Page 90 - Drumul_socialismului_1980_02

fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

ÎN INTÎMPINAREA ALEGERILOR Âdmnări de dări
IŢELE’
Amplu şi fructuos dialog de muncă de seamă si alegeri
16,Oil Telex
(Urmare din pag. I) şi cetăţenilor de a acţiona in organizaţiile U. T. C. 16.05 Vă dăm
într-un front comun, s>trîns şcoala
unit pentru ca toate proble­ 16,25 Curs de
peri şi locuitori ai Teliuaului TINERII — PREZENŢA VIE IN VIAŢA
mele să fie soluţionate. 16,45 Curs de
— au exprimat grija şi preo­ Schimbul direct de opinii, (Urmare din pag. 1) se va studia posibilitatea mană.
cuparea lor pentru gospodă­ propunerile şi angajamentele instalării ei, iar cetăţenii COMUNEI 17.05 Antologó
rirea şi înfrumuseţarea loca­ exprimate sînt dovada largu­ vor fi informaţi prin inter­ După modul în care s-a ferite activităţi. Referitor la 17,30 Tragere#
lităţii, pentru îmbunătăţirea lui democratism al orinduirii inundaţii multe terenuri a- mediul primăriei asupra desfăşurat, adunarea de dare felul în care biroul şi-a des­ 17,40 Atenţie
condiţiilor de muncă şi de griccxle şi grădinile unor ce­ hotărârii ce se va lua. Au de seamă şi alegeri a orga­ făşurat munca, remarc că
noastre sociale şi de stat, a 1«,00 Publicita
viaţă, propunînd luarea de tăţeni, instalarea unei cen­ fost explicate prevederile nizaţiei U.T.C. de la C.A.P. toate sarcinile au rămas pc
conlucrării nemijlocite şi efi­ 18.05 întrebări
măsuri pentru canalizarea şi ciente a maselor cu aleşii trale telefonice ş.a. legilor şi actelor normati­ Rrănişca a fost un adevărat umerii secretarului deoarece Emisiune
îndiguirea riului Cerna. con­ lor. S-a exprimat din nou ho- Tovarăşii care au parti­ ve, drepturile şi obligaţiile sfat al tinerilor cooperatori. ceilalţi membri ai biroului nu aprofimd
struirea u.nui canal colector tărîrea comună a oamenilor cipat la dialogul cu cetăţe­ cetăţenilor în respectarea şi Ei au analizat cu' răspunde­ şi-au prea făcut datoria.(. pecte di)
văţămlnt
pentru apele pluviale de pe nii din Mănerău au clarifi­ aplicarea lor. A fost eviden­ re activitatea desfăşurată de (Dorica Gabor). ideologic
muncii de la oraşe şi sate de
dealurile din jur, construirea cat toate problemele ridi­ ţiată, în contextul actualei către biroul organizaţiei, de Mulţi dintre cei care au agricole
a-şi organiza mai bine mun­
unei grădiniţe cuplate cu erc- ca, de a face totul pentru a cate de cetăţeni. In legătu­ etape şi campanii electora­ toţi uteciştii şi au adoptat o luat cuvîntuil au dovedit spi­ 18,35 Iu aciua
şă, mărirea capacităţii inter­ da viaţă sarcinilor izvorîte ră cu construcţia de maga­ le politica internă şi exter­ serie de hotăriri menite să rit de iniţiativă tinerească şi rea aleg
martie î
natului şcolar, amenajarea din documentele Congresului zine în localităţile amintite nă a partidului şi statului creeze cadrul necesar unei interes pentru problemele 18,50 1001 de
unor terenuri de joacă şi de al Xll'-lea al partidului — s-a arătat că sînt alocate nostru, largul democratism participări mai active a tu­ obştei. Din vorbele lor s-a 10,00 Telejum.
sport pentru copii, termina­ fonduri şi ele se vor realiza care caracterizează orîndui- turor tinerilor la realizarea desprins dorinţa de a contri­ 18,20 Noi, fer
rea construcţiei căminului cul­ programul electoral al în cincinalul 1981—1985. E- rea noastră socială şi de sarcinilor economice ale bui, alături de 'Comunişti, de
F.D.U.S. — pentru a înde­ 20,00 Telediiei
tural, repararea trotuarelor plini cu rezultate cit mai bu­ xistâ aprobări şi se va în­ stat, drepturile şi libertăţi­ C.A.P., la înfrumuseţarea co­ ceilalţi locuitori, la dezvolta­ „Mari í
extinderea termoficării, cana­ ne planul pe 1980 şi a pre­ cepe în acest an asfaltarea le de care se bucură toţi munei, la continua ei ridica­ rea comunei pe linie econo­ mai fri
lizării şi alimentării cu apă, drumului Mânerău — gru­ cetăţenii ţării, fără deosebi­ re spirituală. mică şi social-culturală. din viaţ.
terminarea modernizării dru­ găti temeinic trecerea la rea­ pul de laminoare Peştiş. De re de naţionalitate, partici­ — Noi, tinerii din comună, — Avem în comună o ba­ mi eră t
italo-frai
mului Hunedoara — Baraj lizarea cincinalului viitor. Vo­ asemenea, se va moderniza parea tot mai activă a oa­ am avut rezultate bune atît ză sportivă. N-o prea folo­ 21,15 Telejurn
Cinciş pe ultima porţiune, tul de la 9 martie va fi un şi drumul de acces la pri­ menilor muncii de la oraşe în munca pe ogoarele coope­ sim. Propun să o luăm sub
vot ai muncii, susţinut cu
executarea lucrărilor de re­ noi realizări în toate dome­ mărie. Rîul Petac va fi ca­ şi sate, în strinsă unitate în rativei, cît şi în activităţile patronajul nostru, să o ame­
paraţii capitale la unele blo­ niile de activitate, va fi un nalizat între Nandru şi Peş- jurul partidului, la elabo­ patriotice. Dar ele puteau fi najăm şi să organizăm mani­
curi, întreţinerea în general tişu Mare în cincinalul vii­ rarea şi înfăptuirea hotărî- şi mai bune, dacă toţi utc- festări sportive în cadrul BfAD
a fondului locativ de stat. vot pentru progres şi bună­ tor. Sînt prevăzute lucrări rilof, la conducerea efecti­ ciştii participau la aceste ac­ „Dac Iad ei“. Amatori sînt des­
menţinerea curăţeniei ş.a. La stare — aşa cum bine s-au de amenajare a pajiştilor vă a treburilor de stat şi ţiuni — sublinia mecanizato­ tui (Gelu Andrica).
toate problemele ridicate exprimat cei care au luat cu- naturale, construcţia unui obşteşti, la făurirea viitoru­ rul loan Duca. Astfel, la — Eu sînt încă elevă şi PROGRAM!
s-au indicat soluţii de rezol­ viatul cu prilejul intîlnirilor dispecerat veterinar cu lo­ lui luminos al patriei, la construcţia noului dispensar, am fost de curînd primită în dioprogramul
vare. exprim îndu-se hotărî- de lucru dintre candidaţi şi cuinţă pentru medic. în ce prosperitatea şi fericirea în­ doar cîţiva utecişti, mereu a- rînduille organizaţiei de ti­ Revista preş o
rca unanimă a candidaţilor alegători. priveşte centrala telefonică tregului popor. ceiaşi, şi-au adus contribuţia. neret. M-am prezentat aici melodiil r: î)
Din păcate, au fost destui cei în faţa adunării cu o propu­ ştiri: j Rfi.«
tăt orilor; 10,
care au stat cu mîiniile în sin, nere, care este totodată un
Economisirea energiei e- că nu prea mai avem nimic dori şi este preocupat ea dâririi judicioase a energiei ştiri ; 10,05 Ţ
de parcă problemele comunei angajament al nostru, al ele­ cunună; 10,30
lectrice constituie un impe­ de făcut. Consumurile în­ formaţia sa să aibă în per­ electrice. cialiste; u
rativ prioritar al colectivu­ registrau totuşi cote ridica­ manenţă front de lucru a- — Dispunem de nouă u- nu i-ar Interesa şi pe ei... vilor utecişti : vom amenaja ştiri; 11,05 I\
— Cred că pentru aceste şi înfrumuseţa zona din faţa
lui de muncă de la secţia te. în continuare am trecut sigurat. Aceeaşi preocupare tilaje cu comandă electrică. nierilor; 11,35
de producţie industrială a la raţionalizarea funcţionă­ o are şi colegul său Vasile Urmărim ca aceste agrega­ lucruri vina o poartă şi bi­ gării şi de aici înainte, noi Iladio-Tv.; 1
întreprinderii de construc­ rii compresorului de 15 mc, Udriştioiu. în acest fel pe te să fie încărcate la în­ roul organizaţiei noastre care elevii vom fi cei care o vom ştiri; 12,05 Di
ţii siderurgice Hunedoara. folosindu-1 numai în regim de o parte se asigură reali­ treaga capacitate, atunci n-a acţionat permanent pe întreţine (Daniela Doda). clorului nosti
electoral; 13,
— în secţie — ne spunea de lutru. Apoi am sectori­ zarea ritmică a sarcinilor cînd sînt în funcţiune. în linia educării tinerilor, atra­ 13,20 Noi,
şeful acesteia, inginerul Ilie zat ¡luminatul de noapte în de producţie, iar pe de al­ paralel cu această activita­ gerii şi mobilizării lor la di­ MIRCEA LEPÁDATU 15,00 Clubul :
Şerban — s-au stabilit mă­ secţie. Ne-am îndreptat a- tă parte, agregatele de sy- te, ne străduim să înlocuim, Radiojurnal;
suri- hotărâte şi jficiente în tenţia şi spre centralele de dură lucrează în regim in­ pe cît posibil, utilajele cu SA FORMAM TINERI CU ÎNALTE na ie econom
tecul r o măli­
direcţia prevenirii risipei de betoane unde. fie noapte, tensiv, evitîndu-se funcţio­ consumuri mari de energie. TRASATURI MORAL- CETĂŢENEŞTI nii; 17.00 Bl
energie electrică la fiecare fie zi. tunelurile şi benzile narea lor în gol. Un caz concret. Avem două Cei 34 utecişti ai anului torescu, Dora Macovei, Lu­ 17,05 Odă I
punct de lucru. Or, vorbind transportoare se „scăldau" Totuşi aici mai există u- tipuri de maşini de încăr- III B de la Liceul sanitar cian Tudor, Adrian Blaj, Li­ 17,25 Opt şln
mai la obiectiv... in lumină. Mă rog, aşa era nele neconcordanţe. Iată ce 'eat. Una de 10 kWh şi alta din Hunedoara (cu profil de liana Barbu) au relevat însă 18,00 Orele s
de 7 kWh. O folosim mai mecanică fină şi optică me­ că în activitatea de pregătire cert de mu?
llisipa a fost scoasă din.. t 20,45 Cadenţ
priză. mult pe cea de a doua căci dicală),, aii analizat zilele tre­ teoretică şi practică a elevi­ O zi intr-o
are acelaşi randament ca şi cute, în "adunarea generală de lor anului III B mai există
— Consumatorii noştri de terii miiy.ici
prima. alegeri, activitatea desfăşura­ unele lacune. S-a subliniat Non stop mi
energie electrică — conti­
Nu putem trece cu vede­ tă de către organizaţia lor, faptul că faţă de trimestrul I
nuă interlocutorul — nu
rea şi cîteva dintre preo­ au relevat ceea ce au făcut al acestui an de învăţămînt,
sint de puteri mari, dar bun, dar mai ales în ce di­ în trimestrul a! II-lea se ob­
sînt mulţi : vreo 70 agre­ Bunul gospodar chiverniseşte cupările colectivului de la recţie n-au acţionat suficient servă o scădere a exigenţei «INC
gate de sudură electrică, atelierul construcţii metali­ de hotârît, venind în acelaşi la studiu, unii elevi obişnu­
foarfeci de decupat tablă, ce. De la maistrul Luca timp cu propuneri care să iesc să mai vină nepregătiţi
prese, maşini de găurit, po- şi energia electrică Negru am aflat că la lu­ conducă la ridicarea nivelu­ la ore, se apelează cam des DEVA : Ii
crările ce se execută în ca­
Revoltă In (
lizoare, poduri rulante. Da­ drul atelierului, acolo unde lui calitativ al procesului in- la „bunăvoinţa“ medicului I1UNEDOAR.
că fiecare dintre aceste ma-' procesul tehnologic permi­ structiv-educativ, la legarea pentru motivarea unor absen­ Sanchez (FI.
şini şi utilaje ar fi iăsate proiectul de construcţie. Ei ne-a relatat sudorul Du­ mul muzicii
te, s-a extins sudura prin lui strînsă de activitatea prac­ ţe de la ore. Ultimul Fie
sub sarcină, ! în perioada bine, şi aici am urmărit mitru Jder. tică. Deducţiile c«.
cînd nu se lucrează cu ele. decuplarea iluminatului şi — Un agregat consumă puncte. Cu ajutorul acestei Scoţând în evidenţă succe­ Critieînd neajunsurile, ei au (Constructori
consumul ar fi mult mai folosirea lui numai în pe­ pînă la 14 kW într-o oră. metode se economisesc zil­ sele dobindite în activitatea accentuat asupra necesităţii ŞANi: Dorm
mare. Exploatai du-le însă rioadele cînd funcţionează Noi mai trebuie să lăsăm nic 50—60 kWh. de instruire teoretică şi prac­ ca toţi elevii anului HI B nirea) ; Zb
cerului (7 N<
raţional, anul trecut am e- benzile. cleştele din mină pentru a Şi încă o subliniere : în tică (pe trimestrul I al aces­ să-şi aducă o mai substan­ şl cerşetor
conomisit mai bine de 10 Deşi s-au obţinut rezul­ muta o piesă, pentru vreo prima lună a anului 1979, tui an şc'olar situaţia la în­ ţială contribuţie la ridicarea LUPENI : P.
la suta din necesarul de tate bune pe linia econo­ altă lucrare sau pentru o- consumul de energie elec­ văţătură şi activitatea practi­ nivelului calitativ al învăţâ- meniului 99
pec torul .<
energie electrică al secţiei. misirii energiei electrice, e- prire. Agregatul se află trică la secţia de producţie că, s-a apreciat că se prezin­ mîntului politico-ideologic, să (Mun citoresc
Cu această cantitate am ob­ xistă încă rezerve însemna­ mai departe de locul unde industrială a I.C.S. Hune­ tă bine : o singură medie participe activ la dezbateri, Cineva ca tir
ţinut suplimentar 700 tone te la toate punctele de lu­ sudăm. Pînă mergem să-l doara a fost în jurul a generală sub nota 7), elevi la aprofundarea şi elucidarea Concediul c;
de confecţii şi construcţii cru. Sublinierea aparţine oprim, (unii mai şi uită), 204 400 kWh. în luna ianua­ cum sînt Daniel lonescu ,A- problemelor puse în dezba­ loc (Muncit<
Umbra lui C
metalice şi 2 000 mc pre­ unor muncitori şi maiştri trece timpul, se consumă rie 1980 s-au consumat doar d.rian Blaj, Nicolota Gogo- tere. Totodată, ei au insistat PETRILA: I
fabricate din beton simplu care au dobîndit o experi­ kilowaţii. Tocmai de aceea, 175 000 kWh (în condiţiile şan, Hanelorc lonescu şi al­ să fie aplicate în mod exem­ nul -• seri
şi armat. s enţă valoroasă aplicînd di-’ conducerea secţiei trebuie în care producţia industria­ ţii, au realizat — sublinia în plar măsurile adoptate de a- eitore' <:} ; A
Pornind de la evitarea verse metodologii in vede­ să insiste mai mult pentru lă a crescut). cuvîntuil său dirigintele cla­ dunarea generală cu privire mul 'ire ne
citoresc) ; UI
funcţionării în gol a capa­ rea folosirii raţionale a e- primirea şi montarea pe Diferenţa înregistrată s-a sei, profesorul Romulus Fo- la înfăptuirea răspunderii cerea acasă
cităţilor de producţie, am nergiei. agregatele de sudură a re­ datorat tocmai gospodăririi tescu —, medii aproape de politice a organizaţiei U.T.C., BRAD : 1
nominalizat responsabili pe leelor electrice de decupla­ judicioase a energiei, cău­ limita maximă, în tot acest pentru pregătirea fiecărui e- (Steaua roşi
fiecare utilaj şi maşină, în Iniţiative mici (in aparenţă) re automată.. tării permanente a noi căi an de învăţământ ncînregls- *lev din punct de vedere teo­ ZA : Taîism
persoana muncitorilor care cit efecte mari (in realitate) La atelierul de prefabri­ şi metode care să asigure trindu-se nici un caz de aba­ retic şi practic, intensificarea ORA ŞTIE : c
(Patria) ; Ci.
lucrează efectiv cu aceste Atelierul de construcţii cate, şeful de brigadă Nico- o eficienţă ridicată a în­ tere de la disciplină. Parti­ muncii de educare comunistă.
mijloace. După ce am re­ metalice. Tudor Bărbulesdu lae Meri'u ne-a vorbit des­ tregii activităţi. cipanţii la dezbateri (elevii bărbat (FIac
GrU-BAl: 80
zolvat acest lucru se părea conduce o echipă de 18 su- pre o altă latură a gospo- DORIN CORPADE Daniel lonescu. Violeta Nis- V. PÂŢAN sa de cuilu
— e-a — o-o — a- o — o — o — o— « _ . « — o — a — o — ® — • » — « — o — a — o — — ® — ® — * — ® — ® -o — o — o — o — o — Excursie ciu
BRAZI:
Pie
Bilanţul I.P.L. Deva pe a- cum au subliniat în cuvîntu! pentru pian
nui trecut, prezentat în ca­ lor tovarăşii Ion Poenaru CA LAN: Fo
î
î
drul adunării generale a re­ Coeziune şi ntrajutorare n slujba (Brad), Viorel Lucoi (Petri­ bilă (Casa d
prezentanţilor oamenilor mun­ la), Gheorghe Trandafir (Ha­ siunoa Capri-
riile I-li (li
cii, înscrie rezultate demne
ţeg). Ioan Herţeg (Livezeni) RIA: Avent.
î
de consemnat : îndeplinirea — este necesar ca între sec­ Twain (Mm
planului la producţia netă cu aceluiaşi scop: ndeplinirea planului ţii. între compartimentele în­ Lebede sâlb;
16 zile mai devreme, rcali- treprinderii să existe mai TELIUC: Du
zînd suplimentar la acest in­ multă colaborare şi bună în-
dicator 2,2 milioane lei ; la că la nivelul secţiilor şi com­ am confruntat şi noi cu une­ de la începutul acestui an" care mai există aici. vom a- ţelegorc. ca organul colectiv
producţia globală cu 10 zile partimentelor de activitate se le greutăţi, îndeosebi de a- (Siminic Ştefoni). „Dacă ni iecta şi în acest an îndeplini­ de conducere să folosească IV RE
în avans (+ 10 milioane Iei) ; acţionează adesea confuz, fă­ provizionarc şi de disciplină se asigură la timp materia­ rea pianului de producţie" un stil de muncă mai dina­
depăşirea planului fizic ia ră investigarea şi cunoaşterea a muncii“ (Petru Roşea)“. lele necesare şi sc rezolvă (Cornel Marcu). mic şi mai supiu, să urmă­
uşi-ferestre cu 32 la sută şi temeinică a problemelor, fără „Din aceleaşi cauze — lipsa problema, spaţiilor de depozi­ I.P.L. Deva — unitate eco­ rească în permanenţă stadiul Timpul p
la tapiţerie cu 5.6 la sută ; consultarea prealabilă între unor materii prime, materia­ tare, noi ne realizăm în bu­ nomică relativ tânără a ju­ de îndeplinire a sarcinilor, 27 februarie
au lost obţinute economii de factorii de decizie şi masa le, accesorii, calitatea lor nu ne condiţii pianul anual“ deţului — se află într-un modul în care se înfăptuiesc să şi relativ
mai mult ac
507 MWh energie electrică largă a oamenilor muncii. amplu şi dinamic proces de izolat se vo
şi de 290 tone combustibil Aşa se explică multiplele ca­ dezvoltare şi modernizare. propunerile şi măsurile adop­ sort slabe,
convenţional. întreprinderea a renţe din domeniu! aprovi­ LA I.P.L. D E V A Conducerea întreprinderii, tate, să acţioneze operativ slab, Ia moc
înregistrat nerealizări la pro­ zionării, desfacerii şi trans­ centrala şi ministerul de re­ pentru soluţionarea tuturor rul estic. Te
ducţia de mobilier din lemn portului, în activitatea de în­ sort depun eforturi pentru problemelor care apar. Nu­ nime vor fi
şi la investiţii, ca urmare a treţinere, revizii şi reparaţii, întoldeuna corespunzătoare, a- (Nicolae Begov, secţia Live- completarea dotării tehnice mai în acest fel, aşa cum re­ minus 5 şl 0
maxime înti
neintrării în funcţiune la ter­ de folosire raţională şi în bu­ bateri de la disciplina tehno­ zeni şi Veronica Drăghici, şi îmbunătăţirea sistemului zultă şi din pianul de măsuri Local se va
men a Fabricii de mobilă din na gospodărire a materiilor logică şi a muncii, starea de­ secţia Deva). „Prin nemtrarca de aprovizionare-desfacerc- şi din cuvîntuil participanţi­
Petrila, unde există şi acum prime şi materialelor, refolo- fectuoasă a unor utilaje şi la termen în funcţiune a fa­ transport, dar şi personalul lor la adunarea generală, co­
serioase probleme care influ­ sirea resurselor secundare, ca­ instalaţii — activitatea la muncitor din întreprindere, lectivul I.P.L. Deva arc po­ Pentru ur:
enţează asupra realizării pro­ bricii de mobilă din Petrila, din secţii şi ateliere are da­
renţe privind organizarea secţia Haţeg nu s-a desfăşu­ zile: Vreme
ducţiei planificate. noi am cauzat greutăţi între­ toria să fie niai interesat şi sibilitatea şi este ferm hotă- cu cerul ma
muncii, ordinea şi disciplina, rît să-şi îndeplinească în mod
Dezbaterile din cadrul a- ra! Ia nivelul optim al posi­ prinderii în nerealizarca pla­ mai gospodar, mai harnic şi
dăruirea fiecăruia la locul său
dunării generale au fost cri­ bilităţilor în 1979, deşi ne-a.m nului la producţia de mobili­ mai disciplinat, să aibă mai exemplar prevederile de plan
tice (e drept, mai puţin auto­ de producţie. situat şi noi pe locul I în er şi dacă nu vom rezolva cît mare grijă de maşini şi in­ pe acest an şi angajamentele La munte,
critice), dovadă că mai sînt „Deşi secţia de mobilă Brad întrecerea sociajis-tă pe între­ mai grabnic multiplele proble­ stalaţii, de materii prime şi asumate în întrecerea socia­ să, cu cenil
încă lipsuri, că activitatea or­ s-a situat pe primul loc în prindere, la egalitate cu sec­ me de construcţie, de organi­ materiale, să le întreţină şi listă. teoroiog de
ganului colectiv de conduce­ întrecerea socialistă pe în­ ţia de mobilă din Brad. Ace­ zare, de aprovizionare, de administreze ca pc propriile Ţuţuriga).
re prezintă încă neajunsuri, treprindere în anul 1979, ne­ leaşi carenţe sc manifestă si dotare tehnică, de personal, avuţii. De asemenea — aşa DUMITRU GHEONEA