Page 13 - Drumul_socialismului_1980_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI >

(ürnmre din pag. ii rării cantităţilor şi sonti- twror resurselor de nutre­ Vorbitorul a subliniat unde se hotărăşte so-a.rta aplicarea în viaţă de către
menielor de furaje necesa­ ţuri, pentru aplicarea pro­ necesitatea îmbunătăţirii producţiei agricole. înde­ toţi lucrătorii din agricul­
tueazâ agricultura printre gramelor de modernizare radicale a activităţii tutu­ plinirea exemplară a pia­ tura hunedoreană a obiec­
ramurile de bază. priori­ re zootehniei. Abaterile de ror unităţilor agricole, a nului pe acest an impune tivelor stabilite la Consfă­
tare aie economiei naţio­ la disciplina tehnologică şi rentabilizare a activităţii îndeplinirii exemplare a luarea în continuare a u- tuirea de lucru de la C.C.
nale, de ale cărei rezulta­ au influenţat negativ pro­ fermelor. sarcinilor ee revin acestei nui complex de măsuri, în- al P.C.R., precum şi a mă­
te depinde în bună măsu­ ducţia de cereale, de plan­ Totodată s-a evidenţiat ramuri pentru a înscrie şi cepînd cu pregătirea te­ surilor adoptate de aduna­ 16.00 Telex
16.05 Toicşco»
ră progresul économico-so­ te tehnice, legume şi fruc­ că unele unităţi agricole, meinică a campaniei agri­ rea activului de partid din 16,85 Curs dt
cial al patriei, aproviziona- • te. Lucrările de pregătire a unde organizaţiile de mai ferm agricultura hu­ cole de primăvară, care să agricultură. 16,45 Curs de
rea industriei eu materii solului nu s-au efectuat în partid, conducerile şi ca­ nedoreană pe coordonatele asigure mobilizarea tuturor După ce s-a referit la 17.05 ProHiur
1.7.20
Tragem
prime şi, implicit, ridicarea condiţii de calitate în toa­ drele tehnice au acţionat de largă perspectivă trasa­ eforturilor spre soluţiona­ acţiunile ce trebuie între­ 17.30 Corespo
standardului de viată al te unităţile şi consiliile a- cu hotărâre şi fermitate te de Congresul al Xll-lea rea operativă a probleme­ prinse în scopul obţinerii («ii tir*
întregului nostru popor. A- pentru concentrarea şi spe­ al partidului, asigurând lor de care depinde soar­ unor producţii sporite la 1T,45 Itin reran
14,03 Program
nalizind cu răspundere şi groindustriaie, s-a depăşit cializarea producţiei, pen­ dezvoltarea intensivă şi ta producţiei agricole vege­ şoară r
exigenţă, în spirit critic şi perioada optimă de însă- tru folosirea cu eficienţă modernizarea producţiei în tale şi animaliere, o mai hectar la toate culturile şi 18.30 Forum
în sectorul zootehnic, vor­
autocritic, rezultatele eco- mînţări şi nu s-au asigu- sporită a bazei tehnico-ma- ritmurile impuse de edi­ mare mobilitate în adopta­ bitorul a insistat asupra 14.50 1001 de
19.00 Teiejuri
n om i c o - i in an c i ar e înregis­ necesităţii ca sectoarele u- 19.20 Im ario
trate în anul trecut de u- rile de
»i lăţii e agricole, .precum şi niee de mecanizare-a agri­ 19.30 Arc pe
6 inartt
aportul gospodăaâilor popu­ Adunarea activului de partid din agricultură culturii, cadrele de specia­ He >30
laţiei la constituirea fon­ lişti şi preşedinţii consilii­ 19,55 La ordi
eonoini,
dului centralizat de produ­ lor- unice agroindustriale 20.05 Teleclm
se agroalimentare al statu­ să-şi perfecţioneze întreaga „Mari i
lui. vorbitorii au subliniat rat densităţi corespunzătoa­ teriale şi perfecţionarea ficarea societăţii socialiste rea unor noi metode de or­ activitate, implioindu-se mai Heman
faptul că producţia vege­ re de plante la hectar la tehnologiilor, pentru întări­ multilateral dezvoltate in ganizare a producţiei şi a activ în soluţionarea pro­ ră tv. I
dl o util o
tală şi animală nu s-a ri­ fiecare cultură. Referin- rea spiritului de ordine şi patria noastră. Transpune­ muncii, capabile să deter­ blemelor care vizează rea­ 21.50 Teleiur
dicat la nivelul prevederi­ du-se la faptul că nici re­ disciplină, au reuşit să ob­ rea neabătută în viaţă a mine valorificarea supe­ lizarea în condiţii irepro­
lor de plan, datorită defi­ zultatele înregistrate în ţină rezultate superioare, sarcinilor desprinse din rioară a rezervelor de spo­ şabile a indicatorilor de
cienţelor manifestate în or­ ' sectorul zootehnic nu au ceea ce dovedeşte că exis­ cuvântarea secretarului ge­ rire a producţiei agricole, plan.
ganizarea producţiei şi a fost mulţumitoare, vorbito­ tă însemnate rezerve de neral al partidului, tovară­ creşterea contribuţiei la în încheiere, tovarăşul
muncii, Insuficientei pre­ rii au relevat că nereali- creştere a producţiei agri­ şul Nicolae Ceauşescu, la constituirea fondului cen­ Ion Ciucu şi-a exprimat
tralizat de produse agro­
recenta Consfătuire de lu­
ocupări a organizaţiilor de zările s-au datorat indici­ cole, de ridicare a eficien­ convingerea că activul de IHJC'IJHE.Ş
lor scăzuţi de natalitate, ţei întregii activităţi în a- cru de la C.C. al P.C.R., alimentare al statului. partid din agricultura ju­ dioprogrnmt
partid, consiliilor populare, nivelului ridicat al pierde­ gricultura hunedoreană. trecerea la o nouă calitate în continuare, vorbitorul deţului, toţi lucrătorii de # Informai
Mi
consiliilor unice agroindus­ rilor prin mortalităţi şi Vorbitorii- s-au angajat impun creşterea răspunde­ s-a referit la sarcinile ee pe ogoare, sub conducerea 7.00 pr>
Revista
triale, conducerilor unităţi­ sacrificări de necesitate, să nu precupeţească nici rii şi exigenţei in muncă revin organelor şi organi­ organizaţiilor de partid, rierul melo
din partea tuturor organi­
lor agricole, cadrelor teh­ sporurilor reduse de creş­ un efort pentru îndeplini­ zaţiilor ,de partid, organi­ vor munci eu abnegaţie şi letin de şti
asen!
dein
tere în greutate şi livrării zaţiilor de partid de la zaţiilor democraţiei şi uni­
Buletin
de
nice, mecanizatorilor şi animalelor la greutăţi mai rea hotărârilor Congresului sate, a consiliilor unice a- tăţii socialiste de la dăruire pentru transpune­ Itşti şi lor
cooperatorilor pentru folo­ mici decît cele planificate, al Xll-lea. al partidului, a groindustriale, consiliilor sate privind desfăşura­ rea în viaţă a amplului şi lăţirea; o r
„(
sirea judicioasă a fondului în strînsă legătură cu a- planului şi a angajamente­ populare, organelor agrico­ cuprinzătorului program de naţional 10,M
niei“:
funciar, aplicarea tehnolo­ ceste neajunsuri au fost a- lor asumate în întrecerea le judeţene şi conducerilor rea unei susţinute munci acţiune cuprins. în cuvân­ ckiiiste; 10,
giilor înaintate, strîngerea bordate o serie de aspecte socialistă pe acest an. unităţilor agricole, care au politico-oi'ganizatorice me­ tarea tovarăşului Nicolae trăiri de tu
la timp şi fără pierderi a privind insuficienta pre­ în încheierea lucrărilor datoria să adopte un stil nite să asigure înlătu­ Ceauşescu, a obiectivelor ansamblul
Armat
întregii recolte, precum şi ocupare pentru creşterea adunării activului de partid de muncă dinamic, concret rarea ■ neajunsurilor sem­ economice stabilite de Con­ al şliri;
de
în privinţa utilizării cu producţiei de furaje, strân­ şi eficient, deplasîndu-şi pionierilor;
randament ridicat a bazei gerea fără pierderi şi gos­ din agricultură a luat cu- centrul de greutate al în­ nalate in activitatea din gresul al Xll-lea al parti­ micră Radi
tehnico-materiale şi asigu- podărirea judicioasă a tu- vîntul tovarăşul Ion Ciucu. tregii munci la locurile anul trecut, cunoaşterea şi dului. letin de şt
electoral; 1
® — « — ® — ® — « — —. © — © — © — © — « — * — « — » — » — © — a — a — ® — e — o _ © — » — » — ®— » — e — e — e — ® — o — literatură ,
a
ist(
meat
1945; 12,35 I
clorului î
Tineretul—angajat plenar io activitatea productivă diojurnal;
ţul, gira; !
laţilor; 16.<
© Organizaţiile de tine­ la fronturile de lucru (I.M. în sprijinul producţiei, sol­ «i ' :% 16,15 etnie«
nescu; 16,2
ret din Combinatul siderur­ Uricani, I.M. Lupeni, I.M. date cu realizarea unor lu­ i ffe I m comunice:
gic Hunedoara s-au anga-r Vulcanj. Tot acum, „Albu­ crări în valoare de 300 000 VCx, --re, ^ X- românesc
17.00 Buleti
jat să întâmpine ziua de 8 mul ştafetă" al elevilor din lei. Ei au reuşit să recu­ Odă limb
martie cu însemnate suc­ Valea Jiului (in care vor fi pereze din subteran 250 > . - » ., ¿id............. SÊœmWmVJt Mari ans.u:
cese- în producţie. Tinerii consemnate acţiunile politi- roţi de vagoneţi, 126 cupla­ „Rapsodia
de la ..Cuptorul tineretului" co-edueative şi cele de je, 50 armături metalice, Coruri mm
le ale Fcst
au hotărit ca în cinstea a- muncă patriotică organizate 130 piese detaşabile şi 350 „Cilltiirea
Îngerilor să dea peste pian de ei} îşi urmează drumul litri ulei industria!. Orele serii
500 tone de oţel, cei de ia pe traseul hărniciei. ® La clubul „Siderur- in tară
20.00 Interp
furnale (secţia a II-»} s-aii © în cinstea alegerilor, gistul“ din Hunedoara a popular; 20
angajat ca în cinstea eve­ tinerii de la I.M.M.R. Si- avu-t loc concursul intitu­ rarca prim
nimentului să producă în rneria au iniţiat o serie de lat „Congresul al Xll-lea inocratic la
mocraţiei
plus 500 tone de fontă, iar acţiuni în sprijinul produc­ al P.C.R., congresul deveni­ Cadenţe so
cei de la maşina de şarja­ ţiei. Astfel, ei au reparat rii comuniste a patriei“: Au intr-o ora;
te — peste 200 tone de suplimentar 4 vagoane participat echipaje repre­ muzica ie;
stop mutic
cocs metalurgic. (două vagoane cisternă . şi zentative — formate din
® Tinerii din Valea Jiu­ două de marfă}, au strunjit cite trei tineri — ale orga­
lui au transformat această 4 osii simple, au recondi­ nizaţiilor U.T.C. din intre- jam
etapă într-una de angajare ţionat numeroase piese de prinderile şi liceele hune-
intensă în muncă, în acti­ schimb şi au colectat 100 dorene. Concursul, organi­
vităţi patriotice şi politico- tone de fier vechi. zat de către Comitetul mu­ Ieri, s>a deschis ia Deva DEVA:
educative. Astfel, uteciştii ® In cinstea evenimentu­ nicipal Hunedoara al U.T.C., Aspect din expoziţia bu­ (Patria);
t\uHii cie
de ia unităţile miniere au lui de ia 9 martie, tinerii a fost dedicat alegerilor de nurilor de consum. Ui) ; HUN)
extras peste 500 tone de mineri de la I.M. Barza la 9 martie şi celui de-al Foto : VIRGIN ONOHJ hpsiifia bunurilor de consum realizate Ui: ist ilK
cărbune suplimentar, au e- au organizat- o serie de ac­ Xl-lea forum al tineretului Moartea i
Dialog po>:
fectuat lucrări de pregătire ţiuni de muncă patriotică comunist. de întreprinderi din judeţul Hunedoara torul); PI
bunareo \
r Realizări şi perspective ale unui veoiii centru muncitoresc Din iniţiativa Comisiei lui Deva, Întreprinderea ninea); t
Noiembrie
bestia (R
PENI:
judeţene de coordonare a
— seriile
strucţii Deva (Bíreeaj, în­
bunurilor de consuni, la pentru materiale de con­ SfîrşituJ
Aşezare clin munţii Poia­ vitate, a tehnologiei de se­ t gir. Anuf trecui a fost Ixi centrul de comună. Casa de cultură a munici­ treprinderea „Marmura“ Si- Taiga (M
VUJL.CAN:
na Ruscăi, 7 cline, cu sule­ parare magnetică a fieru­ construită şi dată în folo­ Important de. subliniat piului Deva a fost orga­ meria, întreprinderea „Vi­ (LueeaJTârt
le sale este una din comu­ lui, prin construcţia unei sinţă o modernă cantină este faptul că această co­ nizată o reuşită expoziţie dra- Orâştie, U.J.C.M. Hu- dragoste
eitort**«:) ;
nele suburbane ale muni­ moderne uzine ele prepara­ pentru mineri, unde, îritr-o mună se aulofinanfează şi cu bunuri fie consum, rea­ nedoara-Deva, U.J.C.C. Hu- riaţi-l pe
cipiului Hunedoara care se re a minereului au dus la singură serie, servesc masa varsă anul la bugetul Con­ lizată de întreprinderi pro­ nedoara-Deva, întreprinde­ nerul) ;
dezvoltă — economic şi so- dublarea capacităţii de ex­ 100 de persoane, magazinul siliului popular municipal ducătoare din judeţul Hu­ rea chimică Orăştie. Gru­ ranfa (Mi
cictl-edililar — intr-un ritm tracţie in 1980 fufă ele mixt de la Izvoarele. Mai Hunedoara mai mult de o nedoara. pul întreprinderilor de gos­ NOASA :
(Muncitor*
suspinai. Aici, pe teritoriul 1900. producţia de minereu mult de 700 de familii lo­ jumătate de miliţian du lei. La vernisajul expoziţiei, podărie comunală şi loca­ Camera c
comunei, chiar la 7 cline se­ sporind de aproape 19 ori cuiesc în case noi. Satul In anii care vin se vor oare a avut loc ieri, 4 mar­ tiva Hunedoara-Deva, În­ mare (7 N
nilă cea mai mare între­ fată de 1988. Ciuciş-Cerna este complet realiza noi investiţii pen­ tie, au participat membri treprinderea mecanică O- Hop, şi
(Steaua r<
prinderi■; minieră din /ară Industrializarea, dezvol­ nou. La sănătatea oameni­ tru creşterea potenţialului ai birourilor comitetelor răştie, I.P.I.C.C.F. ZA : O bi
pentru extracţia şi. prelu­ tarea sectorului minier a lor clin zonă veghează 22 economic al comunei. Ast­ judeţean şi municipal de Impresionează prin as­ nerul);
crarea minereului de fier condus lu dezvoltarea so~ dc cadre medicale. Alte fel, industria mică va rea­ partid, ai comitetelor exe­ pectul şi calitatea lor gar­ pe 13 (
cerşetor
— I.M. Hunedoara. La 7 c- liza în 1985 o producţie cutive ale consililor popu­ niturile de mobilă ale în­ GIU-BAI :
liuc, unde exploatarea mi­ globală ele 2,8 milioane lei, lare judeţean şi municipal, treprinderii de prelucrare a (Casa de
nereului de ¡ier a începui 1 11 1 1 y c concretizată pe lotul cinci­ reprezentanţi ai organiza­ lemnului Deva, produsele VnJsuJ ab
Iar); liR/l
încă de pe timpul dacilor, nal in 10 000 mp covoare ţiilor de masă şi obşteşti, din blană executate, la Fa­ la mia;
a început jab rial rea fieru­ 1 Ilmirah? JpwtmrJm'e'm? şi încălţăminte executată la cadre de conducere din în­ dusele de artizanat realiza­ tul alb (•
brica „Vidra“ Orăştie, pro­
iar în urmă cu liOO ele am
SI MERI A
comandă. Anual se vor
producătoare
treprinderile
lui prin metode meii avan­ 1 -h\electovüi-19SÛ Mmm cheltui pentru învăţămînt, de bunuri de consum şi te de către cooperativele «re Ier
Incredibil;
sate —mărturie stau desco­ cultură şi sănătate peste 2 din organizaţiile comercia­ meşteşugăreşti, conlecţiile na); TE
peririle arheologice din zo­ milioane lei, se va construi le, numeroşi oameni ai Fabricii de tricotaje din apfi (IVI in
nă şi cuploarele de topii cial-eclilitciră a localităţii, la iIertări de care dispun lo­ o grădiniţă şi se vor da în muncii. Huneploara, ţesăturile din
¡ierul de la Govăjdia — ridicarea bunăstării locui­ cuitorii sînt complexul meş­ folosinţă noi unită(i comer­ După tăierea panglicii mătase realizate la Ţesă-
s-a dezvoltat o unitate mo­ torilor clin zonă în majori­ teşugăresc de deservire, ciale, ele alimentaţie publi­ inaugurale, s-a vizitat toria Deva, largul sortiment
dernă unde prepararea mi­ tatea lor muncitori Ici mi­ poşta şi C.E.C.-ul, care se că şi de prestaţii. Prin expoziţia. Cei prezenţi de produse ale cooperative­
lor meşteşugăreşti (artiza­
nereului de /ier se ¡ace du­ nă. la C.SJI. şi l.C.S.H. şi află în localuri nou con­ munca voluntar-patriolică a şi-au exprimat admira­ nat, confecţii pielărie, con­ Timpul
pă cele mai avansate şi alte întreprinderi din mu­ struite, baza sportivă şi cetăfenilor se . vor face a- ţia faţă de produsele fecţii pentru bărbaţi şi fe­ ziua de 5
moderne tehnologii. Anual nicipiu. La 7 etiuc — cen­ complexul turistic şi ele a- rmal lucrări edilii ar-gospo­ expuse, au făcut aprecieri mei, încălţăminte}, artico­ relativ re
st extrag şi se prelucrează trul civic al comunei — gremenl de la Cinciş. Ali­ dăreşti de larg interes ob­ la adresa unităţilor repre­ lele de artizanat, bunurile porar noi
dea
preci
peste 1 milion de tone de s-au construit şi dat în fo­ mentările cu apă la 7 c- ştesc în valoare de 800 000 zentate în expoziţie, expri- de consum şi alte produse de ninso.
minerea. întreprinderea dc losinţă pentru muncitori liucu Inferior şi Teliucu lei. De asemenea, se vor mîndu-şi dorinţa ca produ­ realizate în cooperativele a- ninsoare,
aici asigură peste 90 In su­ peste 880 de apartamente şi Superior, la Ciuciş-Cerna şi moderniza drumurile şi va sele prezentate aici să poa­ gricole de producţie, blănu­ intensifici
torul
ves
tă din producţia de mine­ cămine ele ncfamilişti cu altele, sini cioturi oare asi­ fi mărită capacitatea zonei tă fi găsite permanent şi rile prelucrate de către minime v
reu de fier a tării. Inves­ 208 locuri, unităţi comer­ gură condiţii tot mai bune ele agrement ele la Cinciş. în unităţile de desfacere secţiile de prestări către tre minus
tiţiile făcute pentru pune­ ciale si de prestaţii la par­ dc viată locuit orilor. In ‘Toate acestea au scopul să ale judeţului. populaţie ale. acestora şi iar cele :
1(> grade.
rea în valoare a noi zone terul blufurilor, static de anul viitor vor începe lu­ ridice puterea economică a în expoziţie expun : Ţe­ alte produse de uz gospo­ La mui
mineralizate, pentru meca­ Icrmoficure. Comuna are crările generale de canali­ comunei, să facă munca şi sători a de mătase Deva, dăresc. neral rcc
nizarea operaţiilor de ex­ două dispensare medicale zare şi construcţia unei slei­ viata oamenilor cît mai Fabrica de tricotaje Hune­ Expoziţia poate fi vizita­ Averse 1<
Vini tari
tracţie, încărcare şi rcirn- umane, din care unul de ţii ele epurare a apelor u- frumoasă şi plină ele doara, Fabrica de tricotaje tă in zilele de 4, 5 şi 6 la 90—101
bleiere; aplicarea unor întreprindere, adiind ra­ za/e ; se va construi un că­ bucurii. Petroşani, Fabrica de con­ martie 'a.e., între orele (Meteor ol
metode de mare producti­ diologie şi cabinet stomato- min cultural cu 100 locuri N. BADIU J fecţii Vulcan, întreprinde­ 10—18. V. PATAN Iul iu Vi-
rea de prelucrare a lemnu-