Page 94 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOC1AL1SMULU
■
10.00 Teleşco.
11.00 Roman
mărul c
Un nou complex mecanizat Reluare
11,55 Telex
După cum prevăd docu în realizarea producţiei de derea utilizării de noi me metalului în aproape toate 10.00 Telex
mentele celui de al Xll-lea laminate finite. După un nu- tode şi tehnologii de recomdi- sectoarele economiei naţiona ia i. M. Lupeni 16.05 Teleşco.
Congres al partidului, în vii măir de ore de funcţionare ei ţionare a utilajelor metalur le, se impune — aşa cum a 16.25 Curs <3
torul cincinal, siderurgia şi sc uzează, fiind înlocuiţi. gice, a dotării atelierelor cu conoluzionat recenta consfă 16.45 ceză Cur.s de
metalurgia neferoasă vor cu Pentru a Ie prelungi durata unele instalaţii şi dispozitive tuire de la Hunedoara — să In adâncurile minei Lu vei tehnic. Comparativ ou 17.05 Viaţa c
La ord
noaşte ritmuri înalte de dez de funcţionare, ev iţind astfel cu care să se poată efectua se acţioneze dinamic şi uni peni a început montajul ce ultimul an ai cincinalului 18.25 conomi*
voltare, urmînd să asigure in mari consumuri de metal şi recondiţionarea unor piese de tar pentru recuperarea şi reva lui dc ăl doilea complex precedent, în ¡980 aici se 18.35 Desene
tegral necesităţile industriei valori „ financiarei (încorpora schimb în fluxul lor de func lorificarea tuturor resurselor dc mecanizare a lucrărilor realizează o producţie de bad ma
Telejun
19.00
construcţiilor de maşini, ale te în cilindrii noi), la C.S. ţionare, fără a fi demontate secundare de metal, domeniu din subteran, fabricat de maşini şi utilaje tehnologi 19,20 In acto
economiei naţionale. Pe lin Hunedoara s-a gîndit ş.i s-a şi deplasate la atelierele spe în care recondiţionarea utila întreprinderea de utilaj mi ce de peste 3,6 ori mai ma Jirea a
gă noile capacităţi cc vor in acţionat economic, recondiţio- cializate, cîştigîndu-sc astfel jelor şi agregatelor mari, pre nier Petroşani. Datorită rc. Se apreciază că în pe 9 mari I
tra în producţie în anii ur nîndu-se anual un . însemnat timp şi deci producţie con cum şi a pieselor dc schimb dezvoltării pe care a cu rioada cincinalului viilor 19.35 Călător
mători, se accentuează pe mo cretă. de tot felul să ocupe un Joc noscut-o în actualul cinci jumătate dim cele 130 com 20.00 mea {? Ora tiu
număr de cilindri dc laminor. nal, această unitate reali
dernizarea şi automatizarea Din dezbateri s-au crista central, să se creeze cît mai plexe mecanizate de susţi 20.45 Ritm $
capacităţilor existente, pe Numai în acest an, aici ar lizat o serie de idei’ şi solu urgent, după cum a indicat zează cinci tipuri de com nere, peste 100 de combine muzică
promovarea mai largă a pro trebui înlocuiţi 210 cilindri ţii care merită atenţie ma secretarul general ai partidu plexe mecanizate, adecvate de abataj şi de înaintare 21.00 Teat-.ru
gresului tehnic în acest im de laminor, 149 dintre aceş joră atît în unităţile metalur lui, t o v a r ă ş u l Nicolae i condiţiilor de lucru speci în steril, prevăzute să intre I monocii
portant sector economic, în tia vor fi însă recondiţionaţi gice, dar şi in celelalte între Ceauşescu, o adevărată indus fice minelor din Valea Jiu în dotarea minelor din Va 21.45 T ele juri
vederea creşterii producţiei de in atelierul propriu al Uzi prinderi, în scopul prelungirii lui, două tipuri de combi lea Jiului, vor fi realizate
metal, în condiţii de înaltă nei nr. 4 laminoare şi repuşi vieţii utilajelor, agregatelor trie a recondiţionării piese ne de abataj, foreze, pompe dc întreprinderea dc utilaj
calitate şi eficienţă. în funcţiune, economisindu-sc şi instalaţiilor şi deci sporirii lor, subansamblclor şi produ şi alte utilaje de înalt ni- minier Petroşani.
în acest context de sarcini selor. Avantajele vor fi evi
dente : economii de metal
şi exigenţe continuu cres în fiecare lună — o zi avans BUCUKEŞ'
cânde, în unităţile metalur 'implicit de materii prime, diojjrogramu
gice din judeţ, există o mul combustibil şi energic nece Colectivul Uzinei dc uti ra se pregă
îngeri *;
7,(
titudine de preocupări şi ac sare producerii metalului), iul muncitor a beneficiat de 8,00 Revista
ţiuni vizînd, în principal, ri prelungirea duratei de func laj minier şi reparaţii Criş- o sîmbătă liberă în luna Curierul rn<
dicarea calităţii produselor, ţionare a unor agregate, uti cior a hotărît ca în acest februarie. Rezultatele pe Buletin de
puiuiem ase
reducerea consumurilor de laje, instalaţii, piese de an producţia fiecărei luni luna în curs sînt de ase Buletin de
materii prime şi materiale, schimb şi, deci, realizarea li să o 'realizeze cu o zi în menea bune. Colectivul s-a diomagazinu
Atlas folclor
combustibil şi energie, creşte nei producţii sporite de mc-- avans, beneficiind astfel de angajat ca in cinstea alego de ştiri ; 11,
rea eficienţei economice. o importantă cantitate de me producţiei materiale şi creş tal, chiar de asemenea mij o zi liberă pe lună, iu ca riilor de la 9 martie a.c. să rk- c
Acestor comandamente ma tal şi rcaiizîndu-se, pe aceas terii eficienţei economice. în loace tehnice, asigurarea creş drul materializării progra finalizeze pianul acestei de ştiri ; 12.
mului de reducere a săptă
jore ale economiei naţionale tă bază, o eficienţă economi prim-pian va trebui să stea terii productivităţii şi calită mânii de lucru. Muncind luni în cursul zilei de azi, zicala a ari
12,45 Din co
în actuala etapă li s-a cir că de aproape 8 milioane şi pretutindeni întreţinerea şi ţii produselor, iar ca efect bine şi eficient, in luna ia să raporteze suplimentar lui nostru ;
cumscris şi dezbaterea orga jumătate de lei. exploatarea raţională a dotă general, final — obţinerea li nuarie au fost îndepliniţi în însemnate produse fizice, să nai ; 13,2(1
nizată zilele trecute Ia Hune Vorbind ia concret despre rii tehnice, concomitent cu nei înalte eficienţe econo ra, Ia 9 nu
deputaţii î ;
doara pe tema recondiţionă- metoda recondiţionării cilin gospodărirea chibzuită a tu mice. avans toţi indicatorii de poată beneficia şi în martie nivers ‘20 ;
rii pieselor de schimb şi a drilor de laminor prin încăr turor valorilor materiale. Dar pian şi ca urmare persona- de o sîmbătă liberă. nai; 16,25
utilajelor metalurgice. Cadre care cu sudură sub strat de pentru ca durata de funcţio DUMITRU GHEONEA gării za re i
16.40 Plai d
cu munci de răspundere, spe flux ia C.S. Hunedoara, a- nare a mijloacelor tehnice să nesc ; 17,00
cialişti din uncie principale ducînd la cunoştinţa audien crească, este necesară îmbu 17,05 Opinia
întreprinderi metalurgice din ţei o multitudine de cifre şi nătăţirea parametrilor lor Grupurile „I*
bande a li:
ţară, din institute de cerce date tehnice, inginerul Nico- constructivi, precum şi cali rele serii ;
tări şi proiectări şi de la dim Cicj, de la Uzina nr. 4 tatea pieselor de schimb com ai muzicii
ministerul de resort au abor laminoare, a relevat că acti ponente. în toate întreprinde Reflexele t
dat cu obiectivitate şi răs vitatea dc recondiţionare a rile şi cu predilecţie în. uni Cadenţe son
intr-o oră :
pundere — în spiritul docu principalelor utilaje metalur tăţile ’ metalurgice să se in ’80 ; 24,00 B
mentelor dc partid şi dc stat, gice, ca ' şi a pieselor de ventarieze toate piesele de 0,05—5,00 N a
al Decretului privind recupe schimb este o necesitate vitală schimb pretabile pentru re nocturn.
rarea si valorificarea resurse a economiei naţionale în a- condiţionare şi să se treacă
lor materiale refolosibile — ceastă perioadă, conducând la hotărît la recondiţionarea lor
modul în care este şi în care apreciabile economii de me în ateliere specializate, orga
trebuie să lie organizată acti tal. la reducerea eforturilor nizate în apropiere.'! halelor
vitatea de recondiţionarc a valutare ale statului, la înal mari, unde funcţionează cele DEVA : O
unor importante utilaje şi ac tă calitate şi eficienţă a pro mai importante utilaje. A- filon** si Pi
(Pairi.;) ; .1:
ducţiei dc metal. Vorbitorul
cesorii din întreprinderile me colo unde sînt condiţii şi po (Arta) ; liU
talurgice, cum sînt cilindrii a propus ca activitatea de re- sibilităţi să se asigure, prin piti lui Sar
Cobra (Side
de laminor, lingotierele, ro condiţionare să fie extinsă în recondiţionare, ansamblc în Carter — su
toate întreprinderile metalur
lele pentru laminoare, unele tregi, în vederea reparării u- ta); Ultima
piese dc schimb de mare to gice. atelierele înfiinţate în nor utilaje mari, cu pondere ţii (Consiru-
ŞANI: Dorn
naj şi complexitate tehnică. acest scop să fie dotate cu in producţie, rcducînd astfel nirea) ; /
S-a evidenţiat cu justeţe ex instalaţii şi aparatură moder prieten — s
termenele de reparaţii şi spo iembrio) : <.
perienţa bună acumulată la nă. iar proiectanţii să aibă rind evident valoarea pro biica) ; LUI
C.S. Hunedoara, unde s-a or in vedere necesitatea opera mă — scrii
ganizat. în premieră pe ţară, ţiilor de recondiţionarc dc la ducţiei fizice, sortimentale. Şi raJ) ; VULC
tine (Lucea
un modern atelier de recon primele schiţări pe planşetă nu în ultimă instanţă să se pe urmele materialelor publicate diul care
diţionat cilindri de laminor ale pieselor de schimb şi uti dea atenţia cuvenită calităţii ¿ •• - • V < ...... • : ' • (Munc.itores
prin încărcare cu sudură sub lajelor, asigurînd, prin pro recondiţionării or, care deter In fermele Asociaţiei eco Umbra lui <
PETRI LA :
strat de flux. Dotat cu cinci iect. uşurarea şi îmbunătăţi mină prelungirea duratei de nomice <le stat şi coopera „SERVICIILE P.T.Tc. ÎN HUNEDOARA nul — seriiJ
rea muncii de recondiţionare funcţionare a respectivelor a- tiste Sintandrci se desfă re.se) ; AN
instalaţii speciale şi încadrat care ne tr«
cu personal bine pregătit pro a piesei după expirarea tim gregate, utilaje, piese de şoară cil intensitate lucră POT TRECE MAI REPEDE resc) ; URK
pului planificat de funcţio schimb, mergînd spre acelaşi rile dc întreţinere a cultu PE „FRECVENŢA" CALITĂŢII" rea acasă
fesional. atelierul hunedorean rilor de legume. b \yA p •-
nare.
înregistrează realizări deose scop final — creşterea pro In cadrul acţiunii de pre lefonice s-au datorat lueră- (St© roşi
bite. Interesante propuneri a fă ducţiei materiale. să „Faţă ni l’aţă : cetăţeni rilor de extindere a cen "7. A Jisi
cut şi ing. Adam Gavrilă, Foto : VIRGIL ONOIU ORASTtF :
Se ştie că cilindrii dc la Ţinînd cont dc nevoile şi organizatori ai serviciilor tralei telefonice automate şi re (Patria)
minor sînt utilaje grele, din din cadrul Uzinei nr. 5 piese crescânde de metal, de pon publice“, ziarul nostru a or reţelei de cabluri urbane, seriile i-
oţel masiv, cu rol hotărîlor de schimb şi reparaţii, în vc- derea tot mai pronunţată a ganizat nu demult o masă efectuate in municipiu, dar GEOAGITJ-F
sari (Casa
■......... . »>•«»>■ l a B B a i a a i B B i B a a e a B a a a a a a a a e B Dia< rotundă in municipiul Hu între timp s-au Reglemen HAŢEG : b;
nedoara, pe tema calităţii tat. La toţi abonaţii deran (Popular) ;
neterminată
serviciilor de poştă şi tele jaţi din această cauză, li nă mocani
comunicaţii. Relatări, din s-a scăzut prin factura te Fortăreaţa
de cultură)
desfăşurarea acesteia, pro lefonică contravaloarea a-
.» bleme ridicate de cetăţeni, bonamentului pentru peri prieorn unu
(II Iunie) :
precum şi concluziile des oada de nefuncţionare. © A- venturile lu
Se ştie bine că soarta re zarea cu îngrăşăminte orga la o mai bună organizare a grăşămintelor organice ara prinse — că aceste servicii bonăţii din Cinciş pot uti — senile l-
coltei este decisiv influenţată nice, deoarece formaţia dc muncii, iar conducerile înregistrat unele rămâneri în pot fi îmbunătăţite — au liza serviciul telefonic şi ILIA : Lei
(Lumina) ;
de preocuparea lucrătorilor o- mecanizatori constituită la ni C.A.P. să asigure, pe lingă Urmă, atît la grădina de le fost cuprinse în articolul simbăta şi duminica, în lozuri (Mine
j.oarelor pentru fertilizarea cu velul consiliului unic agro îngrăşămintele chimice nece gume, cît şi în livadă. Dis „Serviciile P.T.Tc. în Hune programul de lucru al cen A di os mu fi
îngrăşăminte organice şi chi industrial nu a ajuns încă şi sare, o mai bună deservire a punem însă de condiţii să re doara pot trece mai repede tralei. © Pentru asigurarea rul).
mice a unor suprafeţe cit la unitatea noastră. întrucît maşinilor de fertilizat pen cuperăm această întârziere". pe „frecvenţa“ calităţii“, servirii publicului ia cabina
mai mari de terenuri în fie avem terenuri care sc lucrea tru a realiza zilnic randa Mircea Pătrunjan, inginer publicat în ziarul nostru, telefonică din centrul vechi,
* I§ & RC*
care consiliu unic agroindus ză destui de greu, ored că ar mente superioare cu fiecare şef ia C.A.P. Romos : „Pe nr. 6878. începînd cu 1 martie, pro QbMdffiSBEH
trial şi unitate agricolă. în fi bine ca la întocmirea gra utilaj ". lingă preocuparea de a fo Direcţia judeţeană de poş gramul de funcţionare a
legătură cu stadiul realizării ficelor de lucru ale forma Cherccheş ‘fiberiu, şeful losi judicios îngrăşămintele tă şi telecomunicaţii a ana acesteia va fi între‘8—11 şi Rezultatele
acestei acţiuni, iată relatările organice, am reuşit să ferti lizat ulterior toate proble 16—21. o în ce priveşte februarie 1.91
unor ingineri şefi din C.A.P., lizăm suplimentar 180 ha se mele ridicate de participan provizoratul pentru cartie Extr. I :
şeii dc fermă sau ai secţiilor ÎN CONSILIILE UNICE AGROINDUSTRIALE mănături de toamnă. Puteam ţii la masa rotundă organi rul 5, el nu este realizabil 30. 3 ;
Extr. a II-
dc mecanizare a agriculturii GEOAGIU ŞI ORÂŞTIE să încheiem şi această acţiu zată de redacţie. Recent, într-un viitor apropiat, în 14. 30.
din consiliile agroindustriale ne, dar nu am primit la timp ne-a informat despre modul trucît constructorul de spe Fond tota
Geoagiu şi Orăştic. îngrăşămintele chimice repar de soluţionare a lor. Spi cialitate nu poate asigura 1 291 770 lei.
Dumitru Petre, inginer şef tizate“. cuim din răspunsul trimis : executarea extensiei de re
la C.A.P. Mărtineşti : „Din (iilor de fertilizare să avem fermei de stat din satul Au Din aspectele prezentate se „® Pentru urmărirea şi re ţea. e Din verificările efec
cele 300 hectare ocupate cu şi noi prioritate". rel Vlaicu : „Cu sprijinul me desprinde necesitatea urgen zolvarea operativă a deran tuate, nu am depistat mi
cereale păioase, noi am reu Ion Şendrescu, şeful sec canizatorilor am reuşit» să a- tării acţiunii dc fertilizare cu jamentelor s-au luat măsuri nusuri în expedierea la u-
şit să aplicăm suplimentar ţiei de mecanizare dc la plicăm îngrăşăminte chimice îngrăşăminte organice şi chi de îmbunătăţire a sistemu nităţi a abonamentelor. » Timpul |
îngrăşăminte chimice azotoa- C.A.P. Bcriu : „La cooperati pe întreaga suprafaţă culti mice, precum şi a mobilizării lui de evidenţă şi pentru o Abonamentele la ziarul ziua <i<ţ 28
se De mai mult dc 230 ha. vele agricole din Bcriu şi Si- vată cu plante furajere. De cooperatorilor la împrăştic- mai mare operativitate în „Drumul socialismului“ au mc rece cu
Lo
noros.
Am organizat astfel activita bişel am transportat în cîmp asemenea, am transportat în rea manuală a gunoiului de remedierea acestora. ® în crescut în luna februarie, ninsori slabe
tea îneît lucrarea să fie de mai mult de 2 500 tone gu cîmp 4 000 tone gunoi dc grajd pe toate suprafeţele. De vederea soluţionării opera faţă de decembrie, cu peste moderat din
calitate* aplicarea azotatului noi de grajd, acum acţiunea grajd. împrăştierea acestor tive a sesizărilor ce se re 140 de exemplare...“. est. Temper
asemenea, se impune ca la vor oscila ir
făcîndu-se cît mai de dimi fiind în curs de încheiere şi îngrăşăminte ridică unele pro feră la serviciile din secto De remarcat modul de
fertilizări să fie folosite în minus S grac
neaţă posibil, cînd solul este la C.A.P. Orăştioara de Jos. bleme deoarece nu am avut rul de telecomunicaţii, în soluţionare a problemelor xime între
îngheţat şi avem siguranţa că Cu prioritate îngrăşămintele asigurate maşinile necesare“. mai mare măsură mijloacele cadrul oficiului P.T.T.R. I ridicate de cetăţeni, multi grade. Di mi
local ceaţă <
nu sînt distruse plantele şi naturale au fost destinate proprii de transport, în spe funcţionează un ghişeu - la tudinea măsurilor luate de chiciurii.
şef
la
inginer
Ion
Rob,
diminuată densitatea acesto culturilor de legume şi car C.A.P. Geoagiu: „Dacă fer cial cele cu tracţiune anima care se primesc sesizări, D.J.P.Tc. pentru rezolvarea La munte,
témpora
ra. Tractoristul Constantin tofi. Nu am reuşit însă să lă, astfel putîndu-se realiza puţind fi utilizat pentru a- unor situaţii. O chezăşie a cer ninge r
va
Mitru se preocupă cu răs realizăm fertilizarea suplimen tilizarea suplimentară cu în importante reduceri la chel ceasta şi telefonul 16115, in faptului că şi în munici tare cu ra/
pundere de efectuarea aces tară a culturilor de toamnă, grăşăminte chimice a culturi tuielile de producţie. timpul programului de lu piul Hunedoara... serviciile 100 km/oră
(Meteorolog
tei importante lucrări. Am ră ceea ce, pe de o parte ne lor de toamnă s-a făcut în cru, 7,30—15,30. e Deranja- P.T.Tc. trec cît mai repede Vrasgyak Iu
mas însă în urmă la fertili- obligă pe noi, mecanizatorii, bune condiţii, Ia aplicarea în- N. TIRCOB menţele la unele posturi te pe „frecvenţa calităţii".