Page 91 - Drumul_socialismului_1980_02

938 © MIERCURI, 27 FEBRUARIE 1980 i ug. 3

File din lupta maselor populare
amaoM în perioada 18— ; 24 fe­
:iUNB bruarie s-a desfăşurat la
hunedorene pentru instaurarea puterii Brad săptămâna „Ştiinţa
în slujba omului“,, care
democrat populare din 6 martie 1945 a fost punctată de am­
tUTil Cil.«« ple manifestări politico-
educative şi cultural-şti-
@ La E.M. Deva, a avut loc zilele treţute o consfă­
a rusă toiri au organizat o uriaşă meni ai muncii din oraşele şi tuire cu maiştrii, tehnicienii şi inginerii de la exploatare, inţifice. La casa de cul­
i ger- „Răsturnarea dictaturii fas­ tură a oraşului, cămine­
ciste şi eliberarea ţării de sub demonstraţie, la oare au par­ satele judeţului Hunedoara a care a analizat contribuţia personalului tehnico-ingineresc
ocupaţia străină — arăta to­ ticipat şi un mare număr de fost îndreptată şi spre Listau- ■ in organizarea ştiinţifică a procesului de producţie. S-au le culturale din 1 satele a-
dorică parţinătoare, cluburile
tOWfpres varăşul Nioolae Ceauşescu — ţărani din comunele- înveci­ rarea, cu toată opoziţia cle­ adoptat măsurile ce se impun pentru creşterea calităţii muncitoreşti şi în între­
neatenţie au marcat începutul revolu­ nate, protestând împotriva te­ mentelor reacţionare, a unor întregii activităţi economice şi a eficienţei acesteia. _ prinderile brădene au a-
ţiei populare, antiimperialistc rorii menţinute în Valea Jiu­ autorităţi locale demooratice. @ Casa de cultură organizează astăzi, la atelierul vut loc, In această peri­
îs p unsuri, în România, inaugurînd o lui de elementóle fasciste, de- Astfel, în cadrul unui miting, din Gojdu al cooperativei „Constructorul", o dezbatere
onsacrată nouă etapă în dezvoltarea mascînd incapacitatea guver­ la 4 noiembrie 1944, au fost cu lucrătorii meşteşugari pe ţema „2050 de ani de la oadă, simpozioane, dez-,
unor as­ ţării noastre. Sub conducerea nului de a îmbunătăţi situaţia înlăturaţi primarul şi ajuto­ întemeierea statului dac centralizat şi independent sub bateri, seri de librărie
iatica tn- etc., la care au partici­
poliüco- partidului comunist, lupta an­ oamenilor muncii, cerînd în rul de primar reacţionari din conducerea lui Burebista". pat un mare număr de
unltăţile tifascistă şi de eliberare na­ acelaşi timp instaurarea unui "Petroşani, în locul lor fiind @ ¡n aceste zile, de început de primăvară, Inspecto­
ţională se dezvoltă într-o lar­ „guvern larg democratic, care aleşi doi reprezentanţi ai ratul judeţean de protecţia plantelor (str. Aurel Vlaicu, oameni ai muncii. Asi-
: preg&ti- gă acţiune de masă pentru să se preocupe de interesele F.N.D. Peste două zile, la nr. 25) pune la dispoziţia pomicultorilor materiale fitosani-
de Ja y
desăvîrşirea revoluţiei burghe- muncitorimii“, după cum a- Lupcni, ân cadrul unei adu­ tare şi aparatură de stropit pentru efectuarea tratamente­
zo-democratico“. J rată ziarul Scânteia din 21 nări, a fost ales în funcţia lor contra gîndacului din San-Jose.
Voinţei de neclintit a ma­ octombrie 1944. de primar un reprezentant al. ® Astăzi, la ora 16, pe stadionul „Cetate", are loc „Ştiinţa în
selor largi populare de a a- în aceeaşi zi, în sala Tea­ partidului comunist, iar ca meciul amical de fotbal între Minerul Deva şi Minerul
*. Ciclul sigura dezvoltarea României trului orăşenesc din Deva a ajutor de primar, un membru Motru. slujba omului“
‘ : „Cea pe oalea progresului social, i avut loc o impresionantă adu­ al grupărilor politice din DOINA COJOCARU
à seară F.N.D.
i M . Pre- se opunea cu înverşunare coa­ nare populară a oamenilor
producţic liţia partidelor reacţionare, muncii din oraş şi împreju­ La sate, comitetele ţără­
grupate în jurul monarhici, rimi, organizată de F.N.D. în neşti create de Frontul plu­
care se temeau că dezvolta­ discursurile lor, vorbitorii au garilor, la îndemnul partidu­ fel, colectivul secţiei e-
rea luptei poporului va mă­ lui comunist, îmbinau lupta dialog cm cititorii lectromecanică de la IM.
tura rînduielile burghezo-mo- pentru lichidarea rămăşiţelor *. - -mm Barza a participat la o
şiereşti. Pentru gruparea tu­ feudale şi pentru pămînt, ou „tribună a ideilor“, a-
turor forţelor intr-un singur 35 DE ANI DE LA lupta pentru .alungarea ele­ V ă răspundem la întrebare vînd tema „Congresul al
şuvoi revoluţionar P.C.R. a mentelor reacţionare din ca­ Xll-lea al P.C.R. despre
lansat proiectul de platformă INSTAURAREA drul organelor administrative. Uu cititor — Ohaba Sibi- Aglaia Aniculăiesei — obiectivele cincinalului
6,00 Ra- al Frontului Naţional Demo­ PRIMULUI GUVERN Ţăranii din Furcşoara reuşesc şel. Potrivit prevederilor Vulcan. Sînleţi în drept a 1981—1985“. Tot la mina
leţii; 8,00 crat, propus tuturor forţelor să' înlăture pe vechiul primar Barza a avut loc dezba­
Curierul DEMOCRAT- art. 7, lit. b şi art. 10 şi 1.3 primi alocaţia de stat pen­
deţin de democratice, care constituia reacţionar, îralocuindu-l cu un clin Legea nr. 5/1977, puteţi tru cei cinci copii, începînd terea pe tema „Conştiin­
m as bul­ un program de luptă pentru REVOLUŢIONAR reprezentant al F.N.D. în fi pensionat la împlinirea cu luna următoare celei în ţa socială — forţă mo-
letin de etapa desăvîrşirii revoluţiei comuna Baia de Criş, prima­ trică a dezvoltării noas­
‘eagă-i o burghezo-democratice, sublini­ DIN ROMÂNIA rul, apărător al intereselor vîrstei de 65 ani, cu condi­ care hotărîrea judecătoriei tre economico-sociale“,
ările so­ ţia să fi achitat contribuţia a rămas definitivă.
lei in de ind următoarele sarcini esen­ celor avuţi, pentru a-şi păstra personală, trimestrial, cel Dumitru Căpruceanu — iar la mina Ţebea s-a
nul pio- ţiale ale forţelor democrati­ în continuare postul, a îm­ puţin 10 ani înaintea îm­ desfăşurat simpozionul
premieră ce : formarea unui guvern piedicat pe ţăranii din Rişca, Hunedoara. Conform preve­ „Necesitatea unor mă­
deţin de arătat că este necesară unirea plinirii vârstei de pensiona­ derilor H.C.M. 860/1965, in
Bara fol- democratic, susţinerea prin tuturor forţelor, democratice sat oare ţine de această co­ re, perioadă în care să fi situaţia dv., procentul aju­ suri tehnico-organizato-
0 Carnet toate mijloacele a războiului mună, să participe la alegeri. livrat an de an produsejţr rice pentru creşterea
iojumal; antifascist, lichidarea rămăşi­ în lupta contra reacţiunii, Revoltaţi de acest act abu­ gricole la fondul de stat. torului de incapacitate tem­ productivităţii muncii în
, Tara ; ţelor fasciste, democratizarea cerînd în acelaşi timp înlă­ ziv al primarului reacţionar, porară de muncă este de subteran“. Cu un deose­
lor; 16.00 turarea guvernului Sănătescu Ioan Mich — Aninoasa. 65 la sută din retribuţia de
Coordo- vieţii politice şi a aparatului comitetul ţărănesc din Baia Precizările necesare sînt re­ bit interes au fost pri­
de stat, reforma agrară de­ şi „aducerea la conducerea de Criş, cere cu hotărîrc în­ încadrare, aplicat din pri­ mite dezbaterile întitu­
¡,40 Cîn- date in Legea nr. 6/1977, cu
n dece­ mocratică, refacerea economi­ ţării â unui guvern al Fron­ lăturarea lui, şi alegerea u- privire la rolul şi atribuţii­ ma zi de incapacitate. late „Dezvoltarea econo-
le ştiri ; că a ţării, egalitatea tuturor tului Naţional Democratic“. nui primar din rîndul ţăra­ L. Ylad — Deva. Ceea ce mico-socială a României
române ; cetăţenilor indiferent de na­ nilor. le maistrului în producţie reclamaţi referitor la vînză- în cincinalul viitor şi
1 studio; In după amiaza zilei de 21 şi Legea nr. 12/1971, anexa
,00 Con- ţionalitate, religie, sex, otc. octombrie, pe străzile oraşu­ Marile bătălii sociale, de o III, privind încadrarea şi toarea de la centrul de pii- orientările de perspecti­
opulară; Alături de oamenii muncii lui Deva, au fost răspândite amploare fără precedent în promovarea în muncă a ne din Gojdu nu se adeve­ vă pînă în 1990“ şi „O-
re; 22,00 din întreaga ţară, masele manifeste care chemau toate istoria ţării, purtate de ma­ personalului muncitor. reşte. mul, stăpînul tainelor
00 Biju- populare din judeţul Hune­ sele cele mai largi ale popo­ naturii“, care au avut
3,30—5,00 doara, răspunzînd chemării categoriile de oameni ai mun­ rului împotriva forţelor reac­ loc la casa de cultură
1 oct ura. cii „cetăţeni, plugari, mun­ Sesiză.i — răspunsuri a oraşului. Prin larga
P.C.R., în cadrul a numeroa-' citori de toate categoriile, to­ ţionare interne sprijinite de
se mitinguri—şi adunări şi-au cercurile imperialiste din a- O Pa marginea unei ano­ mentă, muşeţel sau chiar audienţă la public, prin
manifestat adeziunea lor la varăşi, ostaşi, femei şi ţărani“, fară, au adus la putere, la 6 nime din Deva, G.I.G.C.L. nivelul manifestărilor,
platforma F.N.D. şi hotărî- la adunarea populară din 22 martie 1945, guvernul de răspunde, scurt şi concis : 'alte plante, ca să folosim săptămîna „Ştiinţa în
rca de a lupta fără încetare octombrie, pentru a protesta largă concentrare democrati­ „C.T. 12 Dacia funcţionează berea în loc de ceai diure­ slujba omului“ s-a con­
pentru înfăptuirea prevederi­ împotriva guvernului cu ma­ că condus de D.r. Petru Gro- cu întreaga capacitate şi Ia tic. Tot mai bine ar fi însă stituit într-un adevărat
Patria) ; lor ei. Cu ocazia adunării de joritate reacţionară, aflat la za. parametri funcţionali nor­ să se întărească controlul eveniment politico-edu-
(Arta) ; constituire a sindicatului mun­ cârma ţării. A doua zi, 22 oc­ cativ şi cultural-ştiinţific
jpiii lui Această cucerire a deschis mali. în trei zile s-a verifi­ de calitate in fabrică“. pentru locuitorii Bradu­
In rit- citorilor din Simeria, după ce tombrie, în piaţa oraşului De­ drum liber unor profunde cat temperatura în aparta­ (Grosu Costel, comuna Sar-
rgistul); s-a hotărît adorarea la Plat­ va, are loc o importantă a- transformări revoluţionare ,în mentele blocurilor racorda­ lui.
(Arta) ; mizegetusa).
ii Zorin forma F.N.D., muncitorii au dunare a oamenilor muncii viaţa economică şi social-po- te da această centrală şi s-a
PETRO- fost chemaţi să lupte cu toa­ din întreg judeţul Hunedoara, litică a României, permiţând constatat că temperatura
ard (U- te forţele pentru înlăturarea folosirea .puterii de stat în / variază între 16 si 20 gra­
Inaltul participanţii cerînd cu hotă-
); Prinţ guvernului cu majoritate re­ rîre constituirea unui „guvern interesul tranfurmărilor revo­ de C“.
blica) ; acţionară şi instaurarea unui luţionare, pentru care lupta
î docil« al F.N.D., în frunte cu Dr. poporului român în acea eta­ • „Am cumpărat 5 sticle
1); Ins- 'guvern democratic. în Valea Petru Gr-oza“. cu bere de Haţeg şi in una
conierii Jiului, asemenea acţiuni, con­ pă.
LCAN : Alături de masele popu­ din ele am observat ceva,
afărul); duse de organizaţiile locale lare din întreaga ţară, reu­ Prof. ION FRÂŢILĂ nu-mi dau seama ce : ha­
a avea ale P.C.R., au luat o amploa­ nite în cadrul F.N.D. şi în­
.ONE A: directorul mei sau alte ierburi. Dacă
nerul); re deosebită. La 15 octombrie drumate permanent de P.C.R., filialei Arhivelor statului aşa se procedează, poate ar
Africa- 1944 peste 10 000 de munci - lupta zecilor de mii de oa­ judeţul Hunedoara fi bine să pună în bere şi
{IWur-
A : O
(rvimv
întoar-
ibrie) ;
alb 0 îndrumare calificată şi permanentă -
A.BAR-
terul) ;
rajuluj
i e un rolul de esenţă al instructorului de brigadă
3EOA-
~i (Ca- „De la comunişti învăţăm cutezanţa revoluţionară“ — s-a
vŢEG : Instructorul artistic ocupă muzic-hall, utilizarea limba­ politioo-ideologică a instruc­ clanul, răbdarea, tactul, opti­ intitulat acţiunea detaşamentului clasei a \TI-a D (Şc. gen,
pular); un rol central în cadrul bri­ jului trivial. torului de brigadă. Numai mismul, fantezia, puterea de nr. 10 Hunedoara), organizată la I.C.S.H.
minată găzii artistice, el formează, Posedînd o bună pregătire muncă, politeţea, discernămân­
anică ; educă şi învaţă colectivul de politică el va da programelor cunoscând şi înţelegind în
invizi- artişti amatori. El dă colec­ profunzime documentele de tul sînt trăsături care trebuie
) i Mi- un caracter propagandistic, partid şi de stat, politica e- să caracterizeze fiecare in­ Claudiu Madaraş şi Mihai
tivului cunoştinţele pentru ca mobilizator, combativ pentru
— SO­ conomi.că a partidului în do­ structor. Grigoraş, toţi din Deva,
SIM E- brigada să-şi atingă obiecti­ a provoca /în conştiinţa spec­ Conştient dc rolul multiplu I în sarcina cărora s-a sta­
Mark vele politice cu maximă efi­ tatorilor efectul educativ meniul în care activează bri­ care îi revine sub raport po­ bilit că au comis un nu­
TLIA : cienţă. Este acela care trans­ scontat. El trebuie să aibă gada, numai participând efec­ măr d,e 8 furturi de bici­
lina) ; formă programul artistic în litic, ideologic, artistic, orga­
nerul). nizatoric, instructorul trebuie clete. Atenţie părinţi !
spectacol artistic, dîndu-i • Accident. Deşi servi- o A fost depistată la
viaţă. să acţioneze pentru a reliefa , ciile circulaţie ale miliţiei timp. Pe raza municipiu­
ACŢIUNE DE PRESA A ZIARULUI rolul de activist stimulator
De pregătirea idcologică-ar- al brigăzii în procesul de i avertizează adeseori con­ lui Deva a fost identifica­
tistică a instructorului, de „DRUMUL SOCIALISMULUI ' producţie, de exponent al o- ducătorii auto cu privire tă Ioana Potolea, din Al­
fantezia şi talentul lui depin­ la necesitatea
p iniei publice. I ' odihnei beşti, judeţul Vaslui, ne­
de măsura în care textul ros­ Mi-aş permite să amintesc pentru şoferi, se mai gă- căsătorită şi neîncadrată
lentru tit şi situaţiile înfăţişate vor J sesc temerari ce îşi în- in muncă. O ocupaţie a-
inchi- găsi ecoul scontat în publicul mm îstmm un deziderat al instructorilor
cerul de brigadă — posibilitatea | cearcă rezistenţa la volan. vea totuşi : furturile din
totul spectator. Instructorul bine de a ne perfecţiona : consti­ , Aşa a procedat Ioan Chi- locuinţe, pentru care era
nln- pregătit politic şi ideologic | taru, din Bucureşti, cu urmărită, de miliţia oraşu­
sufla poate discerne' esenţialul de tuirea la nivel de oraş, mu­
secto- nicipiu, judeţ a unor forme J autoturismul personal 5-B- lui Huşi. A fost trimisă
neesenţial, principalul de se­ grijă ca textul prezentat să tiv la viaţa colectivului res­ la Huşi, pentru a răspun­
e mi- permanente de comunicare 1 5730. Circulînd în direc­
între cundar, utilul de inutil. Acest se refere la probleme care in­ pectiv — programul pe ca- între instructorii de brigadă ţia Simeria—Orăştie, a a- de de faptele sale.
discernământ este chezăşia
• cele teresează colectivul şi are da­ re-1 pregăteşte va avea efi­ oare sînt, de cele mai multe J dormit la volan, intrînd • Victimă a alcoolului.
irade. succesului în munca de rea­ toria să educe membrii bri­ cienţa necesară. Un instruc­ ori şi creatori de texte. Indi­ | cu autoturismul într-un Miliţia municipiului Hu­
ieaţă.
lizare a unui program bine ferent de denumire — stu- - podeţ de beton, în drep- nedoara a identificat un
găzii pentru ca aceştia să tor trebuie să posede compe­
orientat, folositor sub toate diou, clasă, cenaclu — aceas­ j tul satului Turdaş. Pasa- cadavru găsit cu mai mult
aibă autoritate morală. tenţă în probleme dc esteti­
aspectele. Poscdînd asemenea tă reuniune ar duce nemijlo­ „ gerul din dreapta s-a ales timp în urmă, stabilind că
două calităţi instructorul va putea Munca cu interpretul este că, să cunoască tehnica regi­ J cu un picior rupt şi se decedatul se numeşte Dio-
rece, complexă şi tocmai de aceea zorală. Să fie la curent cu cit la îmbunătăţirea muncii află în spital.
ros. evita greşelile întâlnite - încă trebuie făcută firesc. Să nu problemele de specialitate, în­ noastre, la creşterea de noi nisie Mate, din Tg. Mureş.
în programele unor brigăzi instructori, la ridicarea pres­ • Minori. Miliţia muni- Cauza decesului : infarct
artistice: a nu spune lucru­ forţăm interpretul să realize­ drăgostit de meseria sa. El tigiului acestor formaţii artis­ I cipiului Deva a încheiat miocardic pe fond de eti-
moa- rilor pe nume, protejarea su­ ze ce nu poate, pentru că este dator să insufle setea de tice de mare valoare educa­ * cercetările privind pe mi­ lism ţronic. Adepţii lui
(Me- biectivistă de focul criticii a periclitează transmiterea me­ perfecţionare întregului co­ ţională. norii Daniel Andraşoni, Bacus să ia aminte...
Jana unor lucrători cu funcţii de sajului educativ.- lectiv al brigăzii, să G'ie e- I.T. BORDAN Rubrică realizată cu sprijinul
răspundere, convertirea pro­ Aş reveni la o idee enun­ xemplu dc conduită, bun pe­ insţructof de brigadă artistică, Inspectoratului judeţean de interne
gramului dc brigadă într-un ţată mai înainte : pregătirea dagog. Abnegaţia, modestia, Deva