Page 28 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 28
wóiiereca Juá. Huaoa , .
;w
SALA Cg LK.. TU'-;/.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢÎ-VĂ ?
Anul XXXII, nr. 6 948 Duminică, 9 martie 1980 4 pagini — 30 bani
DĂRUIRE EXEMPLARĂ,
Bună dimineaţa, cetăţeni!
REALIZĂRI RECORD ÎN PRODUCŢIE
Vă invităm la vot! MINERII DIN LUPENI au obţinut rezultate deo
MAJOREAZĂ sebite în săptămîna 1—8
CONTINUU SPORUL martie, declarată în în
Azi, 9 martie, înainte de mecanizate, sînt siderurgiş- PRODUCŢIEI tregul Combinat siderur
răsăritul soarelui, în întrea tli de la vetrele fierbinţi, DE CĂRBUNE gic Hunedoara săptămână
ga ţară se deschid larg u- sînt energeticienii şi con record în producţie. Frin-
şile secţiilor de votare. Săli structorii, sînt toţi făurarii Cu sporurile de produc tr-o bună organizare a
îmbrăcate pentru o frumoa de bunuri materiale de pe ţie pe care sectoarele mi muncii şi asigurarea func
să şi aleasă duminică, pri aceste vetre, de origine a nei Lupeni le-au obţinut ţionării neîntrerupte a
mesc în ele oameni care, neamului. în săptămîna 1—8 mar bateriilor de cocsificare,
şi ei, şi-au unificat marea Se alătură ţăranii, fră- tie, declarată şi aici, în- a celorlalte agregate şi
deosebire de profesii,¿^ocu mîntători de pămînt şi de cinstoa alegerilor, săptă instalaţii, cocsarii de aici
paţii, naţionalitate, sex sau pîine cu unelte noi şi cu mână record în producţie, au obţinut peste plan, în
vîrstă în unica ipostază de ştiinţă agrotehnică, acei ţă minerii din Lupeni au ri cele 8 zile ale săptămânii
cetăţeni majori ai ţării. rani care provin din marele dicat la peste 14 000 to încheiate, mai mult de
•— Bună dimineaţa cetă talaz care a definit secole ne cantitatea de cărbu 800 tone cocs metalurgic,
ţeni ; vă invităm la vot I înfăţişarea ţării, şi care mai ne extrasă suplimentar adică zilnic câte 100 de
Această oră 6 din zori, au în stema ţării şi vor mai de la începutul anului. în tone în plus.
cînd primele mii de cetă avea vreme îndelungată spi primele rânduri ale hăr
ţeni intră în secţiile de vo cul şl bobul în care şi-au niciei şi realizărilor din ÎN FRUNTEA
tare, se reverberează ase sculptat propriul chip. abataje se situează secto
menea unei simfonii trium Sînt în şuvoiul de oameni rul IV, brigăzile conduse ÎNTRECERII —
fale, desfăşurată într-un am cărturarii, oamenii descifră de Constantin Lupulescu, SECTORUL VALEA
plu şi crescendo tumult, rii trecutului pentru a trece Teodor Bonealo, Valentin MORII
chemînd mulţimea de ale prin prezent spre viitor prin Tofană, Kacso loan, Con
gători să intre în corul ma luciditate, limpezime şi cer stantin Pâunescu şi alţii. Entuziasta întrecere so
relui concert naţional al titudine. Minerii din Lupeni au cialistă desfăşurată între
dezvoltării şi înfloririi mul Vin oameni care ies de terminat, în cinstea ale sectoarele şi raioanele în
tilaterale a' patriei noastre pe porţi noi, porţi de fa gerilor, cu 10 zile mai de treprinderii miniere Bar
socialiste. brici, uşi de case, tineri că vreme, montarea a două za în întîmpinarea alege
La chemarea Frontului rora legea fundamentală a noi complexe mecaniza rilor a condus la obţine
Democraţiei şi Unităţii So ţării le acordă dreptul de te : unul în pilierul Lu- rea unor rezultate deose
cialiste, şuvoaie de oameni participare, de trecere de peni-est (primul în aceas bite în producţie. Numai
— bătrîni care au pus şi la asimilare pentru creşte tă zonă) şi altul (al şase în săptămîna 1—8 maiv
pun zeci de ani de muncă re şi formare la stadiul a- lea) în stratul III, blocul tie a.c. din adîncurile
în această imensă şi im firmării, aceasta dezvăluind IV, din sectorul IV. I.M. Barza au fost aduse
presionantă creaţie, ca şi doar una dintre valen SUPLIMENTAR — la ziuă importante canti
tineri, care abia acum des ţele generozităţii conştiin ------ It 200 MILIOANE KWH tăţi. de minereuri com
cifrează notele şi tonalită ţei noastre generale. ENERGIE ELECTRICA plexe peste sarcinile de
ţile majore ale simfoniei în rîndurile compacte se n i I plan ale perioadei. Ast
noastre moderne — se ex află români, maghiari, ger în săptămîna premer fel, sectorul Valea Morii
primă astăzi la unison, prin mani şi de alte naţionali \ gătoare alegerilor, energe şi-a realizat planul în
graiul divers şi bogat al tăţi, care nutresc şi cultivă ticienii de la Mintia şi-au proporţie de 114 la sută,
propriilor fapte de demni limba comună a muncii so Ţărani din noi ! azi griul, bobul ales şi plin intensificat eforturile şi sectorul Musariu III —
tate. cialiste, a răspunderii pen pe palme iar începe sunet viu să sune, dăruirea în muncă, hotă- 110 la sută, iar sectorul
Vin bărbaţi şi femei din tru destinul comun. Vin cu voi ii cunoaşteţi limba şi rostul ce vi-I spune rîţi să obţină noi şi im Valea Arsului — 108 la
tre fruntariile ţării să sem toţii, braţ la braţ şi la gînd portante realizări. Orga- sută. Minerii de la Barza
neze totalul marilor înfăp frăţesc, vin solidari la bine şi chipul vi se scaldă sub ploaia de senin. nizîndu-şi bine lucrul pe sînt hotărîţi să sporească
tuiri de pînă acum şi cer şi la greu. secţii şi ture, acordînd în continuare cantităţile
titudinile viitorului, ilustra Ca la o chemare prelun Din sferele visate lumina să se-adune maximă atenţie întreţine de resurse minerale utile
te în marea cartă a deveni gă, densă şi optimistă, che ca aurul in piine, ca soarele în crin rii şi bunei funcţionări a necesare economiei naţio
rii noastre — Programul mare de bucium, vine în instalaţiilor şi agregate nale.
Partidului Comunist Român. tregul neam românesc, a- sintem legaţi cu toţii de-un. fericit.destin lor, oamenii muncii de la
vînd în suflet sufletul lui şi-avem aceleaşi' ginduri, eminamente bune. termocentrala Mintia au
Vin uniţi în jurul partidu livrat suplimentar siste 100 TONE
lui, al secretarului său ge Burebista şi Decebal, al lui mului energetic naţional, DE MINEREU PESTE
lancu, Horia şi Densuşianu,
neral, primul bărbat al ţă aripa lui Vlaicu, iar în Azi, cînd votăm, ni-e gîndul spre mare VIITOR, de la începutul anului, PLAN ÎNTR-O ZI
rii, t o v a r ă ş u l Nicolae. inimi şi în minţi nestinsa să fie. omul OM cu sufletul candid, mai mult de 200 milioane
Ceauşescu, creator de ţară flacără roşie a Partidului să fie punea PUNE şi dorui nost.-i .> kWh energie electrică. De Ieri, minerii de la Boi-
1
şi de viitor.
Comunist Român, călăuzi să fie ADEVĂRUL, INŢELEPCIUMLa gpi.-i. menţionat eă a crescut ţa-I-laţeg au declarat zi
Vin, iată, muncitorii, vi toare şi deschizătoare ne J sensibil, cantitatea de e- record în producţie.
oara întîl a naţiunii, clasa încetată de drumuri noi. să fia ţara ŢARA, să ne numim HO OF, nergie electrică realizată Muncind cu dăruire şi
al cărei ideal de luptă şi Vin oamenii, vin cetăţe azi, cînd votăm şi pururi ni-o .qindul-spre PARI pe bază - de cărbune. dorinţa obţinerii unor re
muncă s-a metamorfozat în nii. O unică urnă, a bine zultate cu adevărat re
idealul întregului popor. lui şi frumosului românesc, ZILNIC — ÎN PLUS cord, ei au reuşit să ex
Sînt minerii care îşi înlo le primeşte votul, opţiunea 100 TONE DE COCS tragă peste planul zilei
cuiesc treptat pickhamerele optimistă a viitorului comu METALURGIC 100 tone de minereu, suc
cu complexe şi combine nist I Şi cocsarii hunedoreni ces închinat alegerilor.
¡| a Azi, în toate localităţile „Marmura“ şi cele ale evenimentului sub generi căminului prezintă spec re albastră, ce £rumoasă-i ® în întîmpinarea ma- 3
* judeţului nostru — mu Şcolii generale nr. 2 pre cul „Toată ţara-n sărbă tacolul „Patria urcă prin viaţa noastră“. relui eveniment a alege- -
nicipii, oraşe şi comune zintă un variat spectacol toare“. noi ca o baladă“, iar rilor de astăzi, 9 Martie J
î — formaţiile artistice pre- sub genericele „Cântăm B La Sarmizegetusa, cele ale şcolii din sat — B în municipiul Deva, 1980, a ieşit de sub tipar »
zintă bogate programe pentru oameni“ şi „Bucu- formaţiile căminului cul un spectacol intitulat formaţiile Casei de cul un nou pliant: „Lu- jj
Î dedicate alegerilor de de- ră-te, ţară mândră“. tural prezintă un program „Flori la vot“. tură şi cele scolai'e pre peni ’80 — noi trepte de J
' putaţi în Marea Adunare progres şi bunăstare“.
Î Naţională şi în consiliile Editat de Consiliul oră- J
' populare. ' .4 -Ş:v: •ŢSfFy/j#■'^ V■ ( A T m şenesc Lupeni al Frontu- *
■ în oraşul Simeria for- lui Democraţiei şi Unită- «
s maţiile clubului sindicate- »iftíwcí uit'*
| lor prezintă, sub generi- ţii Socialiste, pliantul în- jj
cui „Votăm cu viitorul“, făţişează în texte şi ima- I
B un program variat de gini dinamica dezvoltării '
J manifestări cultural-artis- ■ La Haţeg, formaţiile bogat şi variat de mani n in comuna Rapoltu zintă spectacolul tematic oraşului Lupeni în anii 9
tice. Formaţiile comitetu Casei orăşeneşti de cultu festări culturale, sub ge Mare, formaţiile cămine „Curcubeu în sărbătoare“, construcţiei socialismu- '
Î lui sindicatului Nod ră prezintă spectacolul te nericul „Ne alegem depu lor culturale prezintă o iar cele ale cooperaţiei lui, înfăptuirile economi- J
' C.F.R. prezintă spectaco- matic „Votăm cu ţara“. taţii“, iar formaţiile şcolii suită de manifestări; mon co-sociale ' şi edilitar-gos- '
9 lui literar-muzical „Aici ■ In comuna Baru, for generale din localitate, — taj literar-muzical, cânte meşteşugăreşti un variat podâreşti pe care le-a cu- J
î trăim, aici muncim“. La maţiile artistice vor pre spectacolul tematic „Ţara ce şi jocuri populare ro Şi bogat program sub tit noscut acest puternic cen- »
| rândul lor, formaţiile de zenta la căminele cultu întreagă-n sărbătoare“. In mâneşti, versuri ş.a., sub lul .„Viitorul nostru înce tru minier al ţării în ul- |
> muzică populară de la rale, spectacole dedicate satul Zeicanl, formaţiile genericul „Floricică floa pe azi“. tima legislatură. .
