Page 98 - Drumul_socialismului_1980_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI P

35 de ani de la instaurarea primului gavern democrat revoluţionar
IŢELE
Br. Fetru Groza, fiu

IC,00 Tcdex
al meleagurilor îranedorene Explicaţiile trebuie înlocuite 16,05 TcJcşcoa
16.30 Emis iun.
Dr. Petru Groza — perso­ za a fost ales în cu acţiuni concrete mană
nalitate marcantă a vieţii po­ 1936, membru în 18.25 Tragere:
litice româneşti — s-a născut Comitetul regio­ CONSTRUCŢIA BLOCU­ lum de muncă foarte marc, nem în domeniul color aii că­ 18,35 Ea voia
la 7 decembrie 18S4, în co­ nal Ardeal pen­ LUI „B“ A INTRAT ÎN... forţă de muncă redusă nume­ ror autor e chiar şantierul pentru
muna Băcia din judeţiul Hu­ tru a p ă r a r c a ric, pentru că la nivelul în­ dumneavoastră. auto
nedoara. antifasciştilor. A- LINIE DREAPTĂ. DAR tregului şantier se simite lip­ — Deşi înfiinţat în 1976, 18.50 1001 de
Consecvent apărător al cau­ lături de inte­ MAI SÎNT CÎTEVA... sa a circa 70 dc muncitori, şantierul mai străbate şi acum 19,00 Telejuni
zei drepte de luptă a ţărăni­ lectuali de va­ COTITURI oare într-o lună' de zile ar o perioadă de pionierat. Nu 18,20 In actu
mii — ol însuşi lider al ză ca Ghcorghe realiza o producţie dc 1,2 avem asigurată în totalitate tirea ai
La Cortcju de Sus, după
Frontului plugarilor —, emi­ Mafinescu, G. I- ani de tergiversări din cauza milioane lei. Deci, printr-o baza tehmico-matoriaiă. Bene­ 9 marţii
nentul om politic apare în tot brăileanu, Gcor- concentrare puternică dc for­ ficiarii ne cer lucru dc cali­ 19.30 Ancheta
unor proiecte necorespunză- ţe şi aceste blocuri dc locu­ tate, operativitate în execuţia
ceea ce a gîndit şi a acţio­ ge Enesou, Mi- toare, după săptămîni şi săp­ lucrărilor şi noi răspundem... posibil
nat ca un adine cunoscător şi hail Sadovcanu, tămâni de inactivitate dato­ inţe de la Glidari ar fi pu­ — Cum aţi răspuns în bilul“
tut fi predate La termen, pen­
profund preocupat dc proble­ Tudor Arghezi, rată lipsei unor materiale de tru că nerealizarea înregistra­ 1979, cînd la finele anului 19,55 Film ar
matica satului românesc. Con­ C. I. Parhon, bază, constructorii au ajuns tă în 1979 se cifrează în ju­ planul era realizat doar în rie tăc
comitent, el a privit cu în­ Petre Constanti- la primuil nivel al blocului rul a 3,7 milioane lei. proporţie de 67 la sută. Cu- pe ţară
credere spre clasa muncitoa­ nescu-Iaşi ş.a., „B“. O certitudine (în sfîrşit!) noxcînd importanţa acestui studioul
re — forţa socială fundamen­ va semna ape­ că lucrarea va fi finalizată LA BILANŢ — ultim an al actualului cinci­ 21.25 In cl<
tală a contemporaneităţii ro­ luri şi manifes­ (aşa cum spuneau maiştrii JUSTIFICĂRI nal, vă rugăm să precizaţi muncii
şi
Sav-u
Voica
Constantin
mâneşti — şi n-a scăpat pri­ te pentru elibe­ dacă restanţele pot fi recu­ 21.50 Teicjuri
Ciucă) la sfîrşitul anului, că Dc ce ? ! Pentru că justi­ perate în totalitate, dacă pot
lej uiriile ce i s-au oferit pen­ rarea celor ares­ nu se vor mai înregistra ne- ficările, în amploarea ce au
tru a sublinia în cuvintele taţi, va depune realizări dc plan la şantierul luat-o (din cauza unor neco- fi eradicate unele neajunsuri
din activitatea şantierului ?
cele mai alese faptul că vii­ mărturie în fa­ Deva al T.C.M.M. Bucureşti relări între planul investi.ţio- — Eforturile noastre -sînt
torul ţării şi al poporului stă voarea lor, ris- din cauza obiectivului aflat nal şi graficele de execuţie) îndreptate în această direcţie. KAjS
numai în alianţa trainică a cînd a fi trimis în construcţie. au devenit, subit, indicatori Am luat măsuri pentru con­
clasei muncitoare cu ţărăni­ în judecată, sus­ Ai,ci, este locul şi cazul să dc... eficienţă. „Dacă am fi centrarea cfeotivetlor pe obiec­ B IUREŞ*:
mea. pectat şi hărţuit Dr. Petru Groza în anul 1B18. precizăm că acest obiectiv (cu avut cele 32 de grinzi din tivele cu termen dc punere dioprogramu
ra sc pregă
ţnolivrate
de
I.M.C.
beton
Cînd, la orizontul vieţii po­ cu orice prilej. 32 de apartamente, 4 nive­ în funcţiune în 1980, pe re­ leg<iri ; 7,(
luri şi spaţii comerciale la Giurgiu !), pentru Ohaba", cuperarea restanţelor, pregă­
litice de la noi au început în acelaşi timp, Petru Gro­ litaro-fasciste şi a războiului „dacă ar fi fost elaborată la 8.00 Revista
să apară feţele negre ale za desfăşoară o vie activita­ hi'fcl cri st, pentru întoarcerea .parter), a grevat planul in- timp documentaţia dc exe­ tirea operativă a lucrărilor, Curierul m<
Buletin de
prozeliţilor fascismului, orga- te practică de unire a forţe­ armelor împotriva agresorilor. vestiţional al şantierului, in cuţie pontru Goranda, Here- .asigurarea tehnico-materială, pundem ase
mecanizarea lucrărilor în li­
nizînd teroarea şi asasinatul, lor 'Şi organizaţiilor democra­ Datorită tacticii sale prin­ 1979, cu circa 10 la sulă. pcia şi I.R.U.M. Deva“, dacă mita posibilităţilor, o colabo­ Buletin de ş
Ge sc întîmplă acum la
folcloric ;
şi prin susţinătorii lor externi tice, ale cărei roade vor apă­ cipiale şi suple, Partidul Co­ ş.i... clacă, atunci .planul de viaţa ; 10,45
punctul de lucru respectiv? rare mai strinsă cu beneficia­
— Germania hitleristă şi Ita­ rea peste puţin timp. Astfel, munist Român a reuşit să u- — încercăm să ¡creştem, de producţie s-ar fi realizat chiar rii. încercăm de pe acum ex­ 11.00 Buletin
lia fascistă — ameninţând nească în lupta pentru înnoi­ şi cu unele depăşiri. încer­ tinderea schimbului II la Avan premiei
a iniţiat semnarea, la 24 sep­ la o zi la alta, ritmul dc e- 12.00 Buletin
suveranitatea, independenţa şi tembrie 1935, la Băcia, a a- rea democratică a ţării prin­ xeouţie, afirma conducătorul căm, cu inginerul Ştefan punctele de luoru unde sc Din comoa
integritatea teritorială a ţării, cordului de luptă între Fron­ cipalele forţe ale poporului, lucrării — maistrul Constan­ Suba, şeful şantierului, să gă­ toarnă betoane. Forţa de nostru ; 13,
13,20 Noi, j'
majoritatea organizaţiilor de­ tul plugarilor şi Madosz. Gu- majoritatea lui covîrşitoare, tin Voioa. Timpul ne permi­ sim şi o „justificare“ a jus­ muncă deficitară vrem să o 9 martie, n
tificărilor.
suplinim şi cu elevi ai Liceu­
mocratice şi progresiste, oa­ rînd, acordul de la Băcia va ceea ce a constituit factorul te. Cei 29 ,de constructori din — în primul :rind, ne spu­ lui industrial dc construcţii taţii ! ; 15,01
16.00 Radio,ji
menii politici animaţi de fi — la chemarea P.C.R. — decisiv în răsturnarea succe­ brigadă îşi văd conştiincios nea interlocutorul, beneficia­ Deva în perioadele dc prac­ ordonate ee
de luoru. Totuşi, esite eviden­
idealuri patriotice au simţit- lărgit prin semnarea la Ţe- sivă a .guvernelor cu majori­ tă lipsa unor muncitori cal i - rul, O.M. Deva, ou s-a pre­ tică .a acestora. După felul Şlagărul roi
cenii ; 17,00
nevoia grupării, venind astfel bea, sub gorunul lui Horea, tate reacţionară şi în instau­ 'ficaţi în meseriile de zidari, ocupat din timp .pentru per­ cum a demarat activitatea pe 17,05 Român
în întîmpinarea propunerilor lingă mormîntul iui lancu şi rarea, la 6 Martie 1945, a dulgheri, vopsitori, zugravi, fectarea elaborării documen­ .şantierele- noastre, pot afirma folclor eoni
Pentru pairi
şi eforturilor Partidului Co­ al străbunului lui Petru Gro­ unui guvern dc largă concen­ parchetari. Apoi, aprovizio­ taţiei în vederea deschiderii ¡că ¡este prima lună cînd sc rii ; 20,00 I
munist Român, înitr-un front za, Si ni ion Groza — în semn trare democratică, sub pre­ narea punctelor de lucru nu finanţării şi bineînţeles a lu­ lucrează mai bine. Cu acest iriţi: Lucreţi
Manifest ele
oo-mun de luptă antifascistă. de omagiu al luptei înainta­ şedinţia proeminentei perso­ este chiar satisfăcătoare. crărilor. Noi ne-am prins po­ prilej aş face şi un apel că­ denţe sono:
.La concentrarea forţelor nalităţi a mişcării progresiste, S.U.T.-uI nostru rămîne şi în ziţiile resperitive în fila de tre B.J.A.T.M. Deva, pentru într-o oră
şilor pentru libertatea noastră plan şi... a n rămas cu ele.' •a nc livra la timp şi în can­ muzicale ;
reacţionare să răspundem — socială şi naţională — la 6 democratice şi antifasciste din continuare dator la operati­ stop i*i uzi CE
spunea Petru Groza intr-un decembrie 1935 a acordului ţara noastră, înflăcăratul pa­ vitate în livrarea unor sor­ Mai bime-zis cu nerealizările. tităţile cerute materialele ne­
interviu — cu blocul atît triot dr. Petru Groza. Aşa turi din nisip. Chiar atunci Apoi, contractele cu diverşi cesare, încât să nu mai avem
de luptă comună democratică cînd -avem de toate, întîmpi- furnizori au rămas în lază ântîrzipri dc puneri în func­ TIMIŞ O Al
ideologic cît şi de acţiune cum sublinia t o v a r ă ş u l năm greutăţi din cauza spa­ de... simple adrese. ţiune. •nerealizări valorice ¡ale litatea radi
imediată a forţelor democra­ şi antifascistă cu Blocul pen­ Nicolae Geauşesou, „Crearea ţiului de depozitare foarte — Sînt cauze mai mult sau .planului. torală ; 20,1!
tice. Şi asta cît mai curînd, tru apărarea libertăţilor de­ guvernului revoluţionar de- Testrîns. Nu putem face o mai puţin ¡obiective. Să rămî- DORIN CORPADE nesc : In îi
fiindcă nu este timp de pier­ mocratice — organizaţie de mooratic de la 6 Martie 1945 triere a materialelor în ordi­ gerilor de 1
nirile alegă
masă legală condusă dc Parti­
dut, căci liftieri sinul aduce a constituit un moment de nea cerută de execuţie şi ca daţii de dei
primejdia distrugerii ultime­ dul Comunist Român, şi cu importanţă istorică pe calea atare pierdem şi aici destul ascultătorii;
tîlnire cu
lor libertăţi şi drepturi, pe Partidul Socialist (Popovici), instaurării puterii munci to- de mult timp. díala ; ea cititorii
care poporul le-a cîştigat în
precum şi cu Madosz-ul. Se reşti-ţărăneşti, a marcat tre­
decursul vremurilor, precum puneau astfel bazele vii,toru­ GHELARI, UN AL DOILEA - n «B
şi introducerea politicii de cerea la profunde transfor­ popular comunal Lăpugiu
lui Front popular antifascist mări democratice, revoluţio­ CERTEJ (CA PROMPTITU­ O Tovarăşe Gheorghe Lu-
război“. de Jos a analizat situaţia
care, sub îndrumarea P.G.R., nare, care au deschis drumul DINE IN EXECUŢIA ţă din Haţeg, întreprinde­
Aceasta este calea pe care va constitui o veritabilă ba­ rea de industrializarea lap­ sesizată şi a luat măsuri
patriotul democrat se va în­ rieră în calea fascismului şi înfăptuirii revoluţiei socialis­ BLOCURILOR telui Simeria, dîndu-vă pentru eliberarea camerei DEVA : C
tâlni — în mod inevitabil — te şi edificării cu succes a DE LOCUINŢE) ? dreptate in ceie ce sesizaţi, solicitate, care în prezent dion“ şi P
o sursă inepuizabilă de luptă noii orînduiri sociale în pa­ (Patria) ; J
cu comuniştii, cu care va co­ justifică : „Întîrzierile pro- serveşte ca sală de aştepta­ (Arta) ; HI
pentru înfrîngerca acestuia. tria noastră“. Ca un făcut, şi la Ghdairi
labora mereu, văzînd în i vin din cauză că se fac re a autobuzului, fiind pusă pil * * a
Cînd, în vara anului 1943, Om al realităţilor, ipildă de se repetă aceeaşi situaţie. La două rute, adică se pleacă la dispoziţia cetăţenilor din Cf 3
partidul comunist forţa poli­ c s'.
P.C.R. va iniţia crearea Fron­ virtute cetăţenească şi de de­ scară mărită. Termene repro- la primul drum Deva I, la sat. ta); Ultima
tică cea mai reprezentativă,
tului patriotic antihitlerist, dr. votament faţă de popor, clar­ gramate pentru finalizarea orele 0,30, iar al doilea T*r ţii (Constri
cea mai aptă să apere con­ unor lucrări de anul trecut. © „Subsemnatul Dănilă SÂNT: Dor
Petru Groza, în fruntea Fron­ văzător şi înţelept, d.r. Petru drum Călan—Haţeg, la 4,30. nirea) ;
secvent şi hotărît interesele Pe lingă cele 20 de aparta­ în repetate rînduri s-a în- Liviu, secretar al Consiliu­ prieten — s
fundamentale ale poporului tului plugarilor, va fi, printre Groza este una dintre marile mente ce trebuie predate, con­ t rziat din cauză că se în- lui popular al comunei Peş- iembrie) ;
nostru. cei dinţii aderenţi, dovedin- 'figuri ale poporului român form planului din 1980, con-, c rcă foarte greu marfa, tişu Mic, precizez nrmăioa- blica) ; LV-
încadrat de la început în du-se, în pofida opreliştilor rămasă ca o vie prezenţă în structurii mai au de recupe­ fiind patru rute la aceleaşi reie în legătură cu scrisoa­ mă — seri
;
Ipt
ral)
frontul de luptă antifascistă, de tot felul, deosebit de activ memoria contemporanilor săi. rat restantele de la 40 de ore. Ş-au luat măsuri de re­ rea adresată redacţiei (nr. I-H (Mune
în stimularea unor acţiuni de apartamente (aflate în dife­ 60/s) şi semnată în numele CAN : Om
ca un omagiu adus atitudinii mediere a acestor deficien­ buie (Lucc
şi luptei sale, dr. Petru Gro­ luptă împotriva dictaturii mi- Dr. M1RCEA VALEA rite stadii de execuţie). Vo- ţe şi sperăm să nu se mai meu : nu am cunoştinţă Speranţa (i
întîmple să aştepte oame­ despre ea, nu am făcut-o LA . Piedc
nii ore întregi după pro­ şi nu am semnat-o cu, nu seriile I-Il
AN1NOAS/
duse“. o recunosc. în consecinţă, kleby (Mui
Recolta anului 1980 pregătită temeinic nu am nevoie de nici un treaga lum
CÂNI : In
Q Receptiv la cererea u- răspuns“. Comentariile cre­ B R A D :
dem că sînt de prisos. De­
nui grup de cetăţeni din sigur, un individ fără scru­ de circ
ORASTIE :
Se impune urgentarea lucrărilor in legumicultura satul Lăpugiu de Sus, care pule şi-a însuşit numele u- re (Patria)
solicita punerea la dispozi­ nui om de bună credinţă, seriile 1
GEOAGIU-
ţie a unei camere în localul ■cu responsabilităţi la nive­ Bagdad (C
Acoperirea în cît mai mare 50 la sută din sarcinile stabi­ asigurate răsaduri dc calita­ lizaroa suprafeţelor destinate fostului cămin cultural, lul comunei, pentru a scrie HAŢEG :
măsură din producţie proprie lite. Serioase, întîrzieri s-au te şi la nivelul necc arului în culturii cartofilor. Spre exem­ pentru a avea unde sta în redacţiei o seamă de lu­ (Popular) ;
a necesarului de legume pen­ acumulat şi la aplicarea în­ toate fermele. plu, la C.A.P. Simeria, Liva- aşteptarea autobuzelor, bi­ cruri neadevăiratte. Adevă­ CALAN :
(Casa de
tru populaţia judeţului nos­ grăşămintelor organice. Aceas­ O importantă contribuţie la dca, Rîu Alb, Unirea, Sînpe- roul executiv al Consiliului rul însă a Ieşit la iveală 1... RIA : Mih
tru impune ca în toate sectoa­ tă importantă acţiune conti­ asigurarea mai timpurie a tra, Romoşel şi în alte unităţi (Mureşul) :
rele unice horticole şi ferme­ nuă să se afle sub semnul producţiei este aşteptată din nu s-a acordat atenţia cuve­ stol (Lum
le specializate în producerea întrebării la C.A.P. Lăsău, partea gospodăriilor popu­ nită aplicării îngrăşămintelor Universitatea politică şi de conducere Deva Două lo
GHELARI
legumelor să fie pregătită te­ Bretea Mureşană, Batiz, Strei laţiei prin mai buna organi­ ¡organice pe terenurile care chos (Min
meinic recolta acestui an prin şi Bobîlna — să amintim doar zare a producerii legumelor vor fi plantate cu cartofi în Anul I — luni, 3 martie, ore­
Anul III —miercuri,’5 mar­
efectuarea la timp şi în con­ cîteva unităţi unde nu s-a în spaţii protejate, acţiune la această primăvară. Sînt însă le 17, sala Punctului (Ie do­ tie, orele 17, sala Cabinetului
diţii calitativ superioare a lu­ început sau a fost făcută fer­ a cărei impulsionare trebuie şi cooperative agricole, dintre cumentare politico-idooiogică Judeţean pentru activitatea i-
a
Comitetului
crărilor cuprinse in tehnolo­ tilizarea cu gunoi de grajd să sc facă mai mult simţită care amintim pe calc din P.C.R. municipal al dcologică şi politieo-educa-
tivâ.
Rîu ¡de Mori, S înt ăim bria-Ur­
gia fiecărei culturi. Deoare­ doar pe suprafeţe simbolice. şi intervenţia Trustului jude­ ica, Pcşteana, Aurd Vlaiou, DEZBATERE la tema : DEZBATERE la tema :
ce în luna martie trebuie în­ ţean al horticulturii. Destul „Statutul, legea fundamenta­ „Omul şi problematica omu­
cepută cultivarea eşalonată a In schimb, în unele C.A.P. de anemic sc desfăşoară pre­ Turteşti şi altele, care an fi­ lă a P.C.R. Cunoaşterea şi a- lui contemporan. Umanismul Timpul
plicarea neabătută a preve­
ziua de 2
unor sortimente de legume în cum sînt cele din Orăştie, gătirile şi în solaniile unită­ nalizat sau sînt aproape de derilor sale — condiţie esen­ socialist. Promovarea consec­ i me rece c
cîmp (ne referim îndeosebi la Glopotiva, Ostrov, Aurel Vlai- încheiere cu această acţiune. ţială a îndeplinirii liniei po­ ventă a umanismului socia­ zolat vor
mazăre şi rădăcinoase --- n.n.), cu şi altele, au fost fertili­ ţilor agricole cooperatiste şi Obţinerea unor recolte spo­ litice a partidului". list — dimensiune esenţială ninsoare,
de
Anul II — marţi, 4 martie, a
Programului
P.C.R.
se pune, fireşte, întrebarea : zate toate suprafeţele stabi­ de stat, care ocupă mai mult rite de legume şi oartofd ne­ orele 17, sala Cabinetului Ju­ făurire a societăţii socialiste moderat c
est. Ten
în ce Stadiu se găsesc pregă­ lite. de 5,5 hectare. Conducerile cesita ca organizaţiile de deţean pentru activitatea 1- multilateral dezvoltate şi îna­ va oscila
unor unităţi şi ferme, cum partid de la sate să acţione­ deologică şi
tirile la grădinile de, legu­ De remarcat este faptul că politico-educa- intarea României spre comu­ minus 4 g
me ? amenajarea suprafeţelor de sînt cele din Băcia, Strei, ze energic pentru urgentarea trvă. nism". între 0 şi
locală dir
în ecoa oc priveşte fertili­ răsadniţe prevăzute pentru Ruşi, Sălciva, Zam, Bobîlna luorărilor rămase în urmă, DEZBATERE la tema î Pentru consultarea materia­
zarea cu îngrăşăminte chimi­ prima epocă s-a încadrat în şi altele, au tărăgănat în mod pentru mobilizarea întrefi'iilui „Forţa de muncă, principalul lului bibliografic recomandat,
factor al progresului econo­
biblioteca
Cabinetului
jude­
ce se constată că există res­ nejustificat proourarea semin­ potenţial de forţe la aplica­ mic şi social. Documentele ţean pentru activitatea ideo­
Congresului
al
al
XII-Iea
La muu
tanţe apreciabile tare se lo­ grafice. Până la realizarea ţelor pentru legumele care se rea în condiţii ireproşabile a P.C.R. cu privire la folosi­ logică şi politico-educativă cer variat
calizează îndeosebi la C.A.P. integrală a planului au mai tehnologiilor care hotărăsc rea şi pregătirea forţei de este deschisă zilnic intre o- serviciu :
rămas de amenajat mai puţin seamănă în luna martie. soarta producţiei.
Tîmpa, Ui», Gcoagiu. Băcia, muncă în ctpa actuală în ţa­ relc 8-12 ; 13-17 ( sîmbăta în­
Simeria şi în alte unităţi, de 10 000 mp răsadniţe, exis- Unele restanţe s-au înre­ N. TÎRCOB ra noastră“ tre orele 8-13).
unde nu s-au îndeplinit nici tînd realmente condiţii să fie gistrat, de asemenea, la ferti-