Page 101 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 101
i 966 @ DUMINICA, 30 MARTIE 1980 Fag. 3
mii
Campamci Ggricoiâ d® primâvarâ
Astfel
se
Să încheiem grabnic simpozionul intitulează
organizat
VICA, ieri la Casa de cultură
RTIE însămînţările din prima epocă 1 din Deva de către Filia
te î la judeţului Hunedoara
itrlxîi a U.S.S.M., în colabora
ii pentru c<>- încheierea în timpul cel ţele planificate. Există însă tea Sbreiului şi altele, unde re cu Direcţia sanitară © Incepînd cu luna martie, la Staţia de utilaje şi
tîmplări clin
¿boului“ (epi- mai scurt a însămînţărilor şi unităţi care continuă să plantatul cartofilor s-a fă judeţeană şi Colegiul ju transport a T.C. Deva, s-a înfiinţat un atelier de recondi
din prima epocă reprezintă înregistreze restanţe, ceea cut pe mai mult de jumă deţean al personalului ţionat şi confecţionat piese de schimb pentru maşini şi
ilui utilaje. Pină la finele anului, valoarea acestor piese va fi
muzicii obiectivul căruia se impune ce impune măsuri energice tate din suprafaţa planifi sanitar. de... un milion lei.
patriei să-i lie subordonată întrea şi hotărîte în scopul fina- ' cată. Lucrările simpozionu
ga activitate politico-orga- lizării neîntîrziate a însă- în unităţile din consiliile • Zilele trecute, muncitorul constructor Ion lona s-a ac
îmmical — lui au fost deschise cu cidentat grav. La apelul făcut, 22 de oameni ai muncii de
uuzicA nizatorică desfăşurată în a- mînţării sfeclei de zahăr. unice agroindustriale To- referatul „Relaţiile pro
lirnatc : ceste zile de către organi Este vorba îndeosebi despre teşti, Haţeg şi Călan, exis la Trustul de construcţii s-au prezentat şl au donat sînge
laiinarul zaţiile de partid de lă sa cooperativele agricole din tă însă posibilitatea ca rit fesionale dintre medici pentru tovarăşul lor aflat în pericol,, salvîndu-i astfel viaţa.
Iugoslavia — cu referire la probleme • „Sarmizegetusa — vatră strămoşească" este gene
finala cppci te. în consiliile unice agro Consiliul unic agroindus mul de lucru la plantatul
Transmisiu- industriale şi unităţile agri trial Orăştie. cartofilor să fie mult inten etice ale consultului me ricul sub care se desfăşoară astăzi, la casa de cultură (de
i de la Bel-’ cole unde s-a acordat aten Eforturi susţinute se im sificat. In acest scop, im dical“, prezentat de Me la orele 11), concertul coral al formaţiilor de gen din
ţie deosebită utilizării cu pun, de asemenea, la culti portant este ca din partea dicul Emerit Ovidiu municipiu şi zonele Orăştie, lila, Simeria, concert înscris
•• Tragerea de
? ADAS randament sporit a forţe varea legumelor în. sorti specialiştilor din unităţi să in manifestările consacrate sărbătoririi a 2050 de ani de
brică realiza- lor şi mijloacelor mecanice, mentele stabilite şi pe în existe o preocupare deose la crearea statului dac centralizat şi Independent, sub
ezentată de conducerea Iul Burebista.
.internaţionali unde printr-o bună organi treaga suprafaţă planifica bită pentru coordonarea ac
Polihronlacie zare a muncii s-a folosit tă, deoarece se constată că tivităţii formaţiilor de me 0 Spectacole. Ei in cadrul stagiunii sale permonente
iaJ : „Linia din plin timpul bun de lu există unele restanţe la ră- canizatori, pentru respec Etica profesională j in judeţul nostru, Opera română din Timişoara prezintă
Onedin“. miercuri, 2 aprilie, de la ora 19, la casa de cultură, opera
cru în cîmp, s-au obţinut dăcinoase, ceapă şi alte cul tarea normelor de calitate
malteze — rezultate favorabile în ceea turi. şi a densităţilor stabilite pe şi comportamentul în două acte „Gioconda", un spectacol extraordinar cu
mentor ce priveşte înşăminţarea Nesatisfăcător este sta fiecare cultură. Pentru rea concursul tenorului Giuseppe Pastorello (Italia), laureat
1!)80 al mai multor concursuri internaţionale. Acelaşi ansomblu
culturilor din prima epocă. diul însămînţării culturilor lizarea acestui deziderat se deontologic
:&cii pre- Evidenţiem în acest sens furajere în ogor propriu impune ca zilnic, inclusiv va prezenta joi, 3 aprilie, opereta „Casa cu trei fete“.
reales de rezultatele înregistrate la sau cultură ascunsă. Deoa azi, duminică, să se lucre în ştiinţa şi ■ La sala „Arta", miercuri, de la orele 17 şl 20, ansam
întării Româ- semănatul sfeclei de zahăr, rece majoritatea unităţilor . ze în cîmp cu toate forţele blul „Doina Crişului" din Ineu susţine două spectacole
»ctacol pre- acţiune care, pînă ieri, s-a dispun de sămînţa necesa din zori şi pînă-n seară, muzicaî-coregrafice, avind în program cunoscuţi solişti de
judeţul Dîm- realizat pe cîte 80—90 la ră de sfeclă furajeră şi de pentru a obţine randamen practica medicală muzică populară.
tic : „Omul sută din suprafeţele desti trifoliene, este necesar să te superioare pe fiecare ma © Sport. ■ Astăzi, are loc faza municipală a concursu
Premieră nate culturii respective în fie luate măsuri hotărîte şină de plantat. lui „Complexul aplicativ pentru apărarea patriei“, la care
ucţie franco- consiliile unice agroindus pentru încorporarea ei ne- Paralel cu încheierea participă cîte 4 echipaje dr'n flecare liceu. B Tot astăzi,
triale Ilia, Geoagiu şi Si- întîrziată în sol. grabnică a însămînţărilor Constantinescu, preşe faza municipală a „Crosului tineretului", cu participarea
meria. O serie de coopera O serie de cooperative a- din prima epocă, se impu dintele Colegiului jude primilor 10 cîştigători ia faza de masă (băieţi şi fete, pe
«AKTIE tive agricole, între care le gricole se detaşează în ceea ne cu acuitate să nu fie ţean al personalului sa categorii de virstă). B Meciul de fotbal dintre Minerul
n limba ma- amintim pe cele din Ra- ce priveşte plantatul carto slăbită atenţia pentru pre nitar, şi medicul Cornel Deva şi Minerul Oraviţa, programat astăzi, a fost aminat
-ri poltu Mare, Bobîlna, Gura- filor. Exemple bune de ur gătirea terenului destinat Meixner. pentru joi, 3 aprilie, cînd se va desfăşura, la stadionul
x „Cetate", de la ora 16.
sada, Şoimuş şi altele au mat în acest sens oferă •însămînţării porumbului.
aţrii — încheiat semănatul sfeclei C.A.P. Boşorod. Clopotiva, Au prezentat comuni ® Ştim că in municipiul Deva claxonatul este interzis.
reales de cări ştiinţifice pe aceas Cu toate acestea, uneori liniştea nopţii — ce să mai vor
de zahăr pe toate suprafe Şoimuş, Livadia, Pui, Bre N. T1RCOB
iergiei tă temă medicii : Victor bim de. ziuă ! — este străpunsă de cîte un claxon... Imper
dans Vîlceanu, Cornel Ţînţă- tinent sau sirena vreunui dispozitiv antifurt. Aşa s-a întim-
mdial plat nopţile trecute, cînd unei maşini parcate în str. Zam-
eton : „Pri- reanu, Florin Dulca, Mir- firescu i s-a declanşat de trei ori dispozitivul de alarmă,
Casterb rid cea Giurgiu, Voicu
ul episod Sebeşan, Tiberiu Drago- ridicînd din paturi zeci de locatari din preajmă. Rîndurile
tă, Aurel Aitoneanu, acestea se vor un opel la mai multă grijă faţă de odihna
5305 Constantin Truşcă, Doi- cetăţenilor. DOINA COJOCARU
n.. Popescu şi alţii —
din Deva ; Mihai Filip, ’
I: 7,00 Ra- Mihai Banacu, Nicolae i
Revista pre- Aldica, Matilda? Bora şi |
nica meteo- Seară literară s
ladioprogra- sociologul V.I. Predau- j
,00 De toate ciuc — din municipiul •
J0 Radio jur- Desfăşurată la Casa de Ileber, Alexandru Cazan şi J
iţi de muzi- Petroşani ; Gheorghe | cultură din Deva, ediţia lu grupul „Femina“. Maria \
o Republica Herban, Leonida Crocos
; 13,30 Un- nii martie a manifestării Lăsconi şi Sandu Popescu i
0 Top G — — din Hunedoara ; „Amfiteatrul artelor“ a fost au recital versuri din ope-
cir. tecul ui Gheorghe David, Ana- dedicată împlinirii a 60 de ra lui Radu Stanca. De ase- )
Clubul pa-
Horă min- Maria şi Ioan Ghilean ani de la naşterea scriito menea, Ludovic şi Gertru- ţ
16,25 Fot- — din Brad ; Andrei rului Radu Stanca. Din pro de Lruliu au interpretat 1
— Româ gramul serii am consemnai cîleva piese muzicale din >
nei Balcani- Roată de la Sanatoriul
>teca pentru Geoagiu ; asistenta Aris- comunicările „Fişă de is repertoriul preclasic. Iţ
jurnal; 20,15 torie literară“ (Constantin Invitaţii acestei reuşite re- t
diţie a Fes- tiţa Negoi ţă de la Deva
z — „Sibiu şi alţii. Pasai). „Eseu asupra poe uniuni. Ştefan Aug. Doi- i
:mnări; 21,35 ziei“ (Radu Ciobanii), „1 ea- naş şi 11 oria Stanca au e- r
ilor ; 22,00 Pe marginea referatu tru“ (Mărioara Aslău). Au vocat personalitatea, viafa \
0 Panoramic lui şi a comunicărilor
?ară de ro- fost audiate cîleva compo şi opera lui Radu Stanca, i
roma
îuletin de s-au purtat interesante ziţii muzicale de Ştefan Ră locul sau cultura romă- ?
; de dans ; Brigada condusă de Gheurghe Iacob, de Ia mina Teliue, aplică cu succes iniţiativa discuţii. ii ut, interpretate de Renale nească.
ştiri ; 0,05— „Brig-ada înaltei productivităţi şi calităţi”. J
utzieal I
Despre dăruirea în mun maistrul miner Dumitru — Aşa se face că an de ciale optime — vestiare, Victor Vlad, Doina Mun rile creatoare ale specia
'As==l că şi hărnicia minerilor din Toma, de la mina centrală an întrecerea socialistă a cantină, echipament de tean u. liştilor noştri, am căutat,
munţii Poiana Ruscăi, des Teliue. De asemenea, insis cuprins întreaga suflare a protecţie, asistenţă medica Pe directorul I.M. Hune găsit şi aplicat soluţii efi
pre rezultatele bune pe tăm pe respectarea disci întreprinderii, că experien lă etc.
mă strigă doara, ing. Vasi le Gol da, ciente în domeniul revizii
iţa (Arta) ; care le obţin constant în plinei de producţie, a'folo ţa înaintată a fost preluată Cuvintele Interlocutorilor l-am convins cu greu să lor, reparaţiilor şi întreţi
Safari Ex- producţie, ziarul nostru a sirii timpului efectiv de lu şi generalizată, iar iniţiati au acoperire în fapte. De remarce cîteva din domi nerii utilajelor, în domeniul
I ; Lumea scris in repetate rînduri. în
rta) ; Intre cru în abataj, pe o temei vele muncitoreşti, îndeosebi la începutul acestui cinci nantele realizărilor deose informaţional şi decizional,
(Constrnc- nobila şi importanta» lor nică aprovizionare tehnico- „Brigada înaltei productivi nal, colectivul I.M. Hune bite ale întreprinderii. Mo în domeniul condiţiilor de
ANT : Sa- misiune de a asigura eco materială. tăţi şi a calităţii“ şi „Con doara şi-a depăşit an de an dest cum îl ştim, dar în a- muncă şi de viaţă ale oa
Inirea) ; La nomiei naţionale, îndeosebi
casă (7 — Există la întreprinde tul de economii al sectoru prevederile de plan, iar în celaşi timp un conducător menilor. Avem un co
canţă tra- siderurgiei, cantităţi sporite rea noastiţă, de cîţiva ani lui“ au găsit teren fertil 1978 i s-a conferit „Ordi energic şi întreprinzător, lectiv minunat, o orga
xi) ; LU- de minereuri de fier, mi încoace, un foarte bun cli în toate secţiile, sectoarele, nul Muncii“ clasa a Il-a consideră că oamenii, co nizaţie de partid puternică,
doIarU si nerii de la Teliue şi Ghe- mat de muncă. Oamenii
al) ; J~ tie atelierele întreprinderii. Tot pentru realizările deosebite lectivul în totalitate a ho- cadre tehnice capabile şi
nne' ,c) ; lari, preparatorii, întregul sînt înţeleşi şi ajutaţi, atent odată, formele muncii poli- obţinute în 1977, situîn- tărît succesul. conştiincioase şi că ne fa
ye ina- personal muncitor al I.M. cem ritmic planul. Asta ar
' \ Aupe- Hunedoara desfăşoară o ac fi...
tivitate dinamică şi fruc Şi nu este puţin, ne în
v -en- tuoasă, în spiritul prevede întreprinderea minieră Hunedoara ; a îndeplinit planul cincinal găduim să completăm, deşi
-e- rilor Congresului al XII-
L mai sînt multe lucruri po
lea al partidului, al orien zitive care se adaugă la
A: 1., tărilor şi indicaţiilor date argumentele succeselor pe
tnresc), J- minerilor de către secreta - Argu mentele unui n lagistral suc ;ces :
ibila Sarah care le-au înregistrat în a-
BRAD : rul general al partidului, to cest cincinal minerii din
Steaua ro- varăşul Nicolae Ceauşescu. Poiana Ruscăi. Doua din
ZA: Elixi- Zilele trecute ne-am a-
nerul); O- hărniciai, mobilizarea ş ii dăruirea Ir i muncă tre acestea, esenţiale în de
zero (Pa- flat din nou printre destoi terminarea unei activităţi
elor — se- nicii mineri din Poiana fructuoase, s-ar numi —
a); GEOA- Ruscăi şi am avut bucuria
iţă tragică după cum ne-a sugerat u-
; HAŢEG: de a consemna un succes îndrumaţi şi mobilizaţi la tice, propaganda vizuală du-se pe primul loc pe ra — Cred că am reuşit în nul dintre interlocutori —
ne (Popu- deosebit : realizarea planu treabă, stimulaţi pentru re concretă, la obiect, popu mura minereuri şi pe locul bună măsură să-i determi rosturile trainice ale bunei
ipa — se- lui cincinal la producţia
I : Fata de zultatele bune în producţie, larizarea sistematică la ga II pe ţară la nivelul indus năm pe oameni, aş zice pe organizări şi modelarea a-
! cultură); globală şi la sortimentul ceea ce ne face să lucrăm zetele de perete a realiză triei republicane,. succes pe majoritatea, să-şi cunoască tentă a celei mai preţioase
ă vară (11 dolomita. cu răspundere şi tragere de rilor şi a fruntaşilor în care harnicii mineri din temeinic sarcinile zilnice, materii prime — oamenii.
, : Agen-
(Mureşul) ; La data cînd apar aceste inimă — aprecia şeful de muncă, stimularea materia Poiana Ruscăi sînt hotărîţi să prevină şi să depisteze Am mai reţinut de la
Capricorn rînduri, I.M. Hunedoara are schimb Vasile Agafiţei. lă trimestrială a- celor mai să-l reediteze. Iar la acest eventualele probleme pen interlocutori hotărîrea una
-ti (Lumi- un spor la producţia glo bune brigăzi — toate au de frumos capitol al hărniciei tru a le putea rezolva ope
tnspectorul Argumentînd afirmaţiile nimă de a continua succe
i ; GHE- bală de circa 12 milioane de mai sus, tovarăşul Ma terminat mobilizarea ener ni s-au recomandat foarte rativ. Totodată, ne-am pre sele de pină acum, de a le
(Muncito- lei şi peste 200 000 tone do rin Bînă, preşedintele co gică la muncă, au stîrnit multe nume, între care : ocupat cu stăruinţă să im amplifica, de a materializa
lomita 'faţă de planul cinci mitetului sindicatului pe în interesul general pentru Aurel Marincaş, Mihai Gli- plicăm efectiv cadrele teh- neabătut istoricele preve
nal. De asemenea, înregis treprindere, remarca efectul realizarea sarcinilor de guţă, Ioan Z. Pop, Constan nico-inginereşti în activita deri ale Congresului al XII-
trează realizări şi la cei pozitiv pe care l-au avut în plan şi a angajamentelor. tin Patriciu, Ioan P. Ră- tea concretă de producţie leaal partidului, îndemnu
lalţi indicatori de plan — ultima vreme, în toţi anii — Eu aş mai adăuga cîte doni, Ioan Mîndreş, Con din subteran, să aplicăm a- rile tovarăşului Nicolae
la cei fizici şi economico- actualului cincinal, spiritul va lucruri — a ţinut să stantin Trifan, Gheorghe semenea măsuri de ordin Ceauşescu adresate mineri
financiari. Braşoveanu, Constantin tehnic şi organizatoric prin
ill pentru de dăruire în muncă a oa precizeze brigadierul Nico lor de a asigura cantităţi
: caldă, cu — Principal în munca menilor, încrederea că lu- lae Buhaciuc, care ţin de Pandeleanu, Iordache Scîn- care am redus considerabil
>ros. L„ -1 teie, Teodor Blaga, Vîlcu personalul auxiliar, treeîn- sporite de materii prime,
Vîntul va noastră, element hotăritor crind bine şi înfăptuind munca şi de viaţa noastră, de resurse minerale de ca
in sud şi al succeselor este, după pă ritmic sarcinile de plan au şi anume : retribuţii fru Costache, Sebastian Nemeş, du-1 în activităţi direct
iturile mi- rerea mea, buna organiza numai de cîştigat — mate moase, după rezultate, u- Arsenie Gruniţan, Ştefan productive, asigurîndu-ne re economia naţională are
rlnse intre Paisz, Mihai Şodringă, Con trebuinţă mai mare an de
cele ma- re a producţiei şi a mun rial, moral, spiritual, spre şurarea eforturilor fizice efectivul necesar de forţă an.
:o grade. cii,-cărei a îi acordăm maxi binele general şi al fiecă prin—noi metode şi tehno stantin Angheluş, Petru de muncă la nivelul sarci
mă atenţie — mărturisea ruia în parte. logii de lucru, condiţii so- Boji, Constantin Bobîlcă, nilor de plan. Prin efortu DUMITRU GHEONEA