Page 17 - Drumul_socialismului_1980_03

Pa. DRUMUL SOCIALISMUL

6 martie 1945-strălucită victorie a poporului român .-cr m\

(Urmare din pag. 1) candidaţilor Frontului De­ dezvoltate şi înaintare spre
mocraţiei şi’ Unităţii Socia­ comunism apare azi ca un 10.00 Ol
ţă a clasei muncitoare, a liste, producţia industrială răspuns direct şi plin de (o
poporului. Chipul Româ­ a ţării este de 53 de ori împliniri la ceea ce în 1945 lei
niei de azi, succesele şi mai mare decît cea obţinu­ era doar vis şi ideal. Me­ 11.00 R<
11,55 Ti
progresele obţinute de popo­ tă în anul 1938, iar veni­ sajul actului revoluţionar In ju
rul român în perioada con­ tul naţional de 16 ori mai de acum 35 de ani rezidă TRANS
DE L/!
jurnalul Întreceri socialiste strucţiei socialiste demon­ mare. Pe temelia trainică în necesitatea de a ne în­ TURILC
tări şi mai mult unitatea
strează
clasei
capacitatea
a
economice
dezvoltării
MARE/
muncitoare, ţărănimii, in­ s-au îmbunătăţit neîncetat de gînd şi faptă în jurul LARA
ORGA?
telectualităţii, celorlalţi oa­ condiţiile de viaţă ale oa-; partidului, al secretarului LA, C
fi ianuarie — februarie 1980 ® meni ai muncii, fără deo­ menilor muncii. său general, tovarăşul GERILI
sebire de naţionalitate, de în istoria nouă a Româ­ Nicolae Ceauşescu — che­ TIE
a conduce statul. Poporul niei ' se distinge în mod zăşia supremă a mersului 18.30 Ci
re
este?astăzi stăpîn pe soar­ deosebit perioada ultimului nostru ferm spre o tot mai 18.50 101
Rezultate bune — imbold spre noi succese mai largi posibilităţi de deceniu şi jumătate, de înaltă civilizaţie, afirma­ 19.00 Ti
ta sa, dispunînd de “Cele
19,35 CI
m
a-şi spune cuvîntul hotărî- cînd tovarăşul Nicolae rea mai puternică a pro­ 20,05 M
gresului şi libertăţii pa­
Ceauşescu se află la cirma
Hotăxîţi să întâmpine cu reuri de fier, materiale de Cu asemenea realizări tor asupra tuturor trebu­ partidului şi statului, pe­ 20.30 Vi
rezultate deosebite marele construcţii, utilaje, pentru de prestigiu se vor pre­ rilor obşteşti, democraţia triei, ducînd la îndeplini­ 20.50 Pj
eveniment al alegerilor de industria metalurgică, bu­ zenta oamenii muncii hu- noastră socialistă asigurîn- rioadă caracterizată prin- rea sarcinilor trasate de 21.30 Tl
tr-un dinamism fără prece­
deputaţi de la 9 martie nuri de consum şi altele. nedoreni duminică în faţa du-i adevărata suveranita­ dent al dezvoltării econo- Congresul al XlI-lea al
a.c., oamenii muncii hu- Rezultatele foarte bune urnelor, votând cu încre­ te. Toate înfăptuirile celor mico-sociale, transformării partidului care prefigurea­
nedoreni, mobilizaţi de din luna februarie, obţi­ dere candidaţii Frontului trei decenii şi jumătate, structurale petrecute în ză viitorul luminos, mai
organele şi organizaţiile nute la majoritatea indi­ Democraţiei şi Unităţii dobîndite prin munca te­ toate domeniile vieţii eco­ fericit, mai bogat al tutu­
de partid, au depus efor­ catorilor de plan, şi în Socialiste, vdtînd pentru nace, harnică şi creatoare nomice, politice şi sociale. ror oamenilor muncii.
BUCI
turi stăruitoare în pro­ primul rînd la producţia progresul neîntrerupt al a întregului popor, au fost Marele forum al comuniş­ dioproj
ducţie, îndeplinind exem­ fizică, sortimentală, con­ patriei, pentru prezentul şi sînt posibile prin înfăp­ tilor români, Congresul al Ţara :
plar sarcinile de plan pe firmă faptul de atîtea şi viitorul său luminos, pe tuirea neabătută a politicii XlI-lea, a deschis o etapă Florile alegeri
luna februarie. Sporul ori dovedit că atunci cînd care ni-1 făurim cu min-, partidului, în care poporul nouă în dezvoltarea puter­ 8,00 R
Curieri
se munceşte cu abnegaţie îşi vede exprimată pro-
producţiei industriale .în­ şi înaltă răspundere pa­ tea, cu braţele şi cu ini­ nică, echilibrată a econo­ Bule tir
registrat în cea de a doua triotică, cînd se acţionea­ mile noastre curate. pria-i voinţă, aşa cum miei naţionale. Pe fondul recunoştinţei piuidei
** *
Buletir
lună a anului a compen­ ză cu hotărîre fermă Ceea ce se impune a- partidul i-a întruchipat în­ ritmurilor rapide, accelera­ dionuii
sat integral restanţa din spre mai mult şi mai bi­ cum este ca realizările totdeauna aspiraţiile, fapt te, viitorul cincinal preve­ Roman Pelruţiu este cu­ Te slă’
luna ianuarie, industria ne, roadele muncii nu se bune să nu alcătuiască atestat şi de organizarea şi de trecerea la o nouă ca­ noscut la Exploatarea mi­ nic; E
11,05
judeţului nostru avînd cu­ doar o floare în acest în­ conducerea bătăliei de la 6 litate a întregii activităţi nieră Deva ca unul din votăm
lasă aşteptate. Totodată, martie 1945.
lece;
mulat de Ia începutul a- rezultatele bune atestă ceput de primăvară, ci Dintr-o ţară cu o econo­ economico-sociale, ceea ce cei mai harnici şi price• Radio-
nului o producţie globală puternica forţă a colecti­ să fie continuate.,, ampli­ mie predominant agrară, cu implică valorificarea in­ puţi mineri. A lucrai aici ştiri; :
suplimentară de peste 5 velor de muncă hunedo- ficate în lunile care ur­ o industrie slab dezvoltată, tensă, susţinută, a tuturor peste 20 de ani; ca arti­ lă a
milioane lei. Se cuvin rene, modul dinamic şi e- mează, pentru ca judeţul cu o situaţie economică a- elementelor producţiei ma­ ficier, ca miner, dar cei 12,45
Radioj
menţionate preocupările ficient în care au fost mo­ nostru să poată raporta gravată de urmările răz­ teriale pentru a asigura ri­ mai mulţi ani ca şef de deţul,
şi dăruirea în muncă ale bilizate la muncă şi con­ cu mîndrie şi cu totală boiului, România a devenit dicarea substanţială a efi­ brigadă. Sirguinţa şi pa­ vers 2
majorităţii colectivelor din duse de către organele şi mulţumire' că anul 1980 prin înfăptuirea concretă cienţei economice. Con­ siunea de care a dat do­ 16,25 1
în agi
unităţile economice ale organizaţiile de partid, a fost bogat, că am în­ a politicii partidului de in­ gresul al XlI-lea a conturat vadă şi mai cu seamă a- român«
judeţului, care au asigu­ angajarea plenară de a cheiat cu succes un cin­ dustrializare o ţară indus- ferm perspectiva ca pînă jutorul ce l-a dat întot­ tec şi
rat în luna februarie eco­ înfăptui exemplar marile cinal şi că vom păşi cu triial-agrară, în plină dez­ în anul 1985 România să deauna ortacilor săi, cu lctln i
versul
nomiei naţionale impor­ obiective ce revin jude­ optimism şi speranţe spo­ voltare şi modernizare, pe depăşească stadiul de ţară care a muncit cot la cot, stan tar
a făcut posibil ca în fie­
tante cantităţi suplimen­ ţului Hunedoara din do­ rite în alt cincinal, în- baza aplicării largi a celor în curs de dezvoltare şi să care lună, în fiecare . an, Forma 1
ale
tare de energie electrică, cumentele celui de-al tr-o nouă şi efervescentă mai avansate cuceriri ale se înscrie în rîndul ţărilor brigada condusă de el să „Ciuta
cocs şi semicocs, fontă, XlI-lea Congres al parti­ perioadă a. devenirii noas­ revoluţiei tehnico-ştiinţifi- cu nivel mediu de dezvol­ Orele s
oţel şi laminate, mine­ dului. tre socialiste. ce contemporane. Acum, în tare. gă-i o
flexele
1980, cînd cetăţenii sînt Opera de zidire a socie- Inse'mnâri denţe
I&ecsÜsesrea producţiei fizic® la principate!© chemaţi să-şi dea votul ■ tăţii socialiste multilateral tr«-o
stop i
sor&iïïsente pe doua Suni se situeze între cele frun­
taşe.
Despre conştiinciozitatea
UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE sa spune mult şi faptul că
C. S. HUNEDOARA % % în toţi cei 20 de ani mun­ - DEV
— cocs 104,1 — zinc în concentrate 106,3 ciţi aici, n-a avut nici o (Patri;
— fontă 100,1 — utilaje miniere 107,5 abseriţă nemotivată. Pen­ (Arta)
— oţel 100,4 I. M. BARZA tru meritele sale în pro­ poliţis
Omul
din care aliat şi aliat superior 101 — cupru în concentrate 103,9 ducţie, pentru exemplul ta); £
— laminate 100,9 — plumb în concentrate 100 demn pe care l-a dat tu­ zătoar
— utilaje pentru metalurgie 105 — zinc în concentrate 100 turora, a fost decorat cu PETR<
panter
— utilaje miniere 168 ordine şi medalii, a fost
I. v. cAlan şi este stimat de toţi oa­ Ulzan;
(7 Noi
— fontă 106,8 I. M. HUNEDOARA menii brigăzii pe care a paupe
— semicocs 102,8 — fier în minereu 100 servit-o exemplar, chiar şi lupe:
— maşini pentru metalurgie 113 I.M.C. DEVA acum cînd nu mai este (Culţii
— utilaje pentru turnare 103,8 — panouri mari 101,1 omul întreprinderii. dramă
farul)
— corpuri de încălzit diin fontă 106,3 — produse din B.C.A. îlrmat 175,9 Nu mai este pentru că, şi on
I. E. DEVA — produse din vată minerală 100 de cîlcva zile, a ieşit la LONE
— tuburi de
104,8
presiune
— energie electrică 109,8 — materiale de construcţii pensie, prilej cu care co­ pozito
LA :
I. M. BARBATENI din mase plastice 100 mitetul de partid, consi­ rcsc);
— cărbune brut 117 liul oamenilor muncii, or­ gîscar
— cărămizi refractare
I. M. PAROŞENI ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE 100,7 tacii săi l-au felicitat căl­ RICAI
— cărbune brut " 107 HUNEDOARA duros, i-au ural din in restre
iembri
%
I. M. LUPENI — tricotaje 120 mă ani -mulţi cu sănăU .e vine c
— cărbune brut ' 104,4 ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE şi fericire. Şi bineînţeles, riile
I. M. PETRILA PETROŞANI i-au umplut braţele cu GURA
de ce
— cărbune brut 101,8 —- tricotaje 102,4 florile recunoştinţei pen­ TIE :
„MARMURA“ SIMBRIA I. C. ORAŞTIE tru munca depusă. (Ni­ seriile
— placaj din marmură 104,6 — produse din mase plastice 104,9 I. V. Călău. Aspect de Ia verificarea radiatoarelor do ca­ colae Bocăniciu, cores­ fronti<
ra);
— dale mozaica te 108,9 I.P.I.U.F. haţeg lorifer. Foto: VIRGIL QNOIU pondent). morta.
UNITATI apartinAtqare — conserve din legume 304 hate
DIRECT DE C.M. DEVA — conserve din fructe 44,8 ţilor
Adio,
— cupru în concentrare 101,8 I.M.M.R. SIMERXA La zi în agricultură Urgentarea îucrlrilor de LAN :
— plumb în concentrate 100 — osii montate 100 .mine «
de cu
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICĂ SORTIMENTALĂ modernizare şi de înfiinţare a noilor livezi ! nie);
unul
ŢESATORIA DE MATASE DEVA ÎNTREPRINDEREA DE CONFECŢII Potrivit sarcinilor din pro­ tua pichetatul. Deoarece tim­ Unele întârzieri inadmisi­ ILIA :
(Lumii
— ţesături 98 VULCAN gramul judeţean dc dezvol­ pul este destul de înaintat se bile se semnalează, de ase­ menda
I.F.A. „VÎSCOZA“ LUPENI — confecţii 93,8 tare a pomicultura, în acest impune intensificarea acţiu­ menea, în privinţa împrej­ ranţei
— fire de vîscoză 93.1 ÎNTREPRINDEREA DE BERE an este prevăzut să fie în­ nii de pichetat, în scopul muirii terenului destinat noi­ I-II (1
I.F.E.T. DEVA HAŢEG fiinţate noi plantaţii inten­ trecerii fără întârziere “la să­ lor livezi. Rezolvarea pro­
— lemn de mină 84.3 - — bere 90,1 sive şi superintensive de patul celor peste 140 000 blemelor de finanţare a lu­
— cherestea total 98.1 I. L. DEVA pomi fructiferi pc o supra­ gropi. La acţiunea de piche­ crării, de aprovizionare a
— buşteni total 100,6 — ciment 86,8 faţă de peste 170 hectare, tare participă cfeotiv cadre materialului necesar, inclusiv
— lemn pentru celuloză 66.5 209 iar pe mai mult dc 300 hec­ dc specialişti de la Oficiul a stâlpilor, care se confec­
I.U.M. PETROŞANI — var tare să se efectueze lucrări judeţean de cadastru şi or­ ţionează în cadrul activităţi­ Rezu.
— maşini şi utilaje miniere 87.3 ÎNTREPRINDEREA DE ÎNCĂL­ de modernizare. Ţinînd sea­ ganizarea teritoriului, precum lor anexe la C.A.P. Simeria martie
Extr.
I.R.I.U.M. PETROŞANI ŢĂMINTE HUNEDOARA ma dc faptul că acest în­ şi de la Staţiunea dc cerce­ şi Cristur, obligă, conduce­ 10, 19.
— maşini şi utilaje miniere 83.6 — încălţăminte 48 semnat volum dc lucrări tre­ tare şi producţie pomicolă rile unităţilor în cauză la Extr.
buie realizat pînă cel mai Geoagiu. începerea plantării mai multă operativitate şi la 36. 16.
Fond
REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALĂ INDUSTRIALĂ tîrziu la sfîrşitul lunii mar­ pomilor şi încheierea în- o răspundere deosebită fa­ 1 167 92
ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ tie a.c., se pune întrebarea : tr-un timp cît mai scurt a ţă dc soarta investiţiilor
în ce stadiu se găsesc ac­ acestei lucrări impune o mo­ planificate.
I.J.L.F. DEVA 128,3 I.V.V. DEVA 101,4 ţiunile dc pregătire a plantă­ bilizare deosebită din partea Evident, în realizarea pre­
I.P.N.C. ORAŞTIE 120,6. „PLAFAR“ ORAŞTIE 101,2 rii pomilor ? pomicultorilor, ţinînd seama vederilor programului dc
U.J.C.M. DEVA 109 I.I.C. DEVA 101 Noile plantaţii pentru ca­ de faptul că, odată cu aceas­ dezvoltare şi modernizare a
U.J.C.C. DEVA 108 I.M.P. DEVA 101 re pS-a asigurat întreg nece­ tă acţiune, în livezi se apli­ pomiculturii se cere — în
Timii
..REFRACTARA“ BARU 107,7 I.I.L. SIMERIA 87,6 sarul dc pomi se vor reali­ că şi alte lucrări hotărîtoare spiritul sarcinilor desprinse martie
G.I.G.C.L. DEVA 103,5 O.G.A. DEVA 87 za la I.A.S. Simeria şi C.A.P. pentru soarta producţiei de din cuvîntarea secretarului dar re
„AVICOLA“ MINTIA 102,1 F.P.N.C. MINTIA 71,6 Sîntandrei, iar modernizările fructe. Se constată însă că în general al partidului, tovară­ riabil,
senin
se fac la C.A.P. Căstău, Ro- toate unităţile care au pre­ şul Nicolae Ceauşescu, la sufla i
moşcl, Sîlvaş, Beriu,' Orăştie, văzute sarcini de plantare a recenta Consfătuire dc lucru cări ti
Noi premiere la Teatrul de stat „Valea Jiului" Romos, Unirea, Deva şi A- pomilor sînt mult întârziate de la C.C. al P.C.R., o im­ est. Te
a* cup
sociaţia pomicolă Totcşti. Cu şi se desfăşoară destul de plicare mai activă şi din şi min
Teatrul de stat „Valea ga, ascuţită satiră la adre­ lul cu piesa „Pluta medu­ excepţia a cîtc 3—4 ha ră­ anevoios lucrările la săpatul partea inginerilor coordona-' va sei
Pcnti
Jiului“ oferă publicului său sa farsei electorale burghe­ zei“, de Marin Sorescu, un mase nedesfundate pînă la gropilor. Iată de ce condu­ tori horticoli din consiliile Vreme
re. Ce
noi spectacole de calitate. ze. Spectacolul este realizat cald poem adus puterii o- începutul acestei luni la cerile unităţilor agricole şi unice agroindustriale, pre­ treptat
cum şi a specialiştilor dc la
Beriu şi
C.A.P. Sîntandrei,
consiliile populare au dato­
mului de a învinge. De
Recent a avut loc premiera în regia lui Marcel Şoma. data aceasta, regia poartă Romoşel, terenul este pregă­ ria să asigure mobilizarea u- Trustul judeţean pentru hor­ cale.
cu piesa „Bulevardul îm­ Se află, de asemenea, în semnătura lui Florin Fătu- tit şi mai trebuie doar ni­ nor forţe suplimentare la ticultura. viciu,
păcării“, de Aurel Baran- ajunul premierei, spectaco­ lescu. velat pentru a se putea efec­ realizarea acestei lucrări. N. TlRCOB