Page 18 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 18
ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI INCIRCUMSCRIPŢIILE ELECTORALE ALE M.A.N.
«le chimie
Cuprinzătoare sinteză a unor Mas mult si mai Jbine, în folosul tării,
iţii pentru e-
'oileton t w * v
OREI - 15,30 —
■\ V E DIRECTA dialoguri fructuoase , pentru bunăstarea oamenilor
,ATUL SPOR-
( CULTURII :
INARE POPU-
IATENEASCA, Astfel poate fi caracteri de deputaţi pentru M.A.N., Lung, Teodor Roşea, Ilie Adunarea cetăţenească să sporească productivita pentru a da viaţă Progra
\ IN CAPITA- zată adunarea cetăţenească a arătat că unele din pro Vişa, Aurel Boloţ, Simion din oraşul Haţeg, în cadrul tea muncii, să reducă con mului partidului, hotărîri-
ILEJUL ALE- ce a avut loc ieri la Brad blemele ridicate în cadrul Chifor, Mihai Cărăbaş, Ma- căreia alegătorii din cir sumurile de materii prime, ior Congresului al XII-lea.
2 LA 3 MAR-
şi în cadrul căreia alegă adunărilor cetăţeneşti pen ria Mocanu şi alţii, repre cumscripţia electorală nr. 5 materiale, energie şi com în cuvîntul său, tovarăşa
patriotice Şi tori din circumscripţia e- tru depunerea candidaturi zentând diverse categorii a M.A.N. • s-au - întâlnit cu bustibil, să obţină beneficii Maria Flucsă a reliefat ma
nare lectorală nr. 9 Brad a lor, al întîlnirilor de lucru, de cetăţeni din Brad şi co tovarăşa Maria Flucsă, ad cît mai mari. rile realizări obţinute de
seri junct al ministrului comer- In cuvîntul tovarăşilor
al M.A.N., cuprinzînd oraşul au avut un caracter de munele aparţinătoare cir poporul român, sub con
) prin ţara Brad, comunele Vaţa de larg interes. Astfel, con cumscripţiei nr. 9 a M.A.N., . ţului interior, candidat de Teodor Pătescu, directorul ducerea Partidului Comu
XI) struirea în Brad a unei au exprimat larga lor ade deputat pentru Marea Adu întreprinderii de bere, Si- nist Român, în construcţia
populară Jos, Bulzeştii de Sus, Baia nare Naţională, cu candi donia Mureşan, tehnician
n creţii de Criş, Tomeşti, Luncoiu case de cultură, schimba ziune la programul parti socialistă, în edificarea so
<le cintece de Jos, Vălişoara, Băiţa, rea profilului unuia dintre dului, dorinţa de a parti daţii de deputaţi în consi la Cooperativa meşteşugă cietăţii socialiste, multila
aJ. cele două licee existente în liile populare judeţean, o- rească „Retezatul“ Haţeg, teral dezvoltate, succesele
Crişcior, Bucureşci, Buceş, cipa nemijlocit la înfăptui
Blăjeni şi Ri.biţa, s-au în- oraş, dezvoltarea sisteme rea celor propuse în cam răşenesc şi comunale — ca Gruia Şerbănescu, primarul oamenilor muncii din jude
afflBBBHflBBBI lor de termoficare şi ali dru de manifestare plenară comunei Boşorod, Florica ţul Hunedoara, din oraşul
tîlnit cu candfdaţii de depu pania electorală. Ei au dat
taţi din circumscripţia mentare cu apă a oraşului, glas dragostei neţărmurite a democraţiei noastre so- Barbu, preşedintele comi Haţeg şi comunele care fac
crearea de noi locuri de 'cialiste — a prilejuit un tetului orăşenesc de cultu parte din circumscripţia V
M.A.N. — Voicu Faur şi a poporului pentru partid nou şi fructuos dialog pri ră şi educaţie socialistă, lectorală nr. 5 a M.A.N.,
Teodor Feier — şi cele muncă pentru femei şi al şi secretarul său general, to
( I: G,00 Ra- tele au constituit motivul varăşul Nicolae Ceauşescu. vind căile şi mijloacele de Axente Viţionescu, preşe obiectivele de viitor care
diraineţii. ® judeţene. Adunarea a fost unor dese intervenţii la în realizare cu succes în viaţă dintele C.A.P. Haţeg, Va- vor marca noi trepte de
jăteşte pentru deschisă de către tovarăşul Dezvoltarea în zonă a in leria Secan, primarul co
Radiojurnal ; Loghin Dineş, prim-secretar tâlnirile de diferite nive dustriei constructoare de a sarcinilor economice, so progres şi civilizaţie în
presei; 8,10 luri ale candidaţilor de de ciale şi cultural-educative, munei Sarmizegetusa, Ioan dezvoltarea economico-so-
odiilor; 9,00 al Comitetului orăşenesc de putaţi. maşini miniere, stabilizarea din domeniul edilitar-gos- Birău, directorul întreprin cială a ţării, a fiecărei lo
tiri; 9,05 Răs- partid, primarul oraşului în învăţămîntul tehnic a
tătorilor; 10,00 Brad. ' Problemele ridicate de cadrelor de specialitate de podăresc. derii de prelucrare a legu calităţi, în creşterea bună
tiri; 10,05 Ra- cetăţenii comunelor care Acest nou dialog a fost melor şi fructelor Haţeg, stării şi fericirii oamenilor.
femeilor; 10,35 în preludiul acestei adu fac parte din circumscrip bază, îmbunătăţirea asisten marcat de grija şi preocu Viorel Mariş, directorul Adunarea a fost o mani
cîntec, Româ- nări cetăţeneşti, la care au ţie au avut, de asemenea ţei medicale de specialita parea oamenilor muncii din I.C.S. mixtă Călan, Ioan festare caldă, de profund
etin de ştiri ; ţinut să fie prezenţi peste te, perfecţionarea informa
socialismul, cîteva puncte de confluen industrie şi agricultură, din Catană, secretar adjunct ataşament faţă de partid,
îs mul — cilii 4 700 de alegători, au avut ţă. Acestea sînt fie moder ţiei turistice în zonă, mai construcţii pentru ca, ac- al Comitetului orăşe faţă de conducătorul iubit,
Avanpremieră loc alte dialoguri cu can nizarea unor drumuri de buna repartizare şi folosire ţionînd în spiritul sarcini nesc de partid Haţeg, cel mai stimat şi preţuit
1
00 Buletin de
: vis ta muzi câ didaţii de deputaţi, pe pro acces, fie extinderea servi a fondului locativ şi altele, lor şi indicaţiilor cuprinse a fost exprimată ho- fiu al poporului, tovarăşul
ini amator ; bleme concrete ale oraşului ciilor de comerţ şi prestări au constituit elemente noi în cuvîntarea tovarăşului tărîrea de nestrămutat a Nicolae .Ceauşescu, de nu
dialog; 13,00 şi comunelor din circum Nicolae Ceauşescu, secreta comuniştilor, a oamenilor
13,20 Noi, ju- sau îndiguirea unor cursuri în dialogul celor doi can mele căruia sînt strîns le
î,00 Club uni- scripţie. de apă ori redarea în cir didaţi de deputaţi în ca rul general al partidului, la muncii, a tuturor cetăţeni gate măreţele victorii ob
Radiojurnal ; Sintetizînd aceste dialo cuit a unor terenuri agri drul adunării cetăţeneşti de Consfătuirea de lucru de lor, fără deosebire de na ţinute de poporul român în
şi organizare guri, tovarăşul Teodor Fe cole. la C.C. al P.C.R. din 25—26 ţionalitate, de a n,u precu
16,40 Satul ieri după-amiază . de la edificarea noii orânduiri —
vatră de cîn- ier, care a luat cuvîntul în în cuvîntul lor, tovară Brad. februarie a.c., să îndepli peţi nici un efort pentru garanţia mersului victorios
3ţe ; 17,00 Bu numele celor doi candidaţi şii Victor Almăşan, Ionel ION CIOCLEI nească în bune condiţiuni înfăptuirea politicii interne al ţării pe drumul socialis
ri ; 17,05 Uni- sarcinile planului de stat şi externe a partidului şi
îi ; 17,30 In- mului şi comunismului.
listice; 17,45 la ’ producţia fizică şi sor statului, de a acţiona cu în încheierea’ adunării,
•>tice laureate Spre noi izbânzi socialiste timentală, să ridice nivelul întreaga lor capacitate şi formaţiile casei orăşeneşti
ilui naţional tehnic-calitativ al produc putere de muncă, strîns u- de 'cultură au prezentat
nâniei“; 18,00
00 Tara-ntrea- (Urmare dii, pag. I) precum şi în viitorii ani. celorlalte ramuri ale pro ţiei, să folosească cît mai niţi în jurul partidului, a-1 spectacolul „Votăm cu
nă;' 20,30 Rc- Alţi vorbitori — Ioan ducţiei materiale, în spori deplin capacităţile de pro secretarului său general, to ţara !“.
ui; 20,40 Ca- indisolubil legat de grija Carpineţ, de la C.M.V.J., rea rolului ştiinţei şi teh ducţie şi forţa de muncă, varăşul Nicolae Ceauşescu, N. BADIU
22,00 O zi în-
3,00—5,00 Non pe care partidul, secretarul juristul Ioan Bardac, pen nicii, a învăţământului, cul
nocturn. său general, tovarăşul sionara Ileana Hamz, me turii şi artei, în edificarea
Nicolae Ceauşescu, o poar dicul Ioan Rădulescu — au societăţii socialiste multila
tă statornic* minerilor. Vi remarcat că înfăptuirea teral dezvoltate — condiţii Înfrăţiţi in muncă si in viată ¿66
zitele de lucru ale tovară chemării secretarului gene primordiale ale creşterii
SCE2I2aS3SSEJ şului Nicolae Ceauşescu în ral al partidului de a face continue a nivelului de trai
Valea Jiului, programele din Valea Jiului un puter al întregului nostru popor, • Ieri a avut loc la Casa de ale caselor de cultură din Meritul reuşitei spectacolu
li lui Sanchez elaborate din iniţiativa sa nic centru de civilizaţie şi ale progresului, prosperită cultură din Deva spectacolul Deva şi Orăştie, dansurile lui revine alît formaţiilor
năr şi liber în scopul sporirii produc cultură este şi o chemare ţii şi prestigiului interna „înfrăţiţi în muncă şi în via populare maghiare de la participante, cît şi creatorilor
DOARA : Un
Dd (Flacăra); ţiei de cărbune şi al ridi la muncă asiduă pentru ţional al României. ţă“, organizat de Consiliul Şcoala generală nr. 12 Hune săi: Eugen Burza — autorul
trebuie (Ar- cării nivelului de trai al realizarea programelor sta Vorbitorul a remarcat, de judeţean Hunedoara al Fron doara, Liceul de construcţii libretului, Mircea O coş şi Ti-
l o stea că- celor care scot şi ajută la bilite, angajîndu-se să ac asemenea, eforturile oame tului Democraţiei fi Unităţii Deva, Căminul cultural Cris
uistructorui) ; scoaterea cărbunelui sînt tus Bur ducea — coregrafie şi
Răzbunarea ţioneze cu toată răspunde nilor muncii din judeţul Socialiste în colaborare cu tur, Clubid sindicatelor Vul regie, Vasile Molodeţ şi Şte
(Unirea) ; dovezi convingătoare în a- rea şi devotamentul pentru nostru, din Valea Jiului, Comitetul de cultură fi edu can şi cele germane dc la fan Ruduţ, care au semnat
:nia apaşilor cest sens. împlinirea acestui dezide pentru transpunerea neclin caţie socialistă fi consiliile Şcoala generală nr. 1 din partea muzicală a progra
Certificat de
(Republica) ; Pe de altă parte, partici rat. tită în viaţă a Programului judeţene -ale oamenilor mun Hunedoara şi căminelor cul mului.
mnul Miliard panţii la adunare au sub A luat apoi cuvîntul to partidului, îndemnînd pe cii de naţionalitate maghiară turale din Aurel Vlaicu şi Spectacolul, prezentat în a-
JLCAN : O liniat, pe bună ■ dreptate, că varăşul Ion Ciucu, care a minerii, constructorii, texti- fi germană. La realizarea Iui Romos.
toare (Lucca- este de datoria lor să-şi prezentat un amplu tablou listele, pe toţi oamenii ceste zile Ce premerg alege
î de dragoste fi-au dat concursul nume Bucuria vieţii şi muncii în rilor dc la 0 martie, consti
Muncitoresc); sporească în viitor şi mai de realizări obţinute de po muncii de aici de a pune roase formaţii artistice de la frăţite pe ateste plaiuri ro tuie o nouă şi elocventă de
aţi-1 pe com mult efortul pentru înfăp porul nostru, sub conduce întreaga lor capacitate pri casele de cultură, căminele
pui) ; PETRI- tuirea neabătută a sarcini rea partidului, în actuala cepere şi dăruire în slujba mâneşti, a unirii în simţă monstraţie, pe planul activi
[a (Muncito- lor ce le revin în ultimul culturale sau şcoli din judeţ. minte şi visuri este exprima tăţii artistice, a unităţii de
wSA: Mateiaş legislatură, în dezvoltarea cauzei înfloririi multilate Spectacolul literar-muzical- tă şi de finalul realizat ma nezdruncinat a întregului po
iitoresc); U- an al cincinalului actual, industriei şi agriculturii, a rale a patriei socialiste. coregrafic se deschide cu un gistral prin prezenţa în sce
nera cu fe- por în jurul partidului, a ho-
tare (7 ? T o- emoţionant tablou în care nă a tuturor formaţiilor, în tărîrii tuturor oamenilor mun
D : Uragan artiflii amatori, reprezentanţi acordurile cîntecului „Parti cii — români, maghiari, ger
r arone — se-ţ ai oamenilor muncii români,
aua roşie)_; dul, Ceauşescu, România“. mani fi de alte naţionalităţi
O bucată maghiari, germani, înfrăţiţi La reuşita spectacolului au — de a transpune în viaţă
ml) ; ORAŞ- în artă ca fi în muncă fi via mai contribuit şi formaţiile: hotărîrile Congresului al XII-
africanul — ţă, „uniţi prin fapte, cuget fi
tria); Ultima visare", dau glas nestăvilitu corul mixt maghiar al Clu lea al parlidultii, de a făuri,
orţii (Flacă- bului sindicalelor Vulcan, în deplină frăţie, viitorul lu
r -BAJ: Zbor lui lor crez faţă de partid, grupul folk, corul mixt şi re minos al României socialiste.
le cultură) ; faţă de întîiul bărbat al ţă citatorii Casei de cultură din
îl absolven- rii, t o v a r ă ş u l Nicolae Deva. VIORICA ROMAN
r); BRAZI : Ceauşescu, care le poartă pa
mia ; CA-
1 alb (Casa şii spre comuniste zări.
leargă după Cele trei grupuri vocale —
Drind (11 lu- românesc fi german din Ro-
\ : Moartea
(Mureşul) ; mos fi maghiar din Cristur
bila Sarah — anunţă momentul folcloric
:lari : a-
legea sigu- susţinut de tarafurile din
— seriile —A-
ic). Vaţa de Jos, Cristur şi Ro-
Invaginé din magazinul ele ertro-sport nr. 58 Haţeg. Acest magazin cite deservit dc per
sonal bine pregătit, in Irnnte cu responsabilul Octavian Buzdugan. mos, soliştii vocali şi for Mîine după-amiază, membrii cenaclului literar „Fla
maţiile de dansuri populare căra" din Hunedoara sint oaspeţi ai lucrătoarelor de la
■XPRES Ţesătoria de mătase, în cadrul unei şezători literare dedi
cate Zilei femeii. Cu. acest prilej, Biblioteca judeţeană va
LUCRĂRI amenaja şi o microexpoziţie de carte cu tematică
gerii din 5 DE ÎMBUNĂTĂŢIRE adecvată.
A PAJIŞTILOR -I>e la corespondenţii, voluntari © La Cîrjiţi se lucrează intens la terminarea construc
31, 25, 43,
în cadrul Fermei de pro ţiei clădirji administrative, unde va fi sediul consiliului
, 24, 45, 22, ducţie şi exploatare a pa popular, dispensarul medical uman şi miliţia. La această
jiştilor Orăştie se execută şoară activitatea comercia şi ambalajelor în După partid şi de stat, au pres lucrare participă în fiecare zr cetăţeni din toate satele co
cîştiguri : lă prin 13 unităţi (6 pentru Piatră. în ce priveşte re tat mai mult dc 600 ore de
un amplu volum de lu munei. Recent au început tencuielile.
crări pentru sporirea canti desfacerea mărfurilor cu a- ţeaua de prestări servicii muncă patriotică la fertili O O nouă ediţie la panoul „Aspecte din prevenirea şi
tăţii de furaje la unitatea mănunlul şi 7 de alimen pentru populaţie, recent a zarea cu îngrăşăminte chi stingerea incendiilor" al Grupului de pompieri, panou'am-
333¡58S&& de suprafaţă. Se află în taţie publică). Toate uni fost deschisă o secţie de mice şi executarea lucrări plasat in centrul oraşului, pe B-dul Dr. Petru Groza. Deo
a: plină desfăşurare fertiliza tăţile amintite funcţionea croitorie în salul Mihăi- lor de întreţinere pe mai sebit de instructiv şi educativ, acesta se bucură de multă
rea a 6 000 ha pajişti, iar ză în spaţii proprii, fiind leni. In curînd se va da în bine de 1 000 ha păşuni. La apreciere.
U pentru 6 pe 460 ha se vor înfiinţa construite în ultimele două folosinţă o brutărie în sa fertilizări s-a realizat a- ® Un număr mare de cumpărătoare ne-au rugat să
decenii cu sprijinul mem
frumoasă, pajişti semănate. Pe păşu tul După Piatră, iar secţia proape 80 la sulă din su transmitem mulţumirile lor „fetelor de la „Miraj" pentru
l. Cer va- nile alpine, în 'acest an, se brilor cooperatori, dispu- prafaţa prevăzută pe acest felul în care servesc clienţii, amabilitatea şi solicitudinea
1 zilei şi de zidari-dulgheri va fi
'Intui va vor efectua defrişări pe nînd de un fond de marfă an. S-au evidenţiat prin de care dau dovadă faţă de cei ce trec pragul magazi
i Intensifi- 400 ha. (Nicolae Toderici, diversificai., realizîndu-şi lu măriţii cu încă trei lucră contribuţia adusă P. Ser- nului. O facem astăzi, in ajun de 8 Martie, prin aceste
3in sud- Orăştie). tori. (Ion Coţoi, Deva). rînduri. Exemplul tinerelor comuniste Gabriela Durdun (res
minimă va nă de lună sarcinile de giu, tehnician, 1. Păulescu,
minus 10. LA DISPOZIŢIA plan la desfacere. în idli- M. Popcscu, Şt. Băiran. ponsabilă) şi Valerica Stroe e demn de urmat de cît mai
. Local se PRIN MUNCA multe lucrătoare din comerţ.
ă. POPULAŢIEI ma vreme au fost dale în 1. Drăgan, A. Simulescui, © Rubrica de astăzi „Deva. Actualităţi“ poartă numă
martie : DIN BUCEŞ — PATRIOTICA
le încălzi- UNITĂŢI COMERCIALE folosinţă: un magazin să-, 1. Zbor a, S. Coţolan, A. rul 100 de ia apariţie,, Cu prilejul acestui jubileu, mulţu
înnoura tesc cu bufet la Slănija,, 7 ărariii cooperatori din Ciorogar, F. Varhedi şi mim tuturor colaboratorilor, care ne-au sprijinit în realiza
a ploi lo- ŞI DE PRESTĂRI rea ei şi... aşteptăm in continuare noi veşti.
de ser- Cooperativa de consum precum şi o magazie pen Sîntămăria-Orlca, mobilizaţi M. Vulc. (T. Dchelean, Sîn-
iriga).
comunală Buceş îşi desfă- tru depozitarea mărfurilor dc organele locale de tămăria-Orlea). DOINA COJOCARU
