Page 10 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMS
LA 9 MARTIE - SĂ DĂM CU TOTII VOTUL NOSTRU CENTRU TARĂ
10.00 Ora
sulta
Realizările prezentului, temelia Un tablou ce se va întregi 11.00 Film
Com
Ewir
aspiraţiilor de viitor fericit prin eforturi colective 16,05 va (
scoa.'
16.30 Curs
16.50 Din
Sîmbătă diipă-amiază, în că împlinirea, acestor aspira a viitorului tombioat siderur Peste 600 de cetăţeni, din vut. un pronunţat caracter nu. de asemenea şi-au ex 17,15 Aim;
sala casei de cultură, peste ţii trebuie să fie rodul unei gic constituie urgenţa nr. 1 oraşele Orăştie şi Simeria de lucru. Astfel cetăţeni primat adeziunea totală şi 17.40 Teza
ilmp
250 cetăţeni ai o-raşului Că perfecte conlucrări între ale pentru cel pe care alegătorii şi din comunele, care alcă ca. medicul Ion Pralea, deplină la Programul parti 18.00 Infir
critt
lăii şi comunei Băcia, întru gători şi cei pe care ei îi îl vor desemna să-i repre tuiesc circumscripţia elec profesorii Avram Lolea- dului cu care Frontul De 18.30 Arc
mocraţiei şi Unităţii Socia
niţi într-o. entuziastă adunare vor alege la 9 martie, spre zinte în M.A.N. torală nr. 8 a M.A.N. s-au nu din Orăştie. şi Pom- 6 ir
cetăţenească, i-au avut ca in a-i. reprezenta în consiliile „Indiferent care dintre can întîlnit: ieri după-amiază piliu Benea din Sî- liste se prezintă în ale men
is tor
terlocutori la dialogul cu vii populare şi Mărea Adunare didaţi va fi ales, spunea coc- în adunarea cetăţenească, meria,. după ce au vorbit gerile de la 9 martie. 18.50 1001
torul pe cei doi candidaţi de Naţională. sarul Mo.ise Zepa, dorim să-l c.u candidatele de deputat despre dezvoltarea sectoa în humele candidaţilor 19.00 Tele
deputaţi în circumscripţia e- Vorbind despre dezvoltarea vedem cît mai des printre pentru M.A.N., tovarăşele relor respective în oraşele de deputaţi pentru circumr 19,20 In 1
rile
lectorală nr. 3 Hunedoara-Est viitoare a industriei metalur noi, să ne sfătuim în rezol Elena Brînduşa şi Zamfira lor, au ridicat probleme ale scripţiîle electorale judeţe 19,35 caia
a M.A.N., tovarăşii Mihai gice în Călău, tovarăşul Vio- varea problemelor şi să-l Huţa, precum şi cu can- dezvoltării viitoare. Pro ne din Orăştie a luat cu- mea
Niculcscu şi Corneliu lti- rel Păcuram, secretarul co bleme asemănătoare au ri vîntul tovarăşa Ana Ba- 20.00 Teat
zescu. mitetului de partid al între dicat Alexandru Zota, lu şorogan, secretar al Comi fieri
Ex-p urnind. în faţa alegăto prinderii „Victoria“, reliefa crător în sectorul forestier tetului judeţean de partid, 21.40 Tele
rilor tabloul realizărilor ac contribuţia candidaţilor, spe Adunărl cetăţeneşti ea şi Paraschiva Golea, om candidată de deputat în
tualei legislaturi, realizări cialişti în probleme ale me al muncii de la întreprin circumscripţia electorală
care creează premisele pen talurgiei, la reducerea impor în circumscripţiile derea „Vidra". Inund cu nr. 90 judeţeană. Candida
tru propulsarea. Călanului în turilor-, ca şi la clarificarea vântul, Mircea Iordan de ta a subliniat faptul că îh
rîndul marilor centre siderur unor probleme vitale ale dez electorale ale M.A.N. la I.M.M.R. Simeria le a- întreaga campanie s-au BUCUK
gice ale ţării, tovarăşul Mi voltării industriale viitoare a sigura pe candidate că a- purtat fructuoase dialoguri dio’progrr
hai Niculescu, care a. vorbit Călanului. Punerea cît mai legătoril din Simeria îşi de lucru cu cetăţenii, dia Ţara sc
alegeri;
vor da cu toată încrederea
în numele candidaţii or, arăta loguri în cadrul cărora 8.00 R
că aceste realizări îndreptă degrabă în funcţie a obiecti sprijinim ou toată puterea didaţi ' din circumscripţii votul pentru candidaţii candidaţii au putut să ia Curierul
ţesc la aspiraţii mai mari; velor de pe noua platformă în îndeplinirea mandatului“. electorale judeţene din F.D.U.S., cu convingerea cunoştinţă despre o serie Buletin
temanţe
că cei care vor fi a-Ieşi vor
de probleme ale localită
Turnătorul Dionisie Mumtea- zonă. pune suflet în rezolvarea ţilor, că lu rezolvarea lor folcloric;
nu adăuga : „împreună să ri Adunarea cetăţenească a treburilor din circumscrip se cere o largă participa 11.00 Ba]
ele
Afiş
Locuinţe noi' dicăm Gal anul şi din punct fost deschisă de către tova premieră
* de vedere cdilitar-gospodă- răşa Maria Mitrofan, secre ţie şi că în îndeplinirea re cetăţenească. Radiopul
resc la înălţimea posibilităţi tar al Comitetului judeţean mandatului se vor bucura In numele celor două letin tle f
moara
Fondul locativ construit din fonduri de lor pe care ni le oferă dez de partid. Adunarea a de participarea cetăţenilor. candidate pentru M.A.N. a 12,45 Pe
stat sau ale populaţiei, cu sprijinul statului voltarea industrială viitoare“. constituit o puternică de Ion Boleta, Petru Pavel, vorbit tovarăşa Elena Brîn — progi
Radiojur
în credite şi execuţie a crescut în perioada în intervenţia sa la dialo monstraţie a unităţii de Samoilă Matiaş, N. Oprea- duşa. fleţul,
1976—1979 cu gul cu candidaţii, pensiona nezdruncinat a oamenilor club;
16,20 Co
rul Ioan Dudaş ca şi lucră- muncii de pe aceste me Voinţă unanimă ce; 16,40
toarea în comerţ Rozalia Gu- leaguri în . jurul partidului, siv TM
13 500 APARTAMENTE.
teanu ridicau în faţa acestora al secretarului său gene neri vizând un însemnat letin de
o stringentă problemă de me ral, tovarăşul Nicolae (Urmare din pagr 1) şi te cin
Bogaţi au fost anii cincinalului 197B—- diu ambiant — poluarea a- Ceauşescu. în acelaşi timp număr de domenii ale vie Poemele
oii — f
Brâncuşi
1980, din actuala legislatură, în edificarea costuia de la vechile baterii prin problemele ridicate laboranta Adriana Ghizela ţii materiale şi spirituale. de estra
la
I.L.
(de
Chişcădagaj
Apoi, cele două candida
unei economii moderne, bogaţi însă şi în de semicocs. Alexandru Ghi- în faţa candidaţilor prin s-au folosit de acest prilej te, mulţumind alegătorilor rii; 19,0C
lca, secretar adjunct al Co şi peste
opere edilitare ! mitetului comunal de partid angajamentele- rostite a a- pentru a prezenta propu- pentru încrederea pe care preţi ai
Băcia; arăta importanţa şi a- le-o- acordă, s-au angajat 20,15 Rc
dustrial
vantajele pentru locuitorii co ca indiferent de rezultatul Memoria
munei a vecinătăţii cu Căla- votului de la 9 martie, să nesc; 21,
nul şi Hunedoara şi exprima Dinamica puterii se afirme activ, cu entu 21,085 Ca
O zt înt
hotărîrea cetăţenilor de a ră- ziasm la locurile de muncă terii m
mîne un statornic rezervor de de cumpărare pentru înfăptuirea turturor Non sto
cadre pentru industria celor sarcinilor ce revin colecti
două importante centre side
rurgice. în patru din cei cinici ani ai actualei legis velor în care muncesc.
Pe rînd, cei doi candidaţi laturi, populaţia judeţului a avut posibilităţi,
DEVA:
Dialog In care s-au dat dc deputaţi au mulţumit pen din an în an sporite, de cumpărare. Iată (Patria);
tru căldura ou care au fost
întâmpinaţi pretutindeni de cum au evoluat desfacerile de mărfuri pe un MANIFESTĂRI rului de
ta); HU:
asigurări dar s-au găsit şi către alegători, pentru încre locuitor al judeţului : LA „CASA liţist i
Moartea
derea care se manifestă îh Dialog p
capacitatea lor şi s-au anga ® 1976 = 8 330 LEI ALEGATORULUI“ torul);
multe rezolvări jat să nu precupeţească nici 19J7 = 8 740 LEI bunarea
nirea);
In această perioadă, pre
un efort pentru rezolvarea mergătoare alegerilor de la Noiembr
întâlnirile de lucru ale can din satul Criş vorbeau des maorilor probleme ale ora ® 1978 - 9 860 LEI 9 martie, la Casa alegăto bestia i
PENI :
rului din Deva au avut loc
didatului de deputat Nicolae pre construirea unui zid de şului. @ 1979 = 10 300 LEI numeroase manifestări po- — seriil
Andron-ache cu alegătorii din sprijin în dreptul magazinu lităco-educativo dedicate im Sfîrşitul
satele circumscripţiei electora lui din sat ca şi de recondi- portantului eveniment din Taiga (
VULCAÎ'
le judeţene nr. 114 Blăjcni ţionarea drumului Blăjeni — viata poporului. Dintre a- (Luceafă
cestea subliniem : expune
au fost fructuoase, în cursul Criş, sau de terminarea că rea „Documentele Congre dragoste
lor cetăţenii ridicînd o mul minului cultural. Şi în acest f- sului aJ xn-lea privind citoresc)
teamă -
ţime de probleme. Şi astfel, caz şantierul, de drumuri, s-a ..................... 5 ......................... . - ......................................................................................., creşterea rolului femeii -ui) ; .
viaţa
care
în
socială“,
la iniţiativa sa, miercuri 27 angajat la o parte din lu a fost susţinută în faţa u- tul lini
februarie, la Blăjcni au fost crări. nul grup de femei din în -BRAD :
şi
instituţii,
invitaţi la „Tribuna demo Drumul spre satul Reţi fi treprinderi democraţiei“ pe muţa (
RAŞTIE
„Tribuna
craţiei“ oameni cu funcţii de ind impracticabil, I.M. Barza tema „Legilo ţării, legile (Patria);
(Flacăra
răspundere de la întreprinde şi acelaşi şantier de drumuri noastre“, in care oameni ai Plinea c
rea de prospecţiuni şi explo s-au angajat să rezolve pro muncii din comerţ s-au în- sa de
rări geologice, întreprinde blema. Cît despre împrejmui tîlnit cu un grup dc ju In vilto:
rişti ; dezbaterea „Tineretul
rea minieră Barza, întreprin rile şcolii şi introducerea unui — prezenţă activă in viaţa (Popular
derea de transporturi auto, telefon în sat, organul local economico-soeială a muni tură pe
Elefantu
Oficiul de gospodărirea ape le-a preluat ca probleme de cipiului“, la care au parti cultură):
lor, Şantierul de drumuri şi a căror rezolvare trebuie să cipat numeroşi tineri din nu-1 cu
(Murcşu
poduri Brad. Peste 150 de se ocupe. unităţile economice ale ora era lini:
cetăţeni din satele Plai, Vul Amenajarea celor două po şului. Liuc : :
can, Sălătruc, Criş, Grosuri duri în satul Grosuri, cel de Vedere din centrul oraşului. Haţeg. nerul).
şi Blăjeni au ţinut să fie la cooperativă şi de la locul
prezenţi la acest sfat colectiv. numit „La Medrea", problem m
Multe au avut de dezbătut mă ridicată dc cetăţeni ai sa
cetăţenii comunei Blăjeni cu tului ca Traian Leaha sau Spre o nouă calitate, superioară, în
Rezulţi
invitaţii la „Tribuna democra Gheorghe FurduL a prilejuit din 2 n
ţiei”. Cetăţenii satului. Plai din nou o ofertă de con A.S.A. T
ridicau problema construirii lucrare la realizare între întreaga activitate iin agricultura hunedoreană F.C. A
podului din beton la trece î.P.E.G. şi cetăţeni. Electri Politehn:
t,U- C
rea spre magazinul lor. ca şi ficarea pînă la 23 August a Chimia.
modernizarea drumului spre satului s-a angajat s-o rea (Urmare din pag. I) lui centralizat de produse a- reproducţia, pierderile prin Trecerea la aplicarea nou Gloria
lizeze l.R.E. Deva, tot cu groalimentare al statului. mortalităţi, livrarea produse lui mecanism econom ico-fi- Sportul
satul Plai. Simion şi Aron concursul cetăţenilor. Cit Existenţa unor însemnate lor contractate, asigurarea naneiar şi la o nouă calitate, Dinam
Jurca, Sabin Faur — cetăţeni despre aprovizionarea cu pîi- suprafeţe cu exces <lc umidi Ub accent deosebit sc im bazei furajere, asistenţa zoo- superioară, în activitatea uni „U“ Cra
Poli. r l
ai satului se angajau să spri ne a satului, despre extinde tate sau supuse eroziunii în pune să fie pus pe înfăptui veterinară sau nVoder-mzările tăţilor agricole impune o nouă C.S. Tir
jine cu munca lor realizarea rea magazinului sau. împrej oonmn-ele Bretea Română, rea- obiectivelor din progra au- reprezentat punote nevral atitudine faţă dc muncă din F.C. C
unei asemenea lucrări. în a- muirea şcolii, s-a ajuns la Vata de Jos, IIia, Lăpugiu mul judeţean de dezvoltare gice ale activităţii acestui partea tuturor cooperatorilor Jiul Pet
Steaua
eeste condiţii, reprezentantul concluzia că le poate realiza de Jos, Peştişu Mic, Gcoagin, a zootehniei, inclusiv, a ce sector. în scopul înlăturării- şi mecanizator,iJor, implicarea Olimpia
î.P.E.G. s-a putut oferi pe comuna cu forţe proprii. Şi Boşorod şi altele, impune în lor ce revin gospodăriilor grabnice a neajunsurilor sem mai activă a specialiştilor, F.C.M.
loc să unească eforturile în cetăţenii satului, Blăjeni au, mai mare măsură mobilizarea populaţiei. Restanţele înre nalate este necesar ca în toa preşedinţilor consiliilor unice F.C. Bai
S.C. B
treprinderii. cu ale cetăţenilor gistrate în anul trecut la pro te fermele să fie întărit sim agroindustriale, a tuturor fac IMLiliUi —
pentru realizarea în scurt ridicat unele probleme dc re forţelor locale la ridicarea ducţia marfă de lapte şi car ţul datoriei şi răspunderii torilor răspunzători de soarta Interna
potenţialului productiv »1 te
zolvat. Printre ele, cele pro
timp a lucrărilor respective. ne, precum şi la efective în Napoli *
puse de Avram Polvere, Ion, renurilor respective. De ase cadrul; gospodăriilor popu faţă de sarcinile de plan, să producţiei agricole în solu Torino -
Viorel Jurca. din satul Vul Neag, Ion Florea — privind menea, organizaţiile de partid, laţiei denotă că organizaţiile fie întreprinse măsuri, hotă- ţionarea operativă şi eficien Lazio —
can vorbea despre necesitatea înfiinţarea unor secţii pres conducerile unităţilor agrico de partid şi consiliile popu rîte în scopul rezolvării radi tă a problemelor de care de Fond
terminării pietruirii drumului tatoare dc servicii, au fast le şi consiliile populare co lare nu au acţionat cu fermi cale a problemei bazei, fura pinde realizarea exemplară a lei.
spre satul- lor, a instalării u- luate îh studiu, urmând să li munale To-teşti, Geoagiu, U- tate pentru valorificarea su jere, urmărind totodată gene indicatorilor de plan, a ho
nui telefon la şcoală, ea şi a se dea o rezolvare. nirca, Băcia şi altele sînt perioară a potenţialului zoo ralizarea tehnologiilor şi ex tărârilor adoptate de Congre
înfiinţării unui chioşc alimen perienţei înaintate. Eforturi sul al XlI-Jea al: partidului
A fost un dialog de lucru confruntate cu sarcina dc a tehnic de earc dispune fie
tar în sat. La realizarea pie util şi cu efecte imediate, sc preocupa dc folosirea efi care localitate. Serioase nea susţinute sînt necesare îh sco în domeniul agriculturii. A-
truirii s-a angajat pe loc aşa cum cetăţenii comunei cientă a amenajărilor pentru junsuri s-a,u manifestat în pul dezvoltării şi perfecţio propiatelc alegeri; re prezintă
Şantierul de drumuri din Blăjeni ar mai dori, să se irigaţii, de ridicarea randa deosebi în fermele zootehnice nării; activităţilor industriale un bun prilej de intensifica
Brad, iar organele locale au poarte. mentului în legumicultura şi ale LA.S., ale C.A.P. din Gu- şi a prestaţiilor de servicii, re a. lucrărilor din, campania
preluat celelalte probleme. pomicultură, astfel incit fie rasada, Şoimuş, Sîntămăria- ca importantă resursă dc c- de primăvară şi- de amplifi
învăţătorul pensionar A- Prof. NICOLAE CRĂCIUN; care unitate şi consiliu unic O.rlea, Li vadea, Vîlcele, Bră- ehilihrare a bugetelor de ve care a rezultatelor înregistra
vram Rusu, cetăţeni ca Visa- directorul Şcolii generale agroindustrial să-şi sporească
Jon. Bold sau Solomon Mic Blăjeni aportul la constituirea fondu ni-şca, Găstău şi altele, unde nituri şi cheltuieli. te în producţia agricolă.
