Page 89 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 89
Oameni ai muncii români,
maghiari, germani şi de afcie
nafionalilâţi, făuritori ai
viitorului comunist
ai patriei noastre!
Rezolvarea justă, în spiritul concepţiei re
voluţionare marxist-leniniste, a problemei na
ţionale constituie una din marile cuceriri ale
construcţiei socialiste în patria noastră, ale 'mmm'
politicii Partidului Comunist Român.
Cetăten© si ©etăteni!
9 9 *
VOTÎND CANDIDAT!! FRONTULUI DEMOCRATEI Ş! UNITĂ
ŢII SOCIALISTE, VOTAŢI PENTRU ÎNTĂRIREA FRĂŢIEI Şl UNITĂŢII
DINTRE TOŢI FSÎS ŢĂRII, FĂRĂ DEOSEBIRE DE NAŢIONALITATE,
PENTRU AFIRMAREA NEÎNGRĂDITĂ A TUTUROR CETĂŢENILOR ÎN
VIAŢA POLITICĂ, ECONOMICĂ Şl SOCIALĂ, PENTRU FĂURIREA
Anul XXXII, nr. 6938 Miercuri, 27 februarie 1980 H pagini — 30 bani VIITORULUI COMUNIST AL PATRIE! NOASTRE COMUNE, ROMÂ
NIA SOCIALISTĂ !
Consfătuire de lucru
ÎN ÎNTÎMPiNAREA ALEGERILOR
la C.C. al P.C.R.
ÎntîinirSie dintre candidaţi şi alegători
Sub preşedinţia tovarăşu desfăşurat în plen, precum că, au fost analizate cau
lui Nicolae Ceauşescu, se şi în două grupe de lucru zele acestora, subliniindu-se
modul în care organele şi
cretar general al Partidului — agricultură şi, respectiv, organizaţiile de partid tre Amplii şi fructuos dialog le muncă şi le viaţi
Comunist Român, preşedin industrie şi investiţii.
tele Republicii Socialiste în plenul consfătuirii, au buie să acţioneze pentru li
România, în zilele de 25—26 luat cuvântul tovarăşii Va- chidarea deficienţelor, pen întâlnirile de lucru avute Au fost abordate cu aceas Adam Ciorogaru, Ionel Voi-
februarie, la C.C. al P.C.R. sile Muşat, Ion Tarachiu, tru îndeplinirea, la toţi in piuă acum de către tovarăşii tă ocazie probleme care pri nea, Victor Dragotă, Frenţ
s-au desfăşurat lucrările Ion Stoian, Teodor Roman, dicatorii, în mod ritmic şi ing. Sabin Faur, director ge vesc mai buna organizare a Zâin, Mic Bora, Ioan Radu,
consfătuirii de lucru cu pri Petre Dănică, Ion Catrines- la un nivel calitativ supe neral aii Centralei siderurgice muncii şi a producţiei, îmbu Curno! Bera, Ştefan Si'loşi şi
mii secretari, secretarii cu cu, Ferdinand Nagy, Miu rior, a planului naţional u- Hunedoara, şi ing: Dumitru nătăţirea aprovizionării tch- alţi cetăţeni, probleme de a-
probleme agrare şi secreta Dobrescu, Alexandrina Găi nic. Bobîrnea, directorul Uzinei nico-maitorialev ridicarea nive provizionare a locuitorilor
rii cu probleme economice nuşe, Gheorghe Blaj, Faras- O atenţie specială s-a a- nr. 2 fumale-aglomerare din lului telvnic-calitativ al pro prin dezvoltarea reţelei co
ai comitetelor judeţene de chiv Benescu, Pavel Aron, cordat, în cadrul dezbate C.S. Hunedoara, candidaţi de ducţiei şi creşterea producti merciale de desfacere şi s-a
partid, directorii generali ai Vasile Potop, Petru Enache, rilor, problemelor din agri deputaţi în circumscripţia e- vităţii muncii, reducerea con solicitat acordarea unui spri
direcţiilor agricole judeţe Iosif Szasz, Nicolae Gavri- cultură, inclusiv celor le leotorală nr. 4 Hunedoara- sumurilor de materii prime, jin substanţial ah unităţilor
ne, directorii trusturilor ju- lescu, Ion Avram, Angelo gate de pregătirea apropia Vest a M.A.N,, cu alegători materiale, energie şi combus din combinat care patronează
ţene ale întreprinderilor a- Miculescu. în grupa privind tei campanii de primăvară, din localitatea Peştişu Mare, tibili, ridicarea eficienţei în cooperativele agricole dc pro
gricole de stat, trusturilor problemele agriculturii au realizării integrale a pro cu muncitori şi cadre tehni tregii activităţi productive, ducţie la realizarea sarcinilor
pentru mecanizarea agricul luat cuvântul tovarăşii ducţiei vegetale şi animale co-inginereşti de la I.M. Hu în cadrul acestui amplu pc care le au dc îndeplinit
turii şi trusturilor horticole. Gheorghe Puşcău, Na talia planificate, asigurării li nedoara şi I.C.S.II., cu mi dialog de -lucru s-au situat în acest an şi în perioada
La consfătuire au luat Jipa, Vasile Geană, Mihai vrărilor la fondul cen- nori şi locuitori din comunele pc un loc de frunte şi pro viitorului cincinal. în cadrul
parte membri şi membri Drăghici, Gheorghe Maftei, •tral de stat, utilizării Teiliucu Inferior, Ghclari şi blemele de ordin social-edi- întâlnirii de la Toliuc, tova
supleanţi ai Comitetului Po Mihai Burcheşin, Alexe Far eficiente a fondului fun Bunii,a, cu cetăţeni din Peşti - litar care privesc îmbunătă răşii Tibcriu Trifu, Gavrilă
litic Executiv, secretari ai kot, Teodor Melinte, Gheor ciar, folosirii corespunzătoa şu Mic, au fost caracterizate ţirea condiţiilor de- muncă şi Nădăşan, ioan Zăvoianu, Ga-
C.C. al P.C.R., membri ai ghe Dinescu, Ion Zaharia, re a bazei tehmeo-materia- printr-un dialog deschis, an- de viaţă, ridicarea generală a rol I.copold, Ana Lucaci şi
Comitetului Central, şefi şi Gheorghe Vasiliu, Ion Ca- le şi forţei de muncă de gajant şi de conlucrare slrîn- nivelului de trai. La Peştişu Ioan Vasile — muncitori mi-
adjuncţi de şefi de secţie tarig, Ion- Bucur, Toma la sate. Un accent deosebit să pentru înfăptuirea neabă Mic şi Peştişu Mare; locali
şi alţi activişti ai C.C. al Cardoş, Ion Pătrăşcoiu, Ve- s-a pus pe importanţa creş tută a politicii interne şi, ex tăţi unde marea majoritate a N. BADIU
P.C.R., cadre de conducere rona Cărăuşan, Nicolae Ba- terii, la toate nivelurile, a terne a partidului şi statului locuitorilor lucrează în com
din ministerele economice losin, Gctavian Socol, Re- răspunderii organelor şi or nostru. binat, s-au abordat, dc către (Continuare in pag. o 2-a)
şi alte instituţii centrale, mus Chiorean, Ion Smidt, ganizaţiilor de partid, a ca
reprezentanţi ai organizaţii iar în grupa pentru indus drelor de conducere şi a
lor de masă şi obşteşti. trie şi investiţii — tovară specialiştilor din agricultu
Inscriindu-se în dialogul şii : Gheorghe Nicolae, Mir- ră, începînd de la Ministe
permanent promovat de se cea Petru Roman, Ioan Un rul Agriculturii şi Indus «V
cretarul general al parti gur, Nicolae Bodescu, Ioan triei Alimentare şi pînă la
dului, tovarăşul Nicolae Creţu, Andrei Csillag, ultima unitate de pioducţie
Ceauşescu) cu-activul de Gheorghe Vasdu, Nicolae agricolă. S-a subliniat nece
partid, cu factori de răs Ştefan, Florian Băgăluţ, sitatea ca centrul de greu Crfăfenii propun, rp.tăţrnu se angajează
pundere din economie şi Constantin Ştefănesou, Ioan tate al întregii activităţi să
din alte sectoare, eu spe Benko, Mihai Găinariu, Nis- se deplaseze din birouri în
cialiştii, consfătuirea, avînd tor Palcu, Nicolae Spînu. unităţile agricole, acţionîn- Dezbatere largă şi utilă, Mariş, muncitor şi Gheor
un pronunţat caracter de Participanţii la consfătui du-se operativ şi eficient Tribuna democraţiei — or ghe Ilea, maistru de la
lucru, a analizat activitatea re au înfăţişat succesele ob pentru organizarea exem ganizată în satul Mănerâu, C.S. Hunedoara,, care lu
organelor de partid şi de ţinute în toate domeniile plară a producţiei şi mun comuna Peştişu Mic — la crează şi în cadrul C.A.P.,
stat pentru perfecţionarea vieţii economieo-sociale, de cii, pentru soluţionarea con care au participat, peste 150 Felicia-Teodora Goţiu, coo
muncii în agricultură, pre oamenii muncii din patria cretă, la faţa locului, a tu de cetăţeni, a fost un bun peratoare, preşedintele co
cum şi pentru realizarea noastră, strîns uniţi în ju turor problemelor legate de prilej pentru locuitorii de mitetului local al organiza
planului în industrie şi in rul partidului, al secreta dezvoltarea continuă a pro aici de a se informa despre ţiei democraţiei şi unităţii
vestiţii, măsurii^ ce se im rului său general, tovarăşul ducţiei agricole. cele mai noi descoperiri socialiste, Palcău Bruno,
pun pentru înfăptuirea e- Scoţîhdu-se în evidenţă ştiinţifice, despre legităţile secretarul organizaţiei de
Nicolae Ceauşescu, realiză
xempl'ară a obiectivelor e- rile în dezvoltarea multila că numeroase colective din care guvernează natura şi partid din C.A.P., Doina
conomiee pe 1980 şi pe în terală a judeţelor, rezulta industrie au realizat înain societatea, despre prevede Cărmăzan, inginer şef la
tregul cincinal, pentru asi tele dobîndite în creşterea te de termen planul pe pri rile unor legi şi acte nor G.A.P., Irodan Faur, coo
gurarea condiţiilor de apli nivelului de trai material mii patru ani ai cincinalu mative,, îndeosebi ale Legii perator pensionar, Eugenia
care în viaţă a hotăirîrilor şi spiritual al întregului lui, iar unele dintre ele au electorale şi a acelora care Hărău învăţătoare, Rorau-
Congresului al XlI-lea al raportat realizarea integra se referă lâ sistematizarea lus Goţiu, inginer silvic,
popor. Totodată, au fost re
Partidului Comunist Ro levate neajunsurile mani lă a sarcinilor pe întregul teritoriului şi localităţilor, între altele au fost ridicate
mân. festate în cursul anului tre construcţia de locuinţe, pro probleme privind construc
Lucrările consfătuirii s-au cut în activitatea economi- (Continuare în pag. a 4-a) bleme privind legislaţia ţia. unor magazine alimen
muncii şi pensiile, comerţ tare mixte în satele Măne-
şi aprovizionare, comporta rău, Nandru, Josani, Valea
Noua platformă industria
lă a Călanului, creaţie „su re în familie şi societate. Nandrului, modernizarea
în cadrul dezbaterilor au
KreiliW Răsplată tă la sută“ a actualei le luat cuvântul, au - pus în drumului de la Mănerău la
gislaturi, prinde contur tot
grupul de laminoare Peştiş
mai mult. Finalizarea obi
ectivelor de aici, care nu trebări, au făcut propuneri şi a drumului de acces la
fătoarea nu trece cu ve e departe, va propulsa ora şi s-au angajat să participe primărie, canalizarea rîului
S-ar crede că noţiuni ca derea nici o greşeală, fie şul de pe Strei în rindul la dezvoltarea economică şi Petac care afectează prin
marilor
centre
siderurgice
„a reuni" sau „mulţimi ea cît de mică. Deşi de ale ţării._______ ______________ edilitar-gospodăreaseă a co
disjuncte" creează dificul aproape trei decenii încon munei şi satului Doinei (Continuare in pag. a 2-a)
tăţi şcolarilor de-o şchioa joară cu grijă şi dragoste
pă. Dar modul de predare elevii ajutindu-i, corectîn-
Ic poale face nu numai du-i, îndemnîndu-i, nu dă \ banţ?, Nicolae Crişaii, Leonat — a fost tema unei expuneri N tele Tuşfcea şl Răcliitova, în J
accesibile, ci chiar atrac semne de oboseală. Dimpo »i Barbu, Viorel Stanei u, Mir- organizate de către consi faţa imul marc număr dc "
tive. Şi e impresionant să-i trivă. Materialul didactic I cea Bota şi IVÎlrcea Dobrea- liul comunal de educaţie po spectatori. *»
iHi, (I. Berea, corespondent).
vezi cu cîtă uşurinţă com foarte bogat cu .care lu * litie ă şi cultură socialistă la
pun o problemă pe tabla crează, ca şi metodele noi, MASA ROTUNDA căminul cultural din Pui. VARZA PLANTATA
magnetică, o rezolvă arit moderne de predare dove I Expunerea — bine documen ÎN SOLARII
metic, demonstrează că adu desc o mare receptivitate Intre fruntaşii Comiletul U.T.C. din C.S.II., tată şi argumentată — a fost
s
narea este comutativă etc. la nou. Şi munca învă satului cu sprijinul Comitetului mu urmărită cu viu interes de a- La ferma solarii a I.L.F. >.
sistenţă.
Am asistat la o astfel de ţătoarei Livia Rus — să nicipal Hunedoara al U.T.C., Deva se află în plină desfă- |
a organizat recent o reuşită
„demonstrafie“ la Şcoala lucrezi simultan cu patru | Datorită preocupării depu- masă rotundă pe tema „Tine SPECTACOLE şurare pregătirea recoltei a- „
cestui an. In zilele trecute, >,
generală din Brănişca, cla clase este mai dificil — îşi « ta tul ui Ioan lordaclie, din reţea înseamnă muncă, edu într-iui tunel s-a plantat |
sele I—IV. E o plăcere găseşte răsplată în cunoş ! circumscripţia orăşenească nr. caţie, răspundere, realizări“, FOLCLORICE deja varza timpurie, acţiune v
care s-a bucurat de o largă
să-i vezi pe elevii învăţă tinţele elevilor săi. Dealt 25 Simeri.i, care candidează participare şi apreciere din în cadrul acţiunii periodi ce se va realiza, in total, pe >.
, Şi pentru viitoarele alegeri,
o suprafaţă de 5 hectare.
toarei Livia Rus — de fel sentimentul omului de Î cetăţenii din Simeria Veche partea tinerilor. (I. Vlad, co- ce „La navetişti acasă“, an
27 de ani la catedră şi cu la catedră, în care lumina « Uzări gospodăreşti pc plan respondenl). samblul de cîntece şi dan
se prezintă cu frumoase rea-
a
gradul didactic I — cum sufletului se îngemănează ij local. între cei mai harnici EXPUNERE suri al Casei do cultură din
raţionează, cît de expresiv cu setea de cunoaştere a | locuitori din sat ii menţlo- Haţeg a prezentat, duminică,
citesc. Şi nu s-ar putea minţii, nu are egal. * năm pe : Lucian Neamţu, „Dezarmarea — problemă reuşite spectacole folclorice
| Vioroi Dobra, Nicolae Dără- cardinală a întregii lumi“
altfel de vreme ce învă- VIORICA ROMAN la căminele culturale din sa-
•mtr m jowv * tastat g jr «nsr a muta a asttt .r a* utr a ttoon jt amm* s
*