Page 20 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 20
in cadrul unei mari adunări populare, cetăţeneşti
T o v a r ă ş u l Nicolae parc şi de-a lungul între lături de tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, secretar gene gului traseu izbucneşte în Ceauşescu iau loc tovarăşa
ral al Partidului Comunist aplauze şi ovaţii, scandînd Elena Ceauşescu, tovarăşii
Român, preşedintele Repu pentru partid şi ' secretarul Ilie Verdeţ, alţi tovarăşi
blicii Socialiste România, său general, exprimîndu-şi din conducerea de partid şi
preşedintele Frontului De bucuria şi recunoştinţa de de stat, membri ai C.C. al
mocraţiei şi Unităţii Socia a-1 avea din nou în mijlo P.C.R. şi ai guvernului,
liste, s-a întîlnit, joi, 6 cul lor pc tovarăşul Nicolae membri ai Biroului Execu
martie, cu‘reprezentanţi ai Ceauşescu. tiv al Consiliului Naţional
. oamenilor muncii din cir T o v a r ă ş u l Nicolae al Frontului Democraţiei şi
cumscripţia electorală nr. 1 Ceauşescu şi tovarăşa Elena Unităţii Socialiste, ai Birou
„23 August“ şi cu oameni ai Ceauşescu, răspund cu deo lui C.C. al organizaţiilor
muncii, din Capitală în ca sebită simpatie acestor cal democraţiei şi unităţii so
drul unei mari adunări popu de expresii de preţuire. cialiste, reprezentanţi ai
lare, cetăţeneşti, organizată La sosirea pe platoul din organizaţiilor de masă şi
la Palatul Sporturilor şi faţa Palatului sporturilor şi obşteşti componente ale
Culturii în preajma alege culturii, tovarăşul Nicolae F.D.U.S., oameni ai mun
rilor de deputaţi în Marea Ceauşescu şi tovarăşa Elena cii din întreprinderi şi in
Adunarea' Naţională şi în Ceauşescu sînt întîmpinaţi stituţii.
consiliile populare care vor eu o vibrantă manifestaţie: într-o atmosferă solem
avea loc la 9 martie. Eve mulţimea aclamă minute în nă, răsună acordurile Im
nimentul a __ căpătat în a- şir pentru victoria în ale nului de stat al Republicii
ceastă frumoasă zi de în geri a Frontului Democra Socialiste România.
ceput de martie dimensiu ţiei şi Unităţii Socialiste, Cuvîntul de deschidere
nile unei veritabile sărbă pentru viitorul luminos al adunării este rostit de
tori, încununînd în chip al României. Din mii tovarăşul Gheorghe Pană,
strălucit campania electo de piepturi se scandea prim-secretar al Comitetu
rală din acest an, miile de ză „Ceauşescu — P.C.R.“, lui municipal Bucureşti al
întruniri ale candidaţilor „Ceauşescu deputat — în P.C.R.. primarul general ul
F.D.U.S. cu alegătorii care al ţării mare sfat“ ! Capitalei.
au avut loc pe tot cuprin Din rîndul mulţimii se
sul ţării, constituindu-se în- desprind stoluri dd şoimi In continuare au luat cu
tr-un nou şi remarcabil re ai patriei şi pionieri, nu vîntul tovarăşii Virgiiiu
Aliată in faza de finali duse, Producţia industrială per al istoriei noastre con meroşi oameni ai muncii Stere, directorul întreprin
zare, campania electorală a judeţului a crescut de 23 temporane: care oferă frumoase buche derii de maşini-unelte şi
pentru alegerile de depu de ori faţă de 1938, iar cea Acest moment culminant te de flori tovarăşului agregate Bucureşti, Corne
taţi în Marea Adunare Na agricolă — de 3,2 ori faţă al campaniei electorale a Nicolae Ceauşescu şi tova lia Filipaş, secretar ai Con
ţională şi în consiliile popu de 1950. în perioada 1950— reliefat cu pregnanţă voin siliului Central al U.G.S.R.,
lare a prilejuit candidaţi 1979, numărul locurilor de ţa zecilor de mii de oameni răşei Elena Ceauşescu. Dumitru Gîrleanu, munci
lor şi deopotrivă alegători muncă a crescut de peste 3 ai muncii din circumscrip în această atmosferă de tor la întreprinderea de u-
lor, tuturor organizaţiilor ori, retribuţia medie a per un puternic sufiu democra tilaj chimic „Gri vi ţa Ro
componente ale Frontului sonalului muncitor de 6,3 ţia electorală nr. 1, — tic şi afectiv, tovarăşul şie“, Elena Verona, Burtea,
unde candidează secretarul
Democraţiei şi Unităţii So ori, iar volumul mărfurilor general al partidului —, a Nicolae Ceauşescu şi tova secretar al Comitetului de
cialiste, din întregul judeţ, vîndute populaţiei (¡e 15,5 tuturor locuitorilor Capita răşa Elena Ceauşescu, cei partid la întreprinderea de
desfăşurarea unei bogate ori. Din fondurile statului lei, ca şi cea a întregii lalţi tovarăşi din conduce confecţii şi tricotaje Bucu
activităţi politico-ideologi- şi cu sprijinul statului s-au noastre naţiuni, de a acor rea de partid şi de stal se reşti, Mihai Hîrjău, secre
ce şi cultural-educative construit peste 81 000 apar da şi pe mai departe votul îndreaptă către imensa sa tar al C.C. al U.T.C., Ca
consacrate mobilizării co tamente. în prezent, 73 la lor de inimă şi conştiinţă lă a Palatului sporturilor melia Manecuţă, studentă
lectivelor de oameni ai sută din populaţia judeţu pentru alegerea ca deputat şi culturii care găzduieşte la Institutul Naţional de
muncii la îndeplinirea sar lui locuieşte în mediul ur în Marea Adunare Naţio marele eveniment, pavoa
cinilor din ultimul an al ban, faţă de numai 17,1 la zată sărbătoreşte. chimie, Dinu Daniliue,
cincinalului actual. sută în 1948. Industria hu- nală a tovarăşului Nicolae Apariţia la tribuna ofri preşedintele C.A.P. Gurbă-
pundere comunistă de to Ceauşescu, primul bărbat şi neşti judeţul Ilfov şi Radu
Prinlr-o fericită succe varăşul Nicolae Ceauşescu. nedoreană ocupă locuri de cetăţean al ţării. cială a tovarăşului Nicolae Voinea, rectorul Institutu
siune, campania electorală Prin munca plină de în prim rang la producţia de Ora 15,15. în faţa Pala Ceauşescu este întîmpinată lui Politehnic din Bucu
are loc la scurtă vreme du sufleţire depusă de întregul minereu de fier, huilă coc- cu vibrante manifestaţii de reşti.
pă cel de-al XII-lea Con nostru popor, sub conduce sificabilă, energie electrică, tului sporturilor şi cultu bucurie şi dragoste, miile
rii, pe aleea centrală şi în
gres al partidului, care a rea partidului, la sfîrşitul cocs metalurgic, fontă, oţel, împrejurimi, se află peste de participanţi ovaţionînd Primit cu multă căldură
stabilit orientările funda actualului cincinal produc laminate, fire şi fibre arti 100 000 de cetăţeni dornici în picioare, minute în şir, şi însufleţire, eu sentimen
mentale pentru dezvoltarea ţia industrială globală va fi ficiale, minereuri comple să-i facă tovarăşului pentru partid şi secretarul te de fierbinte dragoste şi
economico-socială a ţării în de 53 de ori mai mare de- xe etc. său general, pentru alege profundă stimă, ia cuvîn
etapa următoare, corespun cît cea obţinută în 1938. Prin etalarea cu o ade Nicolae Ceauşescu o primi rea celui dinţii fiu al ob- tul tovarăşul NICOLAE
zător obiectivelor cuprinse Succese remarcabile au fost vărată mîndrie patriotică a re entuziastă, pe măsura ştei ca deputat în Marea CEAUŞESCU.
în Programul de făurire a dobîndite în agricultură, în marilor realizări • obţinute simţămintelor de nestin.-.ă Adunare Naţională, pentru Ampla cuvîntare rosti
societăţii socialiste multila dezvoltarea ştiinţei, învă de poporul nostru, campa dragoste pe care i .le poar victoria în alegeri a Fron tă de tovarăşul Nicolae
tă.
teral dezvoltate şi înainta ţământului şi culturii, a fost nia electorală formează, în tului Democraţiei şi Unită Ceauşescu a' fost urmărită
La sosirea coloanei ofi
re a României spre comu înfăptuit un vast program acelaşi timp, un minunat ciale de maşini, mulţimea ţii Socialiste.
nism. Aceasta a prilejuit de ridicare a nivelului de prilej de evidenţiere con prezentă la intrarea în
relevarea marilor transfor vingătoare a perspectivelor în prezidiul adunării, a- (Continuare în pag. a 4-a>
mări revoluţionare înfăptui trai, a avut loc un intens minunate deschise patriei
te de poporul nostru, sub proces de perfecţionare a socialiste de programele a- Consfătuirea privind perfaoţîoiiarea pregătirii
conducerea partidului, în .relaţiilor de producţie şi doptate de cel de-al XII-
sociale, de organizare pe
procesul edificării orândui lea Congres al Partidului profesionale a forţei de muncă din minerii
rii noi, socialiste, însemnă baze ştiinţifice a conducerii Comunist Român, aceste
societăţii, de dezvoltare a
tatea excepţională a reali democraţiei socialiste. < documente constituind, în La Casa de cultură din Congresul al XII-lea al constituit un deosebit de
zărilor dobîndite în perioada fapt, programul electoral Eetroşani s-a desfăşurat partidului. util schimb de experien
inaugurată de Congresul al în contextul naţional ju al Frontului Democraţiei şi ieri o consfătuire cu te Organizată de secţia de ţă menit să impulsione
IX-lea al partidului, pe deţul nostru se înscrie cu Unităţii Socialiste. în con ma : „Preocupări pentru propagandă a Comitetului ze întreaga activitate de
rioada cea mai rodnică în rezultate de prestigiu în textul acestei realităţi, în perfecţionarea pregătirii judeţean Hunedoara al perfecţionare a pregătirii
împliniri din toată istoria toate domeniile, în special Manifestul Frontului Demo profesionale a forţei de P.C.R. şi Comitetul muni profesionale a tuturor celor
patriei, nemijlocit legată de în asigurarea bazei de ma craţiei şi Unităţii Socialis cipal de partid Petroşani, ce muncesc în minele din
activitatea desfăşurată cu terii prime, cărbune şi mi te se spune : muncă din minerit, în con în colaborare cu redac Valea Jiului, să generalize
exemplară pasiune revolu nereuri complexe, metal, e- sens cu complexitatea noi ţia revistei „Munca de ze experienţa bună acumu
ţionară şi profundă răs- nergie electrică şi alte pro (Continuare în pag. a 3-a) lor obiective stabilite de partid“, consfătuirea a lată în acest sens la între
prinderile miniere Faro-
şeni, Lupeni, Petrila şi
I Bărbăteni.
S-au conturat de aseme
i nea, o serie de idei şi pro
* htznedotneme ISIS puneri, noi iniţiative pen
consiliile
oamenilor
tru
Din monografia comunei
î amm% electoral 19M? Romos se pot afla multe a- simit o fintină în izlazul spune că am crescut deo muncii, organizaţiile de
comunal“...; „Comuna Ro
dată. h-am să intru în a-
mănunte privitul viata a- mos a progresat mult din mănunlc. Au fost electrifí sindicat şi de tineret care
\ şezării, încă din timpurile 1918 piuă uzi (anul 1935 — cale 4 sute. S-au construit : — sub îndrumarea directă
neolitice şi pînă în zilele n.n.)... s-au înfiinţai 3 pră peste 200 casc noi. un dis şi permanentă a organelor
\ noastre. Mulţimea (latelor vălii“. pensar medical uman şi li şi organizaţiilor de partid
•l geografice, istorice, politi A doua perioadă este nul veterinar, brutărie cu — sînt chemate să acţio
\ ce, sociale şi culturale cre cea a zilelor noastre, care o capacitate anuală de 600 neze mai stăruitor, cu mai
s ează oricărui cititor o ima ocupă un spaţiu larg în tone pline, trei poduri de multă fermitate în direcţia
gine revelatoare asupra tre monografie şi consemnează ridicării nivelului pregăti
\ beton, şcoală cu 7 săli de rii profesionale a forţei do
* cutului şi prezentului loca tot ce s-a realizat de cirul clasă, două laboratoare şi muncă din minerit.
lităţii — azi centru (le co tara a păşit pe făgaşul so
! mună. Dar mai ales două internat, un cămin cultural
N perioade reţin în mod deo cialismului. Pentru această în Pişchinfi, un magazin u- In pagina a H-a
I sebit atenţia, prin realismul perioadă ne-am desprins niversal în Vaidei şi trei
însă de filete monografici
N şi contrastul pe care ie evi şi ne-am adresat cîlorva lo magazine mixte cu bufete
î denţiază. cuitori .ai comunei, de fapt, în celelalte sate...
Prima perioadă o recon unii dintre cei ce au aju mîndrie despre cele 4 coo
S Primarul povesteşte cu
! stituim din documente ale tat la edificarea el. perative agricole de pro
vremii, pe care monografia — Fără să uităm „reali
le consemnează şi din care ducţie, despre complexul de
\ zările“ din anii interbelici, îngrăşare şi reproducţie a
cităm: „Comuna Va idei (azi consemnate în monografic, porcilor, despre secţiile de Ce trebuie
i sat al comunei Romos — pentru comparaţie, povesli- mecanizare a agriculturii,
s n.n.)... realizări în anul ţi-ne tovarăşe primar Ioan despre grajdurile, saivane sâ ştim
1^34 — s-au construit 4 Căstăian, cum arată astăzi
! fînlîni, din care 3 în pă le, magaziile de cereale şi
> comuna Romos. toate cile s-au mai con- despre
şunea comunală“ ; „Comu — Eu sînt primar de
\ na. Rişchinfi (de asemenea, cinci ani, dar, ca locuitor GH. PAVEL votul de Ies
Dispensarul medical din co mmia Romos. sat component astăzi — al comunei — şi încă unul
i Foto : VIItGIL ONOIU n.n.)... în anul 1935 s-a con- dintre cei tineri — pot (Continuare în pag. a 2-a) 9 martie
