Page 3 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 3

NR. 6 941 © SIMBÄTÄ, 1 MARTIE 1980                                                                                                                               t'äg. 3


              ia fiTimMEA kitmm                                           (Urmare din pag. I)   51000  lei  în  1985  faţă  de   viaţa  oamenilor  mai  fru­  cial Ia întreprindere. In do­

   ZIUM                                                             I                           1980.                     moasă  şi  mai  bogată  din   meniul  economic,  se  preve­
                                                                                                                                                   de  construcţia  imei  fabrici
                                                                                                  In  cadrul  comunei  fiin­
                                                                                                                          toate  punctele  de  vedere.
                      Rodnic dialog cu făuritorii                      lioane  Iei  în  1980  şi  va  a-   ţează  un  puternic  centru   Lucrările   de   termofieare,   de  cherestea,  reţele  de  me­
                                                                       milioane  lei  în  1985.  Nive­
   rar : îVlihail                                                      jtmge  la  mai  mult  de  202   forestier  şi  silvic,  precum  şi   canalizare  şi  alimentare  cu   die  şi  joasă  tensiune,  o  ba­
   tu şi mesa-             de bunuri materiale                         lul  valoric  al  productivită­  o  cooperativă  agricolă  de   apă  a  blocurilor  şi  institu­  ză  de  producţie  pentru  dru­
   c al litera-                                                                                 producţie  care,  prinir-o  ex­  ţiilor  din  centrul  civic,  ac-   muri  naţionale,  un  pasaj  de
   aste                                                                ţii  muncii  a  crescut  de  la                                             trecere  de  nivel  peste  DN  66
   eca             (Urmare din pag. l)   votează  pentru  prima  dată.   120 000 lei în 1970, la peste   ploatare  raţională  a  fondu­  tivitalea  de  gosfwdărire  şi   la  Livadxa,  amenajări  în
                                                                                                                          înfrumuseţare, care se con-
   e amortiza-                           In  cadrul  întîlnirii  au  luat   282  000  lei  în  1980  şi  va   lui forestier şi a pămînlului        complex  a  pajiştilor  natu­
                                         cuvîntul  profesorii  Bogdan   ajunge  la  mai  mult  de
   icativ. Inte-   noua scoţie de producţie, oare   Poraicu,  Constantin  Pascu,   400 000 lei pe om al muncii        -«.H - »MS--Sl-W-            rale  pe  400  ha  pentru  care
   oniilor de  va asigura panouri mari pen­  Elena Szitar, maistru'l-instruc-   în  1985.  Iată  dar  ce  salt                                     sînt alocate 5,2 milioane lei,
              tru  2  000  de  case  anual,  iar                                                            B A R U                                amenajări  şi  modernizări  in
   ... infinit,                          tor  Nicolae  Medrca,  elevul   calitativ  s-a  făcut  în  timp                                           fermele  zootehnice.  Volu­
   documenta­  după  intrarea  în  funcţiune,   Marcel   Crăsneanu.  Dintre   de  două  decenii  şi  ce  per­                         ifîî
   ri, poezie,  să  fie  atinşi  în  col  mai  scurt                   spective  de  viilor  şc  des­  I Ilustrate huneâorene               im     mul  desfacerilor  de  mărfuri
              timp  parametrii  proiectaţi.  A   propunerile  acestora  consem­                                                                    va  ajunge  in  1985  la  a-
   îrgiei                                năm  :  necesitatea  alocării  u-   chid  în  etapa  cincinalului   \ -in anul electorul 1980             proape  25  milioane  lei,  iar
   rreiului   fost  exprimată  hotărîrea  şi   nor fonduri speciale in scopul   1981—19S5. La fiecare cinci
    980. Croni-   angajamentul  acestui  colectiv                      ani  producţia  globală  in­                                                prestaţiile  de  servicii  Ia
   ntelor poli­  de  a  îndeplini  planul  pe  a-   cercetării  ştiinţifice  şcolare  ;   dustrială  s-a  dublai,  iar                             peste  1,7  milioane  lei.  Pro­
                                         asigurarea de către întreprin­
              ccst  an  cu  6  luni  mai  devre­  derile  patronatoare  a  mate­  productivitatea  muncii  este   fac  să  sporească  an  de  an   cretizează  în  lucrări  de  larg   ducţia  globală  industrială  a
                                                                                                puterea  economică  a  comu­
                                                                                                                          interes  obştesc  în  valoare
              me,  ceea  ce  va  permite  rea­                         mai  mare  decit  dublul  ei.                                               comunei  pe  locuitor  va  a-
   ţe:  pregăti  -   lizarea  unei  producţii  supli­  rialelor  pentru  practica  pro­         nei,  să  crească  veniturile  şi   de  1,6  milioane  lei.  Faptul   junge  în  1985  la  peste
   trr de la S                           ductivă  a  elevilor  ;  editarea   Şi  producţia  fizică  cunoaşte   nivelul  de  trai  material  şi   că  aproape  98  la  sută  din
              mentare  de  1(50 milioane lei,   de către Mini stenii Educaţiei   salturi   spectaculoase.   In   spiritual al oamenilor.           56  000  lei,  fiind  superioară
    prin   ţara  care se va concretiza în 71 000   şi  învăţămîntului  şi  ministe-   cincinalul  viilor  producţia      populaţie  locuieşte  în  case   chiar  unor  oraşe,  lată  mo-
                                                                                                                          noi,  iar  20  la  sulă  din  gos­
    )         mc  prefabricate,  54  km  de                                                       Au  fost  construite  blocuri                    tive  de  mîndrie  şi  bucurie
   edia       tuburi  pentru  canalizare  şi   -relor de resort a unui buletin   de  cărămizi  refractare  va   pentru  muncitori,  au  fost   podării  au  apă  curentă  in­  pentru  cetăţenii  co-munei
     „Dalia* —-                          informativ  privind  cercetarea   spori  cu  40  000  tone.  faţă   dale  in  folosinţă  magazine   dică  o  notă  de  urbanizare
    etrolieră   irigaţii  şi  alte  produse.  To­  ştiinţifică  din  liceele  indus­  de  1980,  cea  de  prafuri         care se amplifică an dc an.  Baru,  dar  şi  de  angajare
    sortul 27   varăşul  Nicolae  Devian,  se­  triale ş.a.                                     specializate, ca la oraş, pen­                     plenară, responsabilă pentru
    nuzical-dis-  cretarul comitetului de partid,                      exo  terme  cu  4  000'  tone,  şi   tru  produse  alimentare  şi   In  cincinalul  viitor  se  vor   înfăptuirea  neabătută  a  po­
              preşedintele consiliului oame­  Cu  acest  prilej,  tovarăşul   de mortar refractar cu 5 00Q   industriale, unităţi de pres­  construi  120  apartamente,   liticii  partidului  şi  statului,
              nilor  muncii,  a  exprimat,  în   Ion  Ursu  a  vizitat  expoziţia   de  tone.  în  cincinalul  vii­  taţii.  Şcolile  de  4  şi  10  ani,   spaţii comerciale şi de pres­  pentru  realizarea  sarcinilor
              numele comuniştilor, al între­  pormanentă  a  liceului  nr.  1,   tor  personalul  muncitor  se   căminele culturale, bibliote­  taţii, un dispensar uman, se   privind  dezvoltarea  econo-
              gului  colectiv  ataşamentul   laboratoarele  şi  cabinetele  a-   va  dubla,  iar  productivita­  ca,  cinematograful,  dispen­  va continua acţiunea de ca­  mico-şocială  in  profil  teri­
              profund faţă de politica parti­  cestei moderne unităţi de î.n-   tea  muncii  pe  o  persoană   sarul uman şi cabinetul sto­  nalizare  şi  alimentare  cu   torial şi ridicarea bunăstării
              dului. hotărîrea de a nu pre­  vătămînt din municipiul Deva.  calculată  pe  baza  produc­  matologic,  farmacia  sînt  tot   apă, se va construi un com­  materiale  şi  spirituale  a
              cupeţi  nici  un  efort  pentru   La  fel  de  fructuos  a  fost   ţiei nete, va creşte cu peste  alilea realizări care fac  plex sportiv şi un grup so­  obşlei.
    :  fi,00  Ră­  onorarea  sarcinilor  dc  plan   şi  dialogul  cu  ţăranii  coope­
    ni  neţii.  #   şi  a  angajamentelor  asuma­  ratori,  cu  specialiştii  din  a-
    —  alegeri;                          gri-oultură  şi  alegătorii  din
    8, OU Re vis-  te în întrecere pe 1980 şi în­
    trierai  ine-   tregul cincinal.     comuna Cîrjiţ.i,. unde s-ău în­  Angajare unanimă
    Buletin   ue                         făţişat  acţiunile  ce  se  în­
    ţi  muzica-   La  Ţesătorul  de  mătase  au   treprind  pentru  ridicarea  po­
     de  ştiri  ;   fost  exprimate,  de  asemenea,                     (Urmare din pag. I)    Surdu  din  Unirea  şi  alţii,
    •ară  radio.   sentimente  de deosebită  dra­  tenţialului  productiv  al  pă-             au  fost  înfăţişate  realizările
    ;rilor  de  la                       mintuilui, creşterea producţii­
    Drag   mi-i   goste  faţă  de  partid  şi  secre­  lor  agricole  vegetale  şi  ani­  a  pregăti  şi  realiza  în  bune   de  prestigiu  obţinute  pînă  a-
    •lai  —  mu-   tarul  său  general,  tovarăşul                                             cum  în  dezvoltarea  econo-
    .1,00  Bule-   Nicolae Ccauşescu, pentru gri­  maliere, precum şi preocupă­  condiţiuni  lucrările  din  cam­
    Allas  cul­                          rile pentru ridicarea continuă   pania  agricolă  de  primăvară,   miico-iocială  şi  edilitar-gos-
     ei ectoral;  ja  ce  o  poartă  femeilor,  pen­  a  gradului  edilitar-gospodă-          podărcască  a  comunelor  şi    0  A  apărut  pliantul  „Municipiul  Hunedoara.  Realizări
       Radio-   tru condiţiile minunate de lu­                      de  a  spori  producţia  agrico­  satelor,  perspectivele  de  vii­
    i de ştiri ;   cru  create  îh  această  moder­  resc  al  comunei  şi  satelor,   lă  vegetală  şi  animalieră  şi   tor,  ce-şi  propun  să  realizeze   şi  perspective“,  editat  de  Consiliul  municipal  al  F.D.U.S.
    i folcloru-                          pentru  creşterea  nivelului  de   de  a  contribui,  pe  această                 Bogat  în  cifre  şi imagini,  pliantul  constituie  un  bun mate*
    Muzică de   nă  unitate  intrată  în  'func­  trai al locuitorilor.  bază,  cu  cantităţi  sporite  de   şi  în  ce  domenii  ar  dori  să   rial documentar în actuala campanie electorală.
     Rad io j ur­  ţiune în anii actualei legisla­
    letul, ţara;   turi.  Tovarăşele  Măria  Paul,   Tovarăşul  Ion  Ursu  a  feli­  produse  ag.roalimontare  la   fie  sprijiniţi  pentru  reali­  0  La  „Tribuna  democraţiei",  desfăşurată  miercuri  lo
    ub ;   16,00                         citat  colectivele  unităţilor  şt   fondul de stat, la buna apro­  za  mai  repede  şi  mai  bine   aglomeratorul  2  —  C.S.H.,  au  participat  peste  250  mun­
    ,15  Jocuri   urzitoreasă  la  secţia prepara-   populaţia  localităţilor  vizita­  vizionare a populaţiei.  unede  obiective  şi  lucrări  de   citori, tehnicieni şi ingineri din combinat. Numeroasele în­
    fandbal  —   ţie,  Maria  Filimon,  ţesătoare,
    ti  —  Iskra   Doiniţa  Radu,  finisoarc,  ing.   te  pentru  rezultatele  obţinu­  'In cuvîntul alegătorilor Pe­  îmbunătăţiri  funciare,  dese­  trebări  puse  de  cei  prezenţi  s-au  referit  la  mai  buna  gos­
    Cehoslova-                           te,  le-a  urat  noi  succese  în   tru  Bocan,  Ioan  Zeiconi,  E-   cări,  regularizări  şi  îndiguiri   podărire  a  municipiului,  aprovizionarea  ritmică  şi  servirea
    i  uşoară  ;   Traian Ţîrlea, directorul uni­  muncă şi a făcut recomandări               de  riuri,  construcţii  agrozoo­  în  unităţile  comerciale,  probleme  de  ocrotire  a  sănătăţii,
     20,00  Ro-   tăţii şi Sekely Floarea, mais­  pentru  îmbunătăţirea  activi­  lena Castan, Speranţa Gheor-
     piesc  in-   tru,  secretarul  comitetului  de                 ghiu,  Ioan  Marcu,  Moise  Mi-   tehnice.  De  asemenea,  s-au   de  politică  externă,  altele  de  creştere  a  productivităţii
    30  Azi  In                          tăţii  în  toate  domeniile  dc   cloşoni  din  Toteşti  ;  Ioan  A-   făcut  propuneri  pentru  un   muncii, optimizarea consumurilor specifice etc.
    ulenţe  so-   partid, au înfăţişat preocupă­  activitate,  ie-a  asigurat  de             sprijin  mai.  eficient  în  reali­  ©  Colectivul  secţiei  „Vidra",  format  aproape  în  exclu­
    .dio  jurnal;   rile şi grindurile actuale şi de   tot  sprijinul  său  în  realiza­  rion,  Tiberiu  Albulescu,  A-
    ns;   23,00  perspectivă  ale  acestui  tînăr                   dam  Corui,  Lăscuţ  Zgîrcea,   zarea  unor  obiective  social-   sivitate  din  femei,  îşi  îndeplineşte  cu  răspundere,  lună  de
      0,05—fi,00                         rea  sarcinilor,  în  îndeplini­                      culturale  de  larg  interes  ob­  lună,  sarcinile  ce-i  revin.  In  perioada  următoare,  secţia  îşi
     nocturn.  colectiv de muncă.        rea  liotărî.riior  adoptate  de   Merian  Vizante,  Valeria  Se-                 va  extinde  capacitatea  de  producţie,  înlesnind  astfel  înca­
                La  întilnirea  de  lucru  dc   Congresul  al  Xll-lea,  a  Pro­  can  din  Sarmizegctusa  ;  Pe­  ştesc,  ca  locuinţe  pentru  ca­  drarea  în  muncă  a  unui  număr  sporit  de  femei  ce  dove­
              la  Liceul  industrial  nr.  1  din   gramului partidului de făuri­  tru  Suciu,  Gheorghe  Ursu,   drele  de  specialitate,  şcoli,   desc talent şi indemînare pentru aceste meserii,
    IÜ        Deva au luat parte peste 120   re  a societăţii  socialiste  mul­  Băiuţ Drăghiri, Băiuţ Boncău   cămine culturale, internate şi   ® In  organizarea Consiliului municipal de educaţie po­
              de  cadre  didactice  şi  repre­  tilateral  dezvoltate  şi  înain­  din Densuş ; Constantin Babeş,  atelicre-şcoală, dispensare me­  litică şi cultură socialistă şi Consiliului municipal al sindi­
              zentanţi  ai  elevilor  din  li­  tare  a  României  spre  comu­  Viron  Pîrvu,  Maria  Pop,   dicale, magazine şi unităţi de   catelor,  s-a  desfăşurat  zilele  trecute  o  largă  consfătuire  —-
              ceele industriale devene care  nism.                  Marcel Stoicovici, Victor  prestaţii.                  schimb  de  experienţă  cu  tema  :  „Aplicarea,  generalizare^
                                                                                                                           şi 'eficienţa iniţiativelor muncitoreşti“.
                                                                                                                             ®  Formaţia  de  teatru  din  cadrul  casei  de  cultură  a
                                                                                                                           prezentat,  joi  seara,  în  satul  Boş,  un  spectacol  cu  „Omul
                                            Mărţişor                                                                       care  a  văzut  moartea".  Piesa,  inspirată  din  alegerile  de
                                                     J> ->                                                                 altădată, s-a bucurat de un frumos succes.
                                                                                                                             •  In toate unităţile economice din municipiu, tinerii au
                                          pielii  ulb-roşu,  mărţişorul   . ■ '-4Ó       -,,                     >' * ş    organizat numeroase acţiuni în sprijinul producţiei. Numai
                                           de  azi  valorează  mult  mai
                   E primăvară. O primăva­  mult,  nu  e  decit  un  semn                                                  prin  recondiţionări  de  piese  şi  recuperări  de  materii  prime
                 ră  încă  rece,  cu  gheaţă  şi   al creşterii noastre•_ continu'e                                        şi  materiale,  ei  au  obţinut  pină  in  prezent  economii  de
                 fulgi  de  nea,  dur,  e  pri­  şi  multiple.  Astăzi  oferim                                             peste 101 000 lei.
                 măvară  !  Inevitabila  trezire   mamei,  soţiei,  iubitei,  tutu­                                          •  Joi,  o  reuşită  întilnire  a  cenaclurilor  „Flacăra"  —  al
                 la  viaţă  a  întregii  naturi  a                                                                         scriitorilor  şi  „Muguri“  —  al  pionierilor,  desfăşurată  sub
                 început,  Prinţii  soli  —  gin­  ror  celor  dragi,  surprizele                                          genericul „Partid, prin verbul tău de aur, respiri libertate“.
                                          bucuriei,  incercînd  să  facem
                                                                                                                           Totodată,  a  avut  loc  şi  vernisajul  unei  expoziţii  de  artă
                 gaşii  ghiocei  —  au  apărut,   şi  din  „Mărţişor“  o  sărbă­                                           plastică  „Viaţa  —  izvorul  inspiraţiei  artistice“,  cu  lucraţi
                 l-am  primit  sau  oferii  deja   toare.                                                                  executate de pionieri,
                 în dar celor dragi.
                                            Deci, bine ai venii mărţi­                                                                          DOINA COJOCARU
                   Astăzi...  mărţişorul,  sim­  şor  —  primă  sărbătoare  a
                 bolul  dintold'euuna  al  pri­
                 măverii, al dragostei şi res­  primăverii  —,  bine  ai  venit
                                          primăvară,  anotimp  de  re­
                 pectului.  Nu  ştim  şi  poale                                                                                                     doi  cercetaţi  de  măi  mul­
                 nu vom şti niciodată chul şi   naştere a naturii, a speran­                                                                        te  ori  pentru  furturi.  S-a
                 cum  a  apărut.  Ne  mulţu­  ţelor,  a  optimismului  şi  în­                                                                      mai  stabilit  că  tot  ei  sînt
                                                                                                                                                    şi  autorii  furtului  din  a-
                 mim  să-l  ştim  al  nostru  şi   crederii  în  ziua  de  mîine,                                                                   ceeaşi  noapte,  de  la  Filia­
                 pentru  noi,  ne  bucurăm  să-l   mai  frumoasă  decit  cea  de                                                                    la  de  vînătoare  din  Petro­
                                          azi,  în  viitorul  luminos  pe
                 primim  şi  să-l  putem  oferi.                                                                              •  Control  inopinat.  Or­  şani,  de  unde  au  sustras
                 Şi,  dacă,  de  la  aproape  ne­  care  noi  singuri,  cu  braţele                                                                 o   importantă   sumă   de
                                          noastre, îl edificăm.                                                             ganele  de  miliţie  au  efec­
                 însemnatul  semn  legat  cu                                      „Ghioceii“ primăverii.                    tuat,  într-una  din  nopţile  bani.  Că  tîlhăria  are  pi­
                 atil de cunoscutul şnur im-           M. VOICU                                   Foto: VIRGIL ONOIU        trecute,  controale  Inopi­  cioare  scurte  este  un  fapt
                                                                                                                            nate  la  obiective  econo­  de  ■  multe  ori  demonstrat.
                                                                                                                        ;   re.  Cu  acest  prilej  s-a  cei  trei  „fără  ocupaţie“,  şi
     i UJn 29                                                                                                               mice  şi  casierii  colectoa­  Sperăm  că  s-au  convins  şi
     , 19, 55,                                                                               te  desăvîrşită,  din  păcate  este   constatat  că  la  întreprin­  alţii  care  mai  stau  la  în­
                 Lola Stere Chiracu                                                          unul   tipic.   Damiani   acuză,   derea   de   materiale   de  doială.
     : 50, 60.                                                                               ceea  ce  poate  fi  mai  primej­  construcţii  Bîrcea,  pazni­  0  Sub  influenţa  alcoo­
     5.                                                                                      dios  pentru  echilibrul,  şi  aşa   cii  Teodor  Topor  şi  Pe­  lului.  Din  cauza  unor  cer­
      1 027 450        „Drumun                                                               îndeajuns  de  fragil,  al  unei                             familiale   şi   aflîn-
      : 178 557                                                                              structuri   sociale  :   coroziunea   tru  Vasilie  visau  bă  în  turi
                 ş i     legende“         lui  şi  alte  drumuri  şi  locuri   cu  Scoia,  Roşa  şi  Comcncini,   artificială  a  tuturor  valorilor   raza  lor  de  activitate  nici  du-se  sub  influenţa  alcoo­
                                                                                             etice  şi  ştirbirea  fatală  a  su­
                                          eroice   ale   timpului   răni   în   unul  din  maeştrii  realismului   veranităţii justiţiei.  musca  nu  pătrunde.  Au  lului,  numita  Tuliana  Mo-
                                          mai  departe  mărturie  de  ade­  cinematografic  italian  —  este                pătruns  însă  organele  de  ga,  domiciliată  în  Petro­
                  O   surpriză   plăcută   Intre   văr  şi  de  existenţă  a  popo­  din  nou  prezent  pe  ecranele   Vedem,  aşadar,  că  —  din­  somnoroşii  şani,  str.  Barbu  Delavran-
                                                                                                      acţiunea
                cărjile   lectorate   recent   este   rului  nostru  pe  acest»  locuri.   noastre  cu  un  film  ieşit  din   colo   de  interesantă,   in   sine   S I  control,   iar
                                                                                                              denotind
                                                                                             foarte
                şi  „Drumuri  şl  legende“  apă­  Celelalte   capitole   ale   cărţii   comun.   „Mi-e   teamă“   recon­  un  edificiu  dramaturgie  solid   s-au  trezit  cu...  sancţiuni­  cea  nr.  15,  a  aplicat  mai
                rută   la   editura   „Sport-tu-   sint   dedicate   altor   „drumuri   firmă  o  dată  în  plus  faptul    le de rigoare. <        multe  lovituri  grave  so­
      pentru                              şi  legende  bănăţene“,  dobro­  că  Damiani  este  urmărit  a-   —  in  „Mi-e  teamă“  există  un
      e men-    rism“.  Lola  Stere  Chiracu,  au­  gene,  munteno  şi  moldovene.   proapo   obsesiv   de   o   temă   subtext  de  mare  importanţă:   •  Tilhăria  are  ^picioare   ţului   ei,   Arpad   Moga.
      eu ce-    toare  a  încă  patru  romane  cu   Cartea   in   alcătuirea   ei   ră-   majoră,  dovedind  şi  astfel  că   extinderea   nelimitată   a   co­  Transportat  la  spital,  cu
      •lt. Vor   temă  Istorică:  „Apele  negre“,   mine   o   temeinică   prelucraro   numai   arta   angajată   poate   rupţiei   şi   folosirea   crimei   scurte.  în  noaptea  de  11   toate   îngrijirile   primite,
      cale şl   „Pribeagul“,   „Heracloea“   şi   a   celor   mai   frumoase   le­  declanşa  complexe  reacţii  fa­  drept  instrument  politic  pro­  spre  12  februarie,  în  mu­
                                                                                                     incalculabile
                                                                                                                efecte
                                                                                             voacă
      I sub     „Prin   ţara   marelui   Ştefan“,   gende   ce   atestă   străvechi   ţă  de  malformaţii  sociale  şi   cială.  Subminată  pe  dinlăun­ li  nicipiul  Petroşani  s-a  co­  n-a  mai  putut  fi  salvat.
      Vin tul   nu  părăseşte  nici  de  această   vetre  de  cultură  şi  civiliza­  politice  dintre  oclo  mai  gra­  destructive   în   conştiinţa   so­  I.M.  este  cercetată  în  sta­
      i nord-   dată   tema   preferată.   Pagini   ţie,  de  cetăţi  şl  de  viteji  din   ve.                             mis  o  tîlhărie  în  dauna   re  de  reţinere  pentru  in­
      naxime    de  respiraţie  adîncă,  de  cu­  care se-nalţă patria de azi.  Tema   predilectă   de   care   tru,  una  din  instituţiile  fun­  cetăţeanului  Sever  S.  în
      minus     noaştere   atentă   a   locurilor                  am   pomenit   este   îngrijora­  damentale  ale  statului  ame­  urma   cercetărilor   între­  fracţiunea  de  lovituri  cau­
      le mi-    dedică   autoarea   meleagurilor     MIRON TIC     rea   ce   a   cuprins   societatea   ninţă  cu  prăbuşirea.  Or,  a-            zatoare  de  moarte.  Grav
      şi mi-    htmedorene.  Astfel,  ne  vedem                    italiană  I  de  azi,  in  contact  cu   ceastă  imanenţă  dă  friu  Uber   prinse,  organele  de  mili­  este  şi  faptul  că  patru  co­
      eaţă.     călătorind   prin   cetatea   Gră-                 realitatea   aspră   a   escaladă­  prăbuşirii   generale   a   unui   i i  ţie  au  descoperit  pe  au­
       În  u-   diştei  Munoelului,  prin  locu­  „!Vfi-e teamă“   rii   terorismului,   izbutind   să   sistem total compromis.  tori  :  Nicolae  Cornescu,   pii,  din  care  doi  minori,
      erul  a-   rile   începuturilor   noastre.                    pervertească   —   prin   filiera   Cu   Glana-Maria   Volonté,                 rămîn  fără  părinţi.  Iată
      nlnsort   Sarmizegetusa  este  văzută  de                    sofisticată  şl  insalubră  a  u-   Mario  Adorf,  Erland  Joseph-   Nicolae  Dragu  şi  Ioan  A-   ce  face  alcoolul  eînd  este
      i  sufla   autoare  ca  un  „cuib  de  vul­  Damiano  Damiani  —  care,   nnr  cercuri  politice  —  apara­  son   şi   Angelica   Ippolito,   saftei,  tineri  între  18—20  băut oină cînd întunecă
      te  pînâ   turi,  izvor  al  întregului  neam   prin  curajul  său  exemplar  şl   tul  justiţiar.  Cazul  judecăto­  „Mi-e   teamă“   este   un   film   i i
      1   pe    dacic  şl  al  inimilor  noastre   graţie  calităţilor  sale  artísti­  rului  Canocdda  şi  a  poliţis­  demn dc toată atenţia.  ani, fără ocupaţie, ultimii  minţile.
       servi-   I   de   azi“.            co  de  excepţie,  este  pe  bună   tului  Graxziano,  caz  narat  de
                de  azi“.  Cetatea  Devei,  Mun­
      Dorei).  I tele Găi                 dreptate considerat, Împreună  către Damiani cu o lucidita-   AL. COVACI                        Rubrică realizată cu sprijinul
                tele Găina, Cetatea Blidaru-
                                                                                                                                       Inspectoratului judeţean de interné
   1   2   3   4   5   6   7   8