Page 95 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 95
IR. 6 939 © JOI, 23 FEBRUARIE 1980 tag. 3
Moment de referinţă în
STUDIOUL
¡ÍUNS ARTISTULUI AMATOR
dezvoltarea scolii româneşti
ton : „Pri- Duminică, 94 februarie,
sterbride“, a avut loc, la Casa do
i>odulai 2 triotică nu se realizează
Uri obiectiv de cea mai mare importanţă pentru doar cu prilejul unor mari @ De curînd, membrii cercurilor de stenografie şi croi cultură din Deva, „Stu
perfecţionarea în continuare a învăţămîntului îl con manifestări, ci ea trebuie torie de la casa de cultură s-au intîlnit cu prof. Lucia dioul artistului amator'“,
ba f răn stituie legarea sa tot mai strînsă, organică, cu pro să dobîndească un caracter Florea, într-o dezbatere pe tema contribuţiei femeilor la desfăşurat in două sec
ducţia şi cercetarea, pregătirea forţei de muncă nece permanent. Mărturiile exis ţiuni : teatru şi brigăzi ar
ii spaniol fv sară tuturor sectoarelor economiei noastre naţionale. tenţei noastre ca popor, ale N dezvoltarea social-economică a municipiului. tistice. In cadrul primei
Hă @ Magazinul „Materna", cu articole pentru nou-năs- secţiuni s-a prezentat re
silei in e- NICOLAE CEAUŞESCU luptei sale pentru păstrarea
cuţi, a fost mutat în localul fostei cofetării „Central" de feratul „Repetiţia la ma
fiinţei naţionale se află la
ate; Sin<l- pe B-dul Dr. Petru Groza. Biné aprovizionat cu mărfuri să“ (autor Marcel Lap-
lU tot pasul. Aşa cum spu pentru cei mici, noul magazin s-a redeschis marţi pentru teş), urmat de expunerea
Principala direcţie a ac Dar aceste rezultate nu
e : premii tivităţii noastre a fost şi ne satisfac. Cum ne-ar pu nea t o v a r ă ş u l Nicolae cumpărători. lui Dumitru Velea, secre
lor de la este legarea tot mai st.rin- tea oare mulţumi procentul Ceauşescu : „Orice săpături Astăzi dupâ-amiazâ, de la ora 18, se desfăşoară tar literar la 7 ealrtd de
in ţara să a învăţămîntului de via ridicat de mediocritate, mai fac arheologii, scot la ivea ediţia lunii ianuarie a interesantei manifestări cultural-edu stat „Valea Jiului“ Petro
lă că pe aceste meleaguri,
cative „Amfiteatrul artelor".
ţă, de practică, de produc ales la matematică, chimie şani, „Despre alegerea re
ni şi nu în altă parte, sînt o- pertoriului". Aspectele
ţie prin sădirea în sufletele ori la fizică ? Cum ne-ar © Cînd vii spre centru de pe str. Horia, din grădina
iei odie — elevilor a cultului muncii putea mulţumi faptul că la semintele strămoşilor stră teatrului de vară îţi „iese in cale" un panou mare, repre- practice nu fost ilustrate
ră şfîrşi'tiul trimestrului I am moşilor strămoşilor noştri“. zentînd un luptător dac, iar dedesubt inscripţia „2050 de prin secvenţe din piesele
rl : „Fără şi formarea deprinderilor
practice, astfel ca după ter înregistrat un număr mare Dar educaţia patriotică se ani de la întemeierea statului dac independent". Altfel ni „Ghcorghiţă" de Paul E-
minarea şcolii sa se inte de corigenţi ? Considerăm realizează nu doar prin i-am Jnchipuit însă noi pe strămoşii daci, nu cum e dacul- verac si „Omul care a vă
greze rapid şi organic în că acestea sînt rebuturile cultivarea trecutului, ci şi simbol de pe acest panou — cam disproporţionat... Aşa
rindurile clasei muncitoare. noastre în procesul formă prin cunoaşterea a tot ceea că, poate ar fi mai bine ca panoul respectiv să dispară.
La înfăptuirea acestui o- rii omului nou, aşa cum ce am realizat în anii so (Dr. Matei Cicerone, corespondent).
biectiv o contribuţie majora spunea tovarăşul Nicolae DOINA COJOCARU
revine pregătirii practice, Ceauşescu, secretarul gene cialismului. De aceea, ne
6.00 Ra- atît în atelierele şcolare, cit ral al partidului. propunem, începînd din a-
tneţii. ’ţ’a- cest trimestru, organizarea r zul moartea“ de Victor Ef-
pentru a- şi în întreprinderile de pro Activităţile, pe care le-am
iio jurii al ; fil ale municipiului. Anual, organizat şi care se află pe unei suite de manifestări limiu. La secţiunea brigăzi
•si ; 8,.io în atelierele Liceului indus care să vizeze cunoaşterea 3 Î a i ă artistice s-a expus mate
►r ; 3,00 rialul „Brigada artistică —
3.05 Ras- trial nr. 3 Deva realizăm o judeţului şi a municipiului,
ilor; 10,00 producţie valorică de peste sub genericul „De la stră — lertaţi-mă, tovarăşi, îndîrjit. In fond c normal gen de manifestare con
10.05 Ră 1,4 milioane lei, materiali DOCUMENTELE dar eu 'nu ¡¡rea înţeleg cum ca toţi să muncim bine, în temporană a artei de a-
ilor; 10,35 bunii tăi pînă la tine“. maiori" (M. Lapteş). Spec-
)0 liniei in zată în repere necesare pro CONGRESULUI Ne preocupă, de aseme vine asta : „nu • peste toi şi totdeauna şi peste tot —> ca
uipremic- ducţiei la întreprinderea EDUCAŢIEI ŞI nea, problema formării nu întotdeauna s-a muncit să mă exprim şi eu aşa. lacolul-lectie, realizai de
0 Bulr *ln de materiale de construcţii bine : nu toţi şi nu în sufi Apoi. sort.aiorul cu ges brigada artistică a I.C.S.
rista ibii- Bîrcea. Dar cel mai impor ÎNVĂŢĂMÎNTULUI multilaterale a personalită cientă măsură şi-au lacul Alimentam Deva, prezen
aniator ; tiune de la S.E.E. Hunedoa
folcloru- tant lucru este faptul că PE MASA DE LUCRU ţii tinerilor, . prin stimula datoria...", Adică n-am pri ra, Moise Ciurul eseu, om ta la manifestare a lui
Radiojur- elevii, organizaţi pe echipe A CADRELOR rea creaţiei ştiinţifice, teh- " ceput unde anume şi cirul Bogdan Căuş, de la
deţuî, ţa- care lucrează bine şi gîn- l.C.E.D, Bucureşti, şi Ion
e alegem şi schimburi, avînd un plan DIDACTICE nice şi literare, afirmarea deşte concret, nu la general,
Club u- de producţie defalcat pînă talentelor artistice şi spor a spus : „Dacă ne organi Bordan, instructorul bri
R&diojur- ia nivelul fiecăruia dintre tive, în cadrul Festivalului \ î zăm bine lucrul şi exploa găzii artistice amintite —
ă şi Or- ei îşi formează deprinderi nsemnari
'i cultură. ; naţional „Cîntarea Româ tăm cu grijă funicularid, care au împărtăşit partici
ce româ- de muncă, învaţă de pe a- agenda de lucru a colecti niei“ şi „Daciadei“. dacă reparăm. bine şi la panţilor din experienţa lor
de ştiri; cum disciplina muncii, în vului nostru vizează sădi
a\ : 17,30 cep să se familiarizeze cu rea in conştiinţa tineretului - Răspunzînd înflăcăratei timp utilajele cu care lu — au încheiat programul
>1“ si „La chemări adresate de tova nu s-a muncii bine: cine crăm şi mai punem mina şi „Studioului artistului ama
18.00 Cl noţiuni cum sînt : „produc ^ dragostei fierbinţi faţă de pe tapină, că e din dotarea tor",
in ter preţ i tivitatea“, „cheltuieli de patria socialistă, faţă de răşul Nicolae Ceauşescu de anume jiu şi-a ¡acul dato şi ‘din vocabularul nostru de
re ; 20,30 producţie“, „calitate“, „preţ partid, hotărîrea de a sluji la înalta tribună a Congre ria şi in ce măsură concre
1 ; 20,40 tă... Eu vă spun sincer că forestieri, eu zic cu anul
12,00 O zi de cost“ ş.a., cu atmosfera cu abnegaţie cauza bună sului . educaţiei şi învăţă ăsta vom [are treabă faină, DIALOG
Mei o ri tm specifică întreprinderilor în stării şi fericirii poporului. mîntului, cadrele didactice la aflarea Veştii că nu mai in acest fel am- holărit să *1
<le ştiri ; e sectorul nostru din Hu HUNEDOREAN
» muzical care- vor lucra. Aceasta se realizează- prin ale şcolii noastre vor munci nedoara fruntaş pe l.E.E.T. lucrăm şi ne angajăm să li
Avem deja experienţa u- multiple forme de activita -astfel- incit să justifice în chidăm masa lemnoasă cu
nei bune colaborări cu în te — informările politice, crederile şi răspunderile cu Deva, ci S.E.E. Dobra. mi-a prinsă în planul pe acest în cadrul „Dialogului
treprinderea de materiale îhvăţămîntul politico-ideo- venit să trec dealul la Do an în 11 luni, să realizăm hunedorean", la Bucea a
de construcţii Bîrcea, care logic al cadrelor didactice care au fost învestite pen bra. Asta înseamnă că noi. în plus 000 mc cherestea avut loc confruntarea din
ne sprijină efectiv în apro şi elevilor, întîlniri cu acti tru a putea raporta parti cei de la S.E.E. Hunedoara, de fag şi 100 mc celuloză tre formaţiile artistice ale
vizionarea cu materii prime vişti de partid .şi de stat, dului că şi-au făcut pe de- care am fost de. alifia ani pentru export. Aşa înţeleg căminelor culturale din
nea „Sta- precum şi o suită de mani plip datoria. ‘ Bretea Mureşană şi cele
narinaxul şi comenzi pentru produc fruntaşi, nu am lucrai bine eu lucrurile. Dacă greşesc,
î galbene ţia ce o realizăm în ate festări extraşcoîare,- ex în 1979. Dar supărarea ierlufi-mă, tovarăşi!...“. din localitate. Au fost tre
iRA: Co- liere. cursii şi vizite documentare Prof. C-DIN CLEMENTE cute în revistă formaţiile
Flacăra); la obiectivele industriale, Liceul industriei! nr. 3 mi-a trecut, iar eşecul m-a DAN VRÎNCEANU
d) ; Niek în 'calitate de unitate pa- de montaj, dansuri popu
ictiv (Ar tronatoare, dar şi de bene locuri istorice, muzee, par Deva lare şi grupurile vocale.
ii a mor- ficiar al forţei de - muncă ticiparea la spectacole cul- Echipele de teatru au pre
PETRO- ţural-artistice, vizionări de
liara (U- pe care o pregătim în şcoa zentat piesele „Vaccin
întru un lă, întreprinderea asigură film ş.a. i M. :' contra lenei“ (căminul cul
II (7 No- Important este ca în ase
j (Itepu- integrarea in muncă a' tu “ ‘ ' tural Bretea Mureşană) şi
\li-e tea- turor absolvenţilor care nu menea prilejuri să-i facem „Vestitorii“ (Bacea). Ace
(Cultu- urmează cursurile învăţă- pe elevi să se emoţioneze,
ineva ea mîntului superior, precum să vibreze, să fie mîndri de laşi program va fi pre
Conce- zentat şi pe scena aşeză-
avut loc şi a celor formaţi prin şcoa-< ceea ce a înfăptuit, prin
20 NE A : la profesională. muncă şi luptă, harnicul mîntidui cultural din Bre
Vlinerui); nostru popor, dar să depă tea Mureşană.
» Africa- Munca desfăşurată de co
Mujicito- lectivul nostru pe această şească stadiul contemplării
l : Omul linie se regăseşte şi în pre pasive şi să se simtă păr
Muncito- taşi, prin munca lor, efor ÎNTÎLNIRI CU
tntoarce- miul I şi titlul de „lau POEŢI ŢĂRANI
cmbrie) ; reat“ obţinute de brigada tului constructiv contem
îl «ib poran.
RAB.' O artistică la cea de a Il-a hi cadrul manifestărilor
tinerii ediţie a Festivalului naţio Sărbătorirea împlinirii a
cel rria- organizate în cadrul „Lu
•entul — nal ..Cîntarea României“, 2050 de ani de la forma nii'cărţii la s a t e u n grup
lacăra) ; în premiul I pe judeţ la rea primului stat dac cen de poe/i ţărani hunedo-
de h,u-
ultură) ; creativitate tehnică, în titlul tralizat este un bun prilej reni s-au întâlnit dumini
ciudata de campioană republicană de intensificare a educaţiei că cu. sătenii din Buceş şi
[ : Piesă pe care îl deţine echipa de patriotice, prin organizarea Blăjeni. Au participat
i piani-
:ALAN : radio-goniometrie, în locul pe clase şi la nivel de şcoa loan Buşlea din ¡lia. Sân
1 (Casa I pe ţară la concursul pe lă a unor concursuri gen ziana Moldovan (Bălţa),
nea Ca-
iile I-IT meserii, şi în premiile ob „Cine ştie, cîştigă“ şi a u- Maña Oprea (Brad), Au
tIA: A- ţinute la olimpiadele şco nei întregi suite de mani rel Atic (Topli(a) şi Ni-
Twain „Uuia cărţii la sate“ pri lejuieşte, la Sarniizegelusa o expoziţie apreciată, deschisă in
ireşul) ; lare şi sesiunile de referate festări adecvate. Am înţe sala bibliotecii căminului cultural. colac, M. Isac (Zlaşli).
iălbatice şi comunicări. les insă, că educarea pa
: Două
iELART:
(Mine-
CÎND VREI S-O FACI CU SILA. lor fiind respins de Tribunalul judeţean. Cînd ANACRONISME CARE nat pe Zgripcea la-16 ani închisoare şi 1000 ®
vrei s-o faci'cu sila, dragostea costă scump, SE RĂZBUNĂ CUMPLIT lei lunar rentă viageră pentru cei patru copii, j
R&S Un vechi proverb românesc spune : „dra costă, ca in acest caz, ani grei de detenţie. pină la majoratul acestora (cîte 250 lei pen- w
goste cu sila, nu se poate". Gheorghe Bo- Raporturile dintre indivizi sînt bine stabilite tru fiecare), precum şi la alte despăgubiri. j
drog, un tinăr de 23 de ani, a cărui ocupa- DE LA NEGLIJENŢA
în lege, astfel incit nimeni nu poate dispune
9 ţie, la această frumoasă vîrstă, era de „tăie încadrată ca lucrător gestionar la magazi CÎND OMUL NU REFLECTA I.A •
tor de frunze la dini“,' şi-a propus să demon- nul de pîine şi lactate Brădăţel (de pe ame la bunul plac de persoana altuia, chiar dacă CONSECINŢELE FAPTELOR SALE l
I streze „netemeinicia" acestui proverb. najarea Rîu Mare) al cooperativei de consum printr-un concurs de împrejurări, unul preş-
Dumitru Achim avea o familie bine înte- «
® O întilnire între doi tineri, un băiat şi o
meiată, fiind tată a doi copii. In loc să-şi i
j fcrtă, nu e de condamnat. Aşa ar fi vrut să vadă. de familie, să se ocupe cu răspundere
# pară la început întîlnirea lui cu o elevă de FAPTE: DIN INSTANT A de educarea şi -creşterea celor doi copii, a *
18 ani, al cărei nume, din respect pentru „căzut" în braţele unei femei cu 16 ani mai |
I traumatismul său psihic, pentru tinereţea ei
tînără ca el. Pentru ea şi-a părăsit soţia le r 9
e pingărită nu-1 facem cunoscut. Fantele însă Haţeg, Silvia PăscUţă avea să devină „clien tează muncă -plătită pentru altul. Degradan gitimă şi copilaşii. O vreme au trăit împreu
, nu dorea o întilnire romantică. In el încolţise ta“ justiţiei dintr-o condamnabilă neglijenţă ta situaţie de „slugă" a fost de multă vreme nă, apoi femeia s-a plictisit de el şh l-a a- 1
1 gindul fărădelegii, aşa că, înşelată şi silită, dublată, in ultimă instanţă, de delapidare.
pentru aruncată la lada cu gunoi a istoriei. Şi to bandonat, căsătorindu-se legitim cu altul. S-a «
: Vre- •fata a ajuns în casa altui fante, Dumitru Bo- Ca Jucrător gestionar avea obligaţia să tuşi, în mintea unor oameni mai stăruie ase intimplat ceea ce de fapt Dumitru Achim <
nporar j soncea, şofer la U.M.T.C.F. -— coloana Is- recepţioneze corect mărfurile, să întocmească menea concepţii anacronice. Constantin Zgrip- trebuia să întrevadă înainte de a se des- '
cădea croni. Om de patruzeci de ani şi tată a doi la timp acte atunci cind acestea se depre- cea,-de loc de prin părţile Gorjului, îl avea
slab la * copii, Bosoncea, în loc să-l ia de guler pe părţi atît de scandalos de familie. Plecind, •
nord- ciau sau se alterau. N-a făcut nici una din tocmit ca cioban la cele 90 de oi ale sale femeia ce-i fusese concubină a luat cu ea |
ninime I intrus şi să-l scoată afară din casa lui, s-a toate acestea şi în scurt timp în gestiune s-a pe loan Sîrbu, tată a patru copii minori. In- şi o butelie de aragaz. Butelia să fi fost de
is 4 şi e înhăitat cu acesta la blestemăţii şi fărădelegi. făcut o „gaură" de 8 563 lei. Incercind să a- tr-o zi l-a vizitat pe acesta la stînă, pe Dealul
le ma- vină sau... gelozia ? Intr-o zi, întîlnind-o la *
şi 6 . Două nopţi şi o zi a rămas faţa sechestrată copere paguba produsă prin neglijenţă, a Voievodului, lingă Lonea. Pentru că l-a găsit braţul soţului său pe- stradă, i-a învirtit CU- 1
seara * şi brutalizată în locuinţa acestuia. Dovedirea comis altă încălcare de lege, mai gravă. A în stînă odihnindu-se şi nu stînd în bită lingă ţitul în abdomen fără să clipească. Numai •
lepune • faptei lor n-a pus probleme deosebite orga- luat 3 000 lei din încasări şi i-a depus în oi, a lovit cu ce i-a venit în mînă. Era un asistenţa medicală promptă şl calificată a .
j nelor de cercetare penală. Deferiţi justiţiei,
îce cu contul lipsei constatate, faptă denumită — în topor pe ceea ce pusese mîna. După ce a scăpat-o de la moarte. Tentativa de omor î! *
Local aceasta a aplicat răsplată dreaptă, după termenii Codului penal şi pedepsită drastic — lovit bestial, şi-a dat seama de gravitatea costă pe Dumitru Achim 8 ani de închisoare.®
Vintul ® faptă : cite şase ani de închisoare pentru delapidare. Condamnarea la 8 luni închisoare faptei şi a luat măsuri pentru transportarea
peste
rd-est. I viol şi cite doi ani pentru privare de libertate. o va executa prin muncă corecţională în altă victimei la spital. Zadarnic. Tatăl celor patru Rubrică realizată cu sprijinul Jj
viciu : e Vor executa pedeapsa cea mai grea, recursul unitate. copii minori a decedat. Instanţa l-a condam Tribunalului judeţean
