Page 25 - Drumul_socialismului_1980_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

LA 9 MARTIE-CU TOTII LA VOT © £ ljP El
f

10.00 Partid
Puternică manifestare a unităţii poporului în jurul dere economic şi social a \ versul
tuturor localităţilor tării au i 10.20 Tcleci
ciul:
partidului, vibrantă chemare ia muncă H A Ţ E G Í P 1 fost puse în funcţiune în o- 1 12.05 Conte
~Gcnt
raşul Haţeg o fabrică de ţ
V îlmUufe h&n&toiene : bere, o fabrică de pîine, o i 12.00 De la
stafie de mixturi asfaltice, ’
şi răspundere socială, la afirmare statornică \ in< amsl etec&araZ 193Q s-au extins şi modernizat a- ţ 15.00 Alterr
--------- — batorul şi l.P.I.L'.F., două t ® Te
Austr
a politicii externe a României noi hale pentru mobilă şi î vis“ Fi
accesorii metalice la secţia 1
&
Ipostaze ale unei dezvoltări de mobilă din Haţeg a ţ Timiş
l.P.L. Deva, a intrai par- i
Mare
' (Urmare din pag. I) ce stau în faţa clasei mun­ principiilor şi normelor- so­ ţial în exploatare o ihgră- ) 18.35 Săplă
citoare, ţărănimii, a inte­ cietăţii socialiste, al rolului mereu ascendente.- şătorie pentru 3 '200 bovine, \ 18,50 1001 •
şi tehnicii, a învăţămîntu- lectualităţii, a întregului organizaţiilor de masă şi la fermele zootehnice ale 19.00 Teleji
lui, culturii şi artei, a tutu­ popor. în, acest context, un obşteşti, organelor adminis­ C.A.P. Haţeg şi Silvaş, a \ 19.20 Mîine
ror domeniilor producţiei loc important revine, aşa trative şi de drept. „Întreaga populaţie a ora­ torilor oraşului se prelimi­ fost introdusă reţeaua de \ 19.35 Itomn
materiale şi spirituale, a cum .se/sublinia şi în cu- în concordanţă cu poli­ şului Haţeg este dornică să na ca prevederile planului apă, iar ta plantaţiile de s 20.05 Omaf
fost permanent însoţită de vîntarea la recenta Consfă­ tica internă a partidului şi facă totul pentru ca urbea cincinal la producţia indus­ pomi fructiferi s-au execu­ din
creşterea sigură a nivelului tuire de lucru de la C.C. statului nostru, tovarăşul noastră să înflorească, să se trială să [ie realizate cu cel tat lucrări de modernizare. s nizat
de trai al întregului nos­ al P.C.R. — ramurilor ex­ Nicolae Ceauşescu a reafir- dezvolte, să devină real­ puţin o lună înainte dc în­ Intenţionăm să realizăm noi \ ţi o na
anului
Vedeţi
cheierea
mente un. oraş modern“, ne
tru popor, relevîndu-se ast­ tractive ale industriei, în­ Jtnat orientările şi principii­ spunea tovarăşul loan Ga- dumneavoastră, ne spunea zone verzi şi să plantăm \ prilej
fel cu mare forţă de con­ tre care cea carboniferă, cu le ce călăuzesc ţara noas­ tană, secretar adjunct al în continuare tovarăşul pe mari suprafeţe flori, ar­ mart
vingere că singurul ţel al însemnată pondere în eco­ tră pe plan • internaţional, comitetului orăşenesc de Gheorghe Popescu, e fără bori şi arbuşti ornamentali, \ 20,55 Film
politicii partidului este e- nomia judeţului nostru. A- fermitatea României socia­ partid. Am reprodus aceas­ îndoială importantă îndepli­ astfel incit oraşul să fie \ Conif
dificarea societăţii care să pelul făcut în atîtea rînduri liste de a acţiona neabătut tă afirmaţie întruni ni se nirea planului dar eu con­ mai frumos, mai bine gos­ wing
asigure împlinirea multila­ minerilor privitor la creşte­ pentru soluţionarea pe cale pare că ea exprimă cu fi­ sider la fel de importanl podărit \ 21,45 Telej
t
terală a personalităţii u- rea producţiei de cărbune paşnică a problemelor ce delitate atmosfera — deo­ şi un alt aspect. La Lóale „De toate acestea benefi­ 1 © M
vot !
mane. capătă astfel proporţiile definesc actuala situaţie sebii de favorabilă — crea­ unităţile de pe raza oraşu­ ciem în primul rînd noi —
Actuala campanie electo­ reale ale unui imperativ internaţională. tă in jurul ideii de dezvol­ lui se lucrează acum la un a reluat ideea tovarăşul
loan Calanăi. Haţegul ofe■
nivel tehnic avansul. Omul
rală, caracterizată printr-o major al operei constructi­ Cuvin tarea secretarului tare, holărîrii dc a merge ...............,........ „ .................................................. ... . t
r L
puternică mobilizare a în­ ve pe care o desfăşurăm. general al partidului, tova­ înainte pe drumul pe care nu numai că arc un loc de ’ cetăţenilor săi, dar mai l
v- i
/ in /i i-1 / a »■ -r 11 c 11/o caice? "
,»î/i <•
tregului popor pentru fina­ Un loc important în cu- răşul Nicolae Ceauşescu, la s-a cucerit o distincţie care muncă, dar are marca şan­ ales tinerilor, reuşite şanse , EWSS
lizarea cincinalului actual vîntare îl ocupă perfecţio­ marea adunare din Capita­ spune de la sine ceva — să de ase afirma personal“. de afirmare. Pentru ca ora- 1
şului să i se deschidă mi- ţ
Ii U CUR
şi trecerea ia înfăptuirea narea continuă a relaţiilor lă, însoţită de calda şi en­ locul III pe judeţ în între­ Se adaugă la acestea in­ nunale perspective vom pu- i ‘Jvioprogni
obiectivelor şi sarcinilor sociale ,şi de producţie, a tuziasta aprobare a parti­ cerea dintre oraşe, în anul tensul proces de urbaniza­ ne cu întreaga convingere 1 Radio jur*
stabilite de cel de-al XII- sistemului şi formelor noas­ cipanţilor, a marii mulţimi 1978, pentru gospodărirea şi re despre care cu mîndrie umărul la înfăptuirea a lot ţ presei ; i
lea Congres al partidului, tre democratice, afirmarea de oameni care s-au aflat înfrumuseţarea localităţilor. ne-a vorbii tovarăşa Maria ce s-a prevăzut în acest < cililor; 9,(
„Ideea aceasta, a efortu­
P,05 Varie
Bajura, şeful oficiului admi­
reprezintă, în fapt, una din mai puternică a principii­ în imediata apropiere a Pa­ lui continuu pentru a merge nistraţiei locale al consiliu­ scop. l-am dori însă ora- i Buletin <
perioadele esenţiale care lor eticii şi echităţii socia­ latului sporturilor şi cultu­ mereu înainte, afirma tova­ lui popular al oraşului. şului nostru o nouă auto- t vista li te
p
Votaţi
marchează inaugurarea rea­ liste, care să asigure atra­ rii din Capitală, a întregu­ răşul Gheorghe Popescu, „S-a extins, în ultimii ani, gară, o stafie autoservice, o t 11,00 Bul
lizării efective a cerinţelor gerea' mai activă a tuturor lui nostru popor, definesc vicepreşedintele biroului e- reţeaua de apă şi canaliza­ casă de cultură corespunză- ’ A ti as cu
noii calităţi, afirmării pu­ oamenilor muncii, indife­ cu prisosinţă atmosfera de xecutiv al consiliului popu­ re cu peste 11 km; s-au loare cerinţelor..“. \ alege pe
program
ternice a revoluţiei tehni- rent de naţionalitate, la re­ emulaţie generală ce domi­ lar al oraşului, dăruind tot modernizat. străzi, zone Cu' siguranţă că aceste o- ^ vanprem!
co-ştiinţifice, conturarea în zolvarea eficientă a proble­ nă activitatea întregului ceea ce noi putem şi tre­ verzi pe o importantă su- bieclive vor prinde curbul t Buletin
ţara noastră a elementelor melor economico-sociale cu nostru popor în preajma a- buie să. dăruim —, adică pralufă ; au fost predate la viafă Pe străvechea vatră ' terprete
popular ;
ce definesc depăşirea sta­ care se confruntă fiecare legerilor de deputaţi în munca noastră, puterea de cheie cetăţenilor oraşului a- Imfegană vor fi date curind \ 13,20 Ţar
rilor ; 15.
diului de ţară socialistă in colectiv. Sînt reliefate cu Marea Adunare Naţională creaţie, entuziasmul, con­ proape 1 400 apartamente ; în folosinţă un spital cu l de floare
curs de dezvoltare şi ajun­ deosebită pregnanţă cerin­ şi consiliile populare, pu­ secventa — exprimată în s-au modernizai şi extins cu 200 paturi şi policlinică, un nul cu
gerea la etapa dezvoltării ţa de a se acţiona mai ferm ternica unitate a poporului cifre, relevă că în 1985 noi peste 5 000 tn pătraţi spa­ cinematograf cu 350 de lo- j ziua ta
cală ; 18,
medii. pentru creşterea rolului în jurul partidului — ga­ vom ajunge la o producţie tiile comerciale, urmînd ca cari. o şcoală cu 16 săli dc \ 8 martie
Pornind de la, acest o- conducător al partidului în ranţii solide ale victoriilor globală ps locuitor aproa­ în anul viitor să se mai clasă şi alte obiective so- , 20,30 Azi
Cadenţe
biectiv fundamental, secre­ toate domeniile de activi­ pe’ dublă decît cea din dea în folosinţă la parterul cial-culturale. Sini perspec- 1 d io juma:
1980.
tarul general al partidului tate, a activităţii de edu­ de perspectivă ale naţiunii I Este vorba de un mare noilor blocuri ce vor fi con- Live frumoase pentru un o- ţ dans ; 24
a relevat exigenţe majore care a maselor in spiritul noastre socialiste. struite încă circa 2 000 mp raş cu locuitori harnici, ho- t 0,05—8,00
ţ salt calitativ, care are la spatii comerciale; beriefi- lărîfi să muncească cu în- * nocturn.
1 bază un important volum ciem de centrală telefonică treaga dăruire pentru ca, )
’ de investiţii acordat de că- automată, conectată la re- aşa cum spunea vicepreşe- i
\ tre stal, rezultatele obfinn- teaiia interurbană ; a fost dintele biroului executiv al j Ci
ţ te de către colectivele de modernizată canalizarea rin- consiliului popular, vechiul 1
I oameni ai muncii din oraş lui Galbena etc. De aseme- lîrg al Ţării Haţegului să ţ
1 în primii 4 ani ai actua- nea, potrivit indicaţiilor da- devină cît. mai curind o t DEVA:
ţ lului cincinal. Tinînd seama te de secretarul general al nouă perlă a tării (Patria);
(Arta);
de aceasta, dc hărnicia şi partidului de dezvoltare poJiţlst
i dăruirea în muncă a locui- continuă din punct de ve- V. PAŢAN O mui cî
ta); fîă
ză to are
Les_ agricultura PETROL
panterei
Unitatea de bunuri me­ Ulzana,
talice Brad. Formaţia de (7 Noiei
pauperii
lucru condusă (le OI ga insămnţirîfe au început, dar LUPENI
Cimpeanu, • execută monta­ (Cultura
rea scheletului dc umbrelă, Mark T
lucrare pe care o tace de (Munciţi
O dram
bună calitate. sînt şl acţiuni în restanţă ceafărul
Foto : V. ONOIU te de (
(Mineru
Lucrătorii ogoarelor din tăţi, care răspund nemijlocit nev a
Consiliul unic agroindustrial dc încadrarea în epoca opti­ toresc) ;
Călan sînt pregătiţi ca în a- mă şi de calitatea lucrărilor, la cui
brie) ; I
ceste zile să declanşeze se­
La întreprinderea de tricotaje Petroşani mănatul culturilor din pri­ să organizeze temeinic acti­ ne de 1
(St
I-Il
vitatea în vederea asigurării
ma epocă. Prim-vicepreşedin- folosirii cu randament ridi­ TTE : P
seriile l
tde consiliului, ing. loan Co- cat a tractoarelor şi maşini­ f rentieri
in centrul atenţiei — realizarea planului la taţi indicatorii nizatorii au acţionat cu for­ lor agricole, urmărind tot­ ra) ; G1
tuţiu, ne-a relatat că meca­
preşul «
cultură)
ţe sporite ia efectuarea ară­ odată respectarea cu stricte­ tea uni
stabilite
ţe
a
densităţilor
Aflată la început de păşi sarcinile de pian. Apreciind în ansamblu statat şi existenţa unor turilor şi discuirea terenului pentru fiecare cultură. BRAZI
drum, întreprinderea de Creşterea firească a pro­ activitatea întreprinderii, greutăţi obiective, care pentru însămînţâri. Interlocu­ LAN :
tricotaje Petroşani a „prins“ ducţiei fizice a fost şi este menţionăm preocuparea condiţionează realizarea torul ne-a făcut precizarea că O parte din mijloacele me­ (Casa c
RIA :
doar un an plin de pro­ corelată cu continua ridi­ constantă a tuturor mun­ sarcinilor de plan ale în­ în această săptămînă s-a de­ canizate au lucrat şi lucrea­ (Mureş ii
ducţie — 1979 — în care care a calităţii produselor, citoarelor în vederea redu­ treprinderii. Este vorba, clanşat semănatul ierburilor ză în continuare la fertiliza­ pentru
a realizai 449 000 bucăţi de în 17 luni de activitate, cerii consumurilor specifi­ îndeosebi, despre aprovi­ pe cele 175 hectare planifi­ rea terenului. La C.A.P. Vîl- TELIUC
rută —
tricotaje în 123 de modele. întreprinderea de tricotaje ce de materii prime, mate­ zionarea ritmică şi în can­ cate a se realiza în cadrul cele s-a încheiat fertilizarea rul).
Un an în care tînărul co­ Petroşani şi-a creat un bi­ riale auxiliare (ace de tri­ tităţile necesare cu materii fermelor de stat şi între­ suplimentară la culturile de
lectiv de muncă, a cărui nemeritat prestigiu în rîn- cotat, aţă), valorificarea prime de la diferiţi furni­ prinderii de pajişti. toamnă, acţiune care este în
medie de vîrstă nu depă­ dul unităţilor de acest gen resturilor de partizi, reali­ zori. Tovarăşa Maria Boy- curs de finalizare şi la cele­ ÎL
şeşte 23 de ani, s-a matu­ din ţară. La aceasta a con­ zarea de economii ia ener­ te, de la compartimentul In actualitate se află, de lalte unităţi, tinde îngrăşă-
rizat şi sudat, a cîştigat o tribuit în bună măsură şi gie electrică etc. în acelaşi ’ ADT, ne-a prezentat o si­ asemenea, declanşarea însă- mintele chimice s-au primit Rezult
mînţării mazării şi orzoaicei
bună experienţă, ceea ce tuaţie din care rezultă că pe suprafaţa de 270 hectare, mat tîrziu. Pentru însămîn- martie
i-a permis să demareze în anul 1979, minusurile la ţările de primăvară au fost Extr.
bine în 1980. Astfel, planul materia primă s-au ridicat care a fost repartizată cultu­ transportate în cîmp peste 56. 37,
Extr.
pe primele două luni din la peste 20 tone. rilor respective. O parte din 16 000 tone îngrăşăminte or­ 32, 85,
acest an a fost realizat la Pentru ca harnicul co­ terenurile repartizate acestei ganice. Trebuie impulsiona­ Fond
toţi indicatorii, în februa­ lectiv de muncă ăl între­ —culturi a fost arată, cxistînd tă însă îinprăştierea acesto­ lei.
rie înregistrindu-se chiar o colectivul de creaţie con­ timp însă trebiue arătat că prinderii de tricotaje Pe­ realmente condiţii ca semă­ ra în scopul asigurării con­
depăşire la producţia fizică dus cu responsabilitate şi mai sînt şi unele neajun­ troşani să obţină an de an natul să fie efectuat în cel diţiilor de pregătire a. patu­
de 2 000 bucăţi tricotaje. competenţă de tehniciană suri. Nu în toate compar­ rezultate tot mai bune, se mult trei-patru zile în fieca­ lui germinativ, evident la a- iv
— în 1980. colectivul Doina Marinaş, care ne-a timentele munca este te­ impune ca organizaţiile de re unitate. Suprafeţe mai ceastă acţiune impunîndu-se
nostru de muncă are de spus : meinic organizată, se mai partid, sindicat şi tineret mari destinate culturilor de să fie mobilizaţi şi membrii
mazăre sau orzoaica au coo­
îndeplinit sarcini mai mari — Avem concepute peste comit abateri de la disci­ ale unităţii să desfăşoare o perativele agricole din Ba­ cooperatori. Timpi
— releva inginera Cornelia 200 e modele şi pregătim plina tehnologică şi de pro­ activitate mai energică, să Pentru contribuţia adusă la ziua ii<
J
caldă, <
Iloiu. directoarea între­ deja alte noutăţi. Prin in­ ducţie. De asemenea, tre­ mobilizeze plenar toate riz, Boşorod, Strei, Ruşi şi pregătirea şi fertilizarea te­ ros. Vc
prinderii. Valoarea produc­ troducerea în lucru a fi­ buie spus că nu s-au luat forţele în vederea înlătură­ Bretea Română. Este prevă­ renului, merită să fie evi­ Vintul
ţiei globale este superioară relor tip „vîscoză“, de la măsuri operative, corespun­ rii aspectelor negative sem­ zut, de asemenea, ca peste denţiaţi mecanizatorii Lazăr intenstf
km/oră
cu 18 milioane lei celei din Lupeni, am reuşit să obţi­ zătoare în vederea reduce­ nalate, stabilirii celor mai 450 de hectare să fie culti­ Tămăşoi, Ion Tucolea, Ion tura m
1979. iar producţia fizică a nem efecte foarte frumoa­ rii fluctuaţiei din secţii, bune măsuri care să con­ vate cu rădăcinoase furajere, 0 şi 5 g
crescut cu 380 000 tricota­ se, de mare succes. Produ­ iar reparaţiile la maşinile ducă la un proces de pro­ fasole şi cartofi, acţiune ca­ Mladin, Gherasim Si-coe, Pe­ intre 5
Lh d
je. De aceea, sîntem con­ sele noastre sînt bine a- şi utilajele din dotare n-au ducţie temeinic organizat, re trebuie să fie realizată tru Tomotoş, Doru Mihai, cu. cer
ştienţi că numai printr-o preciate. Exportăm tricota­ fost efectuate întotdeauna pînă la sfîrşitul decadei a Horst Lamnec, Constantin ninsori
re cu
muncă susţinută, bine or­ je în Cuba, S.U.A., U.R.S.S., la timp şi de cea mai bu­ la o continuă creştere a e- doua a lunii martie a.c. Pen­ Braşoveartu, Ion Lăcătuş şi km/oră
ganizată zi de zi. printr-o Polonia şi ne bucurăm că nă calitate. ficienţei activităţii econo­ tru a asigura succesul deplin viciu :
aprovizionare ritmică, ne întreprinderea este tot mai Concomitent cu aceste mice. ia însămînţâri, important mulţi alţii.
vom îndeplini şi chiar de­ solicitată. neajunsuri proprii, am con­ LIVIU BRAICA este ca specialiştii din uni­ N. TiRCOB