drep­ iernii se adăpostesc pe ramu­ în ceea ce priveşte sectorul de icmare a păduchelui din 9 ma
legătură cu aceasta, mai mulţi tuturor oamenilor muncii, tul dc a alege şi dc a fi ales. rile şi în crăpăturile scoarţei gospodăriilor populaţiei, tre­ San Jose, ouăle de afide, pă­ 19,35 „Ai
— P
vorbitori, printre care Vasi- fără deosebire dc naţiona­ Au fosit prezentate realizări­ pomilor fructiferi. buie evidenţiată îndeosebi ac­ ianjenii roşii şi bolile care patri
litate. La centrul de comu­ le obţinute în actuala legis­
1c Leucă, Aurel Baidoc, Pe­ nă Buceş, în satele Mihăi- Cu toate că în prima parte tivitatea pomicultoriilor din iernează pe ramuri. nare
tru Ursu, Csiminga Francisc, leni, Buceş-Văleni, precum şi latură, sarcinile economice şi a repausului vegetativ au Simeria, Deva şi din alte kri Lucrarea se execută numai 19,50 Călăi
mea
Nicolae Ungureamu, loa.n Po­ in comunele Baia dc Cri.?, cdilitar-gospodăreşti ale loca­ fost aplicate în majoritatea calităţi. Există însă şi unele la temperaturi de peste 0 gra­ 20,20 Sear;
lităţilor şi contribuţia pe care
pa 11, Jenică Fermuş, loan livezilor organizate tratamen­ localităţi unde gospodăriile ne...
Cărăuţă s-au referit la pro­ Vaţa de jos, Crişcior, Ribiţa, tinerii sînt chemaţi să şi-o te de iarnă la peste 1 200 000 populaţiei au un număr marc de şi se poate repeta Ia in­ te“,
bleme ale îmbunătăţirii acti- Băiţa, Luncoiu de Jos. Bnl- aducă la înfăptuirea lor. pomi fructiferi, în această pe­ de pomi fructiferă din soiuri terval dc minimum 30 de zile. narii
tivi-tăţii de întreţinere şi re­ zeştii de Sus şi alte locali­ • „Dăm întâiul nostru vot, rioadă, pînă la pornirea ve­ valoroase, ca de exemplu în Substanţele fiind toxice, se ne c
tăţi din Ţara Zarandului, s-a 21,40 Telej
paraţii ale complexelor meca­ din inimă, României socia­ getaţiei, trebuie terminat pri­ Renghet, Mada, Bulzcşti, Ră- v-or folosi cu atenţie pentru
afişat Manifestul Frontului
nizate, dc aprovizionare a liste“ a fost titlul acţiunii ce mul tratament la pomii ră­ duleşti şi altele, dar în care a evita intoxicaţiile ia oameni
Democraţiei şi Unităţii So­
locurilor de muncă, la întă­ cialiste, iar la casele alegăto­ s-a desfăşurat la „Casa ale­ maşi netrataţi din toamnă şi acţiunile din această perioadă şi animale.
rirea continuă a disciplinei rului şi pe circumscripţii e- gătorului“ 'din Haţeg, cu e- aplicat cel de-al doilea tra­ nu se realizează la nivelul Ing. ViONELA CHIRILĂ
în muncă în toate brigăzile. lectorale a început dezbate­ levi dc la liceul agroindus­ tament la măr, păr, gutui, cerinţelor, ceea ce influenţea­ inspector şef
Vorbitorii s-au referit, de trial ce au împlinit vîrsta coacăz şi agriş. ză negativ producţia de fruc­ ai Inspectoratului judeţean
asemenea, la necesitatea ur­ rea acestui document sinteză majoratului şi vor vota anul în primele zile cu tempera- de protecţia plantelor BUCUR
a marilor împliniri în edi­ te şi calitatea acestora.
gentării unor lucrări cu ca­ acesta pentru prima dată. dioprogra
racter social prevăzute pen­ ficarea noii orînduiri şi o- După prezentarea Legii elec­ Radio jurn
presei ; 8
glindă cuprinzătoare a per­
tru oraşul Lupeni prin pro­ torale de către Vasile Buz­ ci iilor ; 9,i
spectivelor luminoase ce se
gramul adoptat în urma vizi­ dugan, secretarul Consiliului *,05 Răsp
deschid în faţa poporului jr ; 10,Oi
telor de lucru ale tovarăşului popular Haţeg, in cinstea 10.05 Alt»
nostru.
Nicolae Ceauşescu în Valea participanţilor s-a prezentat 10,25 Atlas
Jiului. Ei s-au angajat, în O întilniri cu tinerii care. un scurt program artistic. riţa ; 11,0
11.05 AfLş
acelaşi timp, ca împreună cu votează pentru prima oară. Tot la Haţeg a avut loc Ava np ren
ortacii lor să depună efor­ Asemenea întilniri au fost dezbaterea „Alegerile de de­ 12.00 Buh
turi mai mari afît în sporirea organizate din iniţiativa co­ putaţi — eveniment major în Din con
continuă a producţiei de căr­ mitetelor U.T.C. din oraşul viaţa naţiunii“ organizată de nostru ;
13,20 Noi,
bune cocsificabil, cît şi pe Brad şi comuna Buceş, La ca­ Comitetul orăşenesc al femei­ 9 martie,
plan social, pentru finaliza­ sa alegătorului de la Casa lor, cu cetăţcne din cartiere­ taţii î ; 15
rea lucrărilor sociale iniţiate. de cultură Brad, la care au le nr. 2 şi 3. lor ; 16,00
Coordona
Muzică u
tln de şt
\ şi te chit
Poemele <
} ¡ci un pas da visa! da emancipara urbană 17,50 Muzi
Orele ser
îndrăgiţi
tru de comună o cochetă a- lare ; 20,1
saj indus
şezarc cu trăsături de mic 20,30 M
D O I R A orăşel. nivelul de viată românesc
ştiri ; 21,0
Despic
22.00 O
materială a locuitorilor co­ Repararea maşinilor agricole este in loi. In imagine, echipa comunistului Gllgor Trif, 23,30—5,00
hwnmktr(m<e munei vorbeşte grăitor vo­ de la S.M.A. Geoagiu, specializată in remedierea semănători 16r de porumb. cai iioctii
. it* electoral 1980. lumul de mărfuri desfăcuta:
în jurul a 30 milioane a-
■ nual. Despre aspiraţia lor cu blugi. Acum, vînzăto- Cil
(Urmare clin pag. 1) comparaţie cu oraşul pentru către informaţie şi cultură Acţiuni d@ muncă! rul improvizat fluieră a
S că Dobra este comuna care, vorbesc multe elemente, dar pagubă iar „cumpărătorii“ DEVA :
plin rondele eforturilor fi­ alături de. altele ci leva din grăitoare este existenta în patriotică sînt căutaţi de miliţie. Revoltă î
comună a peste 1000 de a- HUNEDO.
nanciare pe care statul le judeţ, aspiră la statutul de Sanchez
face pentru ridicarea nive­ centru urban. Visul de c- bonamente la televiziune. • Din nou despre paza mu! muzi
lului de viaţă şi civilizaţie mancipare nutrit de vechea Viitorul comunei, viito­ Ţăranii cooperatori din i • Blugii oşanului şi pa­ bunurilor. Este cunoscută' Ultimul
materială fi spirituala a tu­ reşedinţă de plasă se împli­ rul ei apropiat, cel de la satele Unirea şi Fărcăd/ii), tima pentru modă. Iuhan datoria conducerilor de u- Deducţiile
(Cens truc
turor cetăţenilor tării. neşte în zilele noastre. Sa­ finele acestui an înseamnă mobilizaţi de organizaţiile Gheorghe, din Negreşti- nităţi de a asigura paza ŞANI: D'
Din eforturile statului şi lul centru dc comună ca­ încă un bloc de locuinţe cu democraţiei şi unităţii socia­ Oaş, se afla la Deva „cu bunurilor aflate în admi­ niroa) ;
cu participarea cetăţenilor, pătă o linie modernă. Ma­ 27 de apartamente şi mai liste, acţionează pentru cu­ treburi“. Treburi care în­ nistrare. Un control de cerului (1
toate cele 13 sale ale co­ gazin universal, blocuri de înseamnă începerea unor lu­ răţarea, întreţinerea şi fer­ semnau... vinderea de noapte efectuat la Deva a şi cerşet
LUPENI:
munei nu fost electrificate, locuinţe cu magazine la crări de modernizare a căi­ tilizarea păşunilor şi fîne- pantaloni 'tip blugi, pro­ scos în evidenţă, în ma­ meniului
reţeaua de magazine de des- parter. însumînd 24 de lor sale rutiere, tn anii vii­ ţelor naturale. Au partici­ curaţi din Timişoara. Doi joritate, lucruri bune... spectoral
(Mim citai
facere a comunei cuprinde parlamente, cu încălzire cen torului cincinal se vor mai pat, pînă la 23 februarie, tineri (care s-au dovedit dar şi excepţii. Astfel, Cineva es
fiecare sat. iar în cele mai tralu. apă curentă şi cana­ realiza aici 80 de aparta­ peste 110 cetăţeni care au foarte pătimaşi pentru paznicul de la » I.C.R.A. LONEA :
multe s-au construit maga­ lizare, un sediu politico-ad- mente, o grădiniţă cu 80 de făcut asemenea lucrări pe o moda „blue jeans'L, s-au dormea buştean, iar 1a (Minerul)
zine noi. In S din cele 13 locuri, o sală de sport, o oferit să cumpere şi l-au pot trăi
ministratiz> de toata frumu­ suprafaţă de 180 ha. între magazinul I.A.S. lacătul citorcsc)
sate există cămine culturale bază sportivă, alimentarea invitat pe vînzător acasă mul care
seţea şi eleganta arhitectu­ de la broasca yale a fost"
cu sedii noi, cel din satul cu apă şi canalizarea loca­ evidenţiaţi se află I. Bar- la ei, pentru a-i da banii. uitat deschis. citoresc)
centru de comună rivăli- rală. şcoală cu internat şi lităţii. Aceasta va fi în linii boni, I. Opruţ. M. Brentea. Ajunşi pe strada Kogăl- duminică
OUAŞTIE
zînd cu instituţii de specta­ un mare număr dc gospo­ mari configuraţia . Dobrei, I. Răzvan, M. Pădurcan, niceanu, într-un loc întu­ Rubrică realizată (Patria) ;
cole din multe oraşe. Am dării noi. construite dc materializarea visului său 1. Păran, P. Grosan, P. necos, cei doi l-au trîntit cu sprijinul Inspectoratului bărbat (1
făcut, nu fără temei această populaţie, [ac din salut cen­ de emancipare. Opruţ, D. Costea şi alţii. judeţean de interne GIU-BAI
J pe jos şi i-au luat sacoşa te (Casa
ŢEG : I
I-U (Pop
cuarele ;
reaţa in\
cultură);
de vară
FOLOSIREA INTENSIVA SI EFICIENTĂ A DOTATIEI TEHNICE Inspector
(Lumina)
llştii (Mi:
(Urmare di i pag U zătoare măsuri menite să asi­ să a utilajelor de pe fluxul natului s-au constituit colec­ în această privinţă avem completarea măsurilor despre
gure folosirea deplină a ba­ de transport şi alte neajun­ tive care urmăresc zilnic pe o experienţă bună şi care se care am vorbii, ne gîndim ca
zei tehnice existente, intr-a­ suri de natură tehnică şi or­ utilajele tehnologice, prin in­ cere extinsă şi generalizată. împreună eu organele dc sin­
utilaje de mare capacitate şi devăr, numai aşa s-a ajuns ganizatorică. termediul unor grafice, mo­ Este vorba în primul rmd dicat să organizăm în perioa­
randament, este problema- ca o bună parte a dotaţiei Pentru creşterea gradului dul d e funcţionare, introdu­ despre experienţa colectivului da ce urmează, un ciclu de
cheie a îndeplinirii cu succes tehnice să fie inactivă. Nu de utilizare a tehnicii din cerea şi scoaterea dc la fron­ de muncă de la mina Lupeni, schimburi de experienţă pe Rez ulta<
a sarcinilor sporite din acest s-a înţeles peste tot că mi­ dotare, conducerea combina­ turile de lucru, durata aces­ unde s-a născut recent iniţia­ Valea Jiului, diferenţiat pe din 24 :
an şi din anii viitori. Această mai extinderea mecanizării, tului a luat măsuri menite să tora, timpul afectat pentru tiva ca, printr-o mai bună tipuri de utilaje, cu briga­ Ascoli —
Avellino
realitate ne obligă să luăin chiar la maximum, nu rezol­ crească indicii de folosire ex­ revizii şi reparaţii, întreţine­ folosire şi întreţinere, prin e- dierii, şefii dc schimb şi maiş­ Cagliari -
în licoare întreprindere mi­ vă problemele creşterii din ce tensivă de la 60 la sută la rea corcspuinzătoarej iar la ni- fectuarca unor miei repara­ trii de la abatajele dotate cu Florent int
nieră .cele mai corespunzătoa­ în ce mai înalte a producţiei ţii, fără a fi scoase din mină, complexe, de la lucrările de Inter. —
re măsuri pentru folosirea in­ de cărbune dacă nu se asigu­ să se dubleze durata dc fo­ înaintare dotate cu combine, Juventus
Perugia -
tensivă şi eficientă, cu maxi­ ră concomitent ea utilajele, cÂiiimui losire a complexelor faţă de precum şi cu personalul care Roma —
mum de rezultate a dotaţiei maşinile şi instalaţiile din »plenului cea normată, precum şi de lucrează cu alte utilaje de Atalanta
existente. dotare să fie folosite la în­ ■■■ »dotării tehnice iniţiativa de a se organiza mare capacitate, urmărind a- Taranto •
Bari — S
Este regretabil că în anul treaga capacitate, la parame­ NIVELUL »¡ na )t e ¡ calificări ateliere mecanice în subteran tingerea de către toate brigă­ Parma —
trecut aproape jumătate din tri superiori, în condiţii de pentru repararea acestor uti­ zile a nivelului realizărilor Pisa — S
complexele existente în do­ eficienţă economică ridicată. 66 la sută la complexe, de vclui întreprinderilor miniere laje în apropierea locurilor actuale de vîrf. Fiind o ac­ Fond d'
tarea unităţilor nu au fost u- Dacă ne întrebăm, de e- Ia 56 la sută la 73 la sută s-au stabilit persoane care de muncă, fără a fi scoase la ţiune de importanţă politică lei. Repoi
tilizate. Pe de altă parte, nu xemplu, dc ce vitezele de a- la combinele de înaintare în răspund de aceste probleme. suprafaţă. şi economică deosebită, cu
s-au realizat la toate utilajele vansarc, productivitatea mun­ cărbune în trimestrul II .şi de Pe aceeaşi linie de preocu­ Despre valoarea deosebită implicaţii directe în utiliza­
aflate în funcţiune parametrii cii, producţia realizată în a- la 50 la sută la 73 la sută pări, la nivelul combinatului a acestor iniţiative s-a scris rea deplină şi eficientă a d'o- lYH
prevăzuţi. Recenta adunare balajelc dotate cu complexe la combinele dc înaintare în urmărim ca în toate între­ în ziarul „Drumul socialismu­ taţiei tehnice în scopul creş­
generală a reprezentanţilor la minele Lonea sau Aninoa- - steril la începutul trimestru­ prinderile miniere să fie puse lui“. A? dori să arăt în plus terii producţiei şi productivi­
Timpul
oamenilor muncii pe combi­ sa, sînt mai mici dec.ît in • lui II ; totodată, indicii de fo­ la punct atelierele electrome­ că pentru generalizarea aces­ tăţii muncii din subteran, ne ziua de :
nat. relevînd că eforturile perioadele anterioare şi de ce losire intensivă vor creşte cu canice şi activitatea echipelor tor iniţiative, odată cu apli­ bizuim, ca în toate acţiunile mea va £
principale au fost îndreptate variază aceşti indicatori de la 10 la sută la producţia extra­ de „service“, să se asigure o carea măsurilor stabilite pen­ pe întregul sprijin al orga­ ral tnch i:
spre realizarea programului un abataj la altul, răspunsul să pe complex, iar la utili­ evidenţă precisă şi un consum tru calificarea şi ridicarea în nelor şi organizaţiilor de mult aeo
cădea nlr
de mecanizare, urmărindu-se ne indică drept cauze prin­ zarea combinelor de înainta­ raţional »1 pieselor de continuare a calificării, pen­ partid, precum şi pe conlu­ va sufla s
asigurarea dotaţiei prevăzute cipale exploatarea şi întreţi­ re urmează să se depăşească schimb, să se organizeze eu crarea fructuoasă a eonii te­ est şi no
în program — ceea ce este nerea necorespunzâtoare a u- viteza de 4 ml/zi la cărbune mai multă atenţie activitatea tru extinderea policalificării telor de sindicat şi U.T.C. noaptea v
minus 7
un lucru bun — a criticat nor utilaje, neasigurarea pie­ şi 3 ml/zi Ia steril faţă de de acordare a asistenţei teh­ şi specializării, pentru cunoaş­ Local se
faptul că s-au pus pe un selor de schimb în cantităţile 3,2 şi respectiv 2,5, realizaţi nice 'i reducerii la maximum terea temeinică a cărţii teh­ cu consiliile oamenilor mun­ La iu un
plan secundar preocupările necesare şi la timpul oportun, în anul 1979. a duratei de intervenţie pen­ nice de exploatare a fiecărui cii şi maselor de mineri şi ral frumc
pentru găsirea soluţiilor şi a- noi'espectarea tehnologiilor de în scopul atingerii acestor tru punerea la punct a defec­ utilaj de către cei care îl ex­ mecanizatori din toate unită­ bil. (Met(
ciu : Dor
plicarea celor mai corespun­ lucra, funcţionarea defectuoa- indicatori, la nivelul combi- ţiunilor din subteran. ploatează şi îl întreţin, în ţile combinatului.