Page 36 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 36
Şedinţa Consiliului de Stat
In după-amiaza zilei de liste satisfacţia pentru re să demonstreze că încrede
11 martie a.c., a avut loc zultatele alegerilor de de rea acordată de masele
şedinţa Consiliului de putaţi în Marea Adunare populare — expresie a de
Stat, prezidată de tovară Naţională şi în consiliile plinei încrederi în Progra
şul Nicolae Ceauşescu, populare şi a adresat mul mul Frontului Democraţiei
preşedintele Republicii So ţumiri tuturor oamenilor şi Unităţii Socialiste — va
cialiste România. muncii fără deosebire de fi înţeleasă ca o obligaţie
Consiliul de Stat a as naţionalitate, întregului po de a munci mai bine, de
cultat Raportul cu privire por pentru încrederea ma a acţiona în vederea bunei
la rezultatele alegerilor ge nifestată în Programul gospodăriri a localităţilor,
nerale de deputaţi în con Partidului Comunist Ro pentru traducerea în viaţă
siliile populare judeţene, al mân. al Frontului Demo a hotărîrilor adoptate de
municipiului Bucureşti, ale craţiei şi Unităţii Socialis Congresul al Xll-lea ai
sectoarelor municipiului te, pentru votul dat candi Partidului Comunist Ro
Bucureşti, municipale, oră daţilor F.D.U.S. şi alege mân, înfăptuirea politicii
şeneşti şi comunale şi, în rea lor ca deputaţi in Ma generale a partidului şi
temeiul articolului 94 din rea Adunare Naţională şi statului, pentru bunăstarea
Legea electorală a Republi în consiliile populare. şi fericirea întregului po
cii Socialiste România, a Totodată, t o v a r ă ş u l por.
hotărît ca rezultatele cen Nicolae Ceauşescu, pre
în încheierea şedinţei, to
tralizate ale alegerilor să şedintele Republicii Socia varăşul Nicolae Ceauşescu
fie date publicităţii. liste România, a adresat fe a exprimat membrilor
In cadrul şedinţei, tova licitări tuturor deputaţilor
răşul Nicolae Ceauşescu, Consiliului de Stat — a-
preşedintele Republicii So aleşi în Marea Adunare flat în ultima şedinţă îna
cialiste România a expri Naţională şi în consiliile intea constituirii Marii A-
mat în numele conducerii populare, le-a urat succes dunări Naţionale — calde
partidului, al Consiliului in activitatea lor, expri- mulţumiri pentru munca
Naţional al Frontului De mînd convingerea că fieca desfăşurată şi le-a urat suc
mocraţiei şi Unităţii Socia re va acţiona astfel incit ces în activitatea viitoare.
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC
LA @ pSarautui
EXECUTIV AL 0. C. Al P. C. fi. ¡SÜVEIUL © dotării tehnice
©înaltei calificări
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae telor alegerilor de la 9 martie va fi su
Comitetul Politic Executiv a analizat Spcrlrea continuă a profeţiei - sare»
Ceauşescu, secretar general al Partidului pus Plenarei C.C. al P.C.R.
Comunist Român, marţi, 11 martie, a avut
loc şedinţa Comitetului Politic Executiv rapoarte privind situaţia utilizării maşini
al C.C. al F.C.K. lor. utilajelor şi instalaţiilor din industrie,
Comitetul Politic Executiv a analizat construcţii şl transporturi, îndeplinirea principală a comuniştilor in Valea Jiului
rezultatele alegerilor de deputaţi în Marca consumurilor normate de materii prime,
Adunare Naţională şi In consiliile popu materiale, combustibili, energie electrică că pentru activitatea poli
lare şi a apreciat că ele reprezintă o ex şi a normativelor de valorificare, îndepli PETRU BARB tică. economică şi socială
presie elocventă a adeziunii depline a nirea planului de cercetare ştiinţifică, dez prim-secretar al Comitetului municipal Petroşani ai P.C.R. din Valea Jiului este at
întregului nostru popor la politica internă voltare tehnologică şi introducere a pro mosfera mobilizatoare de
şi externă a partidului si statului, Ia ho- gresului tehnic în economia naţională in în această perioadă de ţiilor pentru ca la finele îndeplinire a hotărîrilor
tărîrilc Congresului al XII-Ica al P.C.R., anul 1979. mare efervescenţă politică cincinalului viitor Valea de partid şi de stat. a
care constituie programul cu care Frontul S-a apreciat că în cursul anului trecui, generată de hotărîrile is Jiului să producă 15—16 ansamblului de măsuri sta
Democraţiei şi Unităţii Socialiste s-a pre pe baza indicaţiilor conducerii de partid, torice ale Congresului al milioane tone de cărbune bilite de conducerea parti
zentat in alegeri. Votul dat candidaţilor au sporit preocupările pentru mai buna Xll-lea al partidului şi şi să asigure în proporţie dului. cit şi a celor pro
Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialis încărcare şi folosire a potenţialului tehnic de victoria în alegeri a de 80 la sută necesarul prii. în anul 1979 şi în ce
le două luni din acest an
te, ca şi larga dezbatere democratică des din dotarea unităţilor şi utilizarea eficien candidaţilor Frontului De de cărbune pentru cocs s-au obţinut unele rezul
făşurată în întreaga ţară în perioada cam tă a maşinilor şi utilajelor, s-a asigu mocraţiei şi Unităţii So destinat siderurgiei româ
paniei electorale au relevat, totodată, ho- rat o folosire mai eficientă a materiilor cialiste, organizaţiile de neşti. Pentru îndeplinirea tate poz tive în dezvolta
tărirca fermă a clasei muncitoare, ţără prime şi a celorlalte resurse economice, partid din Valea Jiului acestor sarcini, a progra rea capacităţilor de pro
nimii şi intelectualităţii, a tuturor oame s-au obţinut succese de seamă în dezvol sînt' preocupate intens de mului aprobat de condu ducţie şi modernizarea
nilor muncii, fără deosebire de naţionali tarea cercetării ştiinţifice şi introducerea perfecţionarea activităţii cerea partidului, din ini tehnologiilor de mumă în
tate, de a acţiona cu toată energia şi cla in toate domeniile economiei naţionale a politice, economice şi so ţiativa tovarăşului Nicolae subteran, în creşterea do
tării
tehnice,
asigurarea
nul revoluţionar pentru îndeplinirea pla cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice. cialo din întreprinderile Ceauşescu, secretar gene
nului pe acest an şi al întregului cincinal, Totodată, Comitetul Politie Executiv a miniere, din celelalte uni ral al partidului, comuniş şi pregătirea personalului
pentru pregătirea temeinică şi realizarea criticat faptul că o parte din maşinile- tăţi economice de pe raza tii, organele şi organiza muncitor, în conducerea şi
producţiei
şi
organizarea
măreţelor obiective ale cincinalului viitor, unelte de bază, utilajele şi instalaţiile in municipiului. ’ ţiile de partid, toţi oame a muncii. Toate acestea
care va marca un nou şi important pas dustriei nu au fost solicitate la întreaga Sarcinile economice care nii muncii din unităţile s-au materializat în creş
înainte pe calea progresului şi bunăstării, capacitate şi a cerut tuturor factorilor de ne revin din hotărîrile ce miniere fac dovada de terea producţiei de cărbu
o etapă nouă, superioară, în edificarea răspundere să acţioneze neîntîrziat pen lui de al Xll-lea Congres plinei responsabilităţi mun ne brut extras în anul
societăţii socialiste multilateral dezvoltate tru înlăturarea cauzelor acestor stări de al partidului prevăd rea citoreşti, a angajării ple 1979, cu 590 000 tone fa
în România. lucruri, pentru lichidarea întreruperilor nare în muncă, hotărîţi să ţă de anul precedent. Şi
in funcţionarea instalaţiilor, şi buna între lizarea în acest an a unei
Comitetul Politic Executiv adresează cele ţinere şi exploatare a acestora. Comitetul producţii de peste 11 mi asigure creşterea continuă cele două luni ale acestui
mai calde mulţumiri milioanelor de oa Politic Executiv a criticat, de asemenea, lioane tone de cărbune şi a producţiei şi productivi an au fost încheiate cu
meni ai muncii din patria noastră, care. depăşirea consumurilor normate de mate pregătirea tuturor condi tăţii muncii. Caracteristi rezultate superioare celor
şi-au dat votul candidaţilor F.D.U.S. şi. rii prime, materiale, combustibili şi ener din anul trecut. La nivelul
totodată, felicită pe noii deputaţi în Ma gie electrică, îndeosebi de către Ministerul Combinatului minier Va
rea Adunare Naţională şi în consiliile Industriei Metalurgice, Ministerul Energiei C O M U N I C A T U L lea Jiului, planul pro
populare, urîndu-le deplin succes în în Electrice şi Ministerul Industriei Chimice Comisiei electorale judeţene cu privire la ducţiei de cărbune net li
deplinirea îndatoririlor de mare răspunde şi a indicat ministerelor, centralelor, între rezultatul alegerilor de deputaţi în consiliile vrat economiei naţionale
a fost depăşit cu peste
re ce Ie revin în faţa alegătorilor, a în prinderilor să acţioneze cu fermitate pentru 4 800 tone. Patru unităţi
tregului nostru popor. populare din judeţul Hunedoara
Raportul asupra desfăşurării şi rezulta (Continuare în pag. a 4-a) _______________________________ (în pag, a 2-a)
(Continuate in pag. a 3-a)
C O M U N I C A T U L
Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Livezile aşteaptă intervenţia energică a pomiculioril
România cu privire la rezultatul alegerilor de
deputaţi în consiliile populare Obţinerea unei producţii O lucrare de o deosebită xistente se situează, de a-
sporite de fructe în acest însemnătate o reprezintă a- decid soarta recoltei viitoa
(în pag. a 2-a) semenea, fertilizarea live re de fructe. Pe lîngă pre
an, astfel incit să fie aco plicarea tăierilor în livezi. zilor cu îngrăşăminte or ocuparea de a procura din
perit în mai mare măsură Pînă la începutul lunii ganice şi chimice. Consem vreme, aplica şi gospodări
din producţie proprie ne martie a.c. lucrarea respec năm ca un aspect pozitiv eficient îngrăşămintele chi
cesarul de consum al popu mice. conducerea asociaţiei
ESSE i™I * rafcti laţiei judeţului nostru, con La zi în agricultură s-a îngrijit şi de asigura
stituie un obiectiv de ma
ximă' însemnătate cu care rea îngrăşămintelor orga
nice necesare pentru valo
Ce ziare fi reviste se ci conornie, ştiin/ă fi tehnică, se confruntă pomicultorii rificarea superioară a po
tesc intr-un colectiv ? De matematică, fizică, chimie şi şi formaţiile de mecaniza tivă nu se realizase nici pe faptul că în fermele Aso tenţialului productiv al li
pildli, in cel de la între autoturism, rafinament ling tori pentru executarea lu 50 la sută din suprafaţa ciaţiei economice pomicole vezilor. In acelaşi timp, se
prinderea „Victoria“ Călan. vistic, artă, şah, modă. li crărilor în horticultura. Pe planificată, restanţele loca- din Toteşti s-au făcut şi . se urmăreşte îndeaproape ca
Dar, ce nu se citeşte ? Ur teratură, biologic şi conta agenda de lucru se află în lizîndu-se îndeosebi la coo fac în continuare eforturi
mărind tabelul cu abona bilitate. Ba, cineva din u- actualitate o serie de ac perativele agricole care au susţinute în vederea înca NV TÎRCOB
mentele constaţi cu destulă zină urmăreşte şi „Revista ţiuni decisive pentru soar constituite ferme pomicole. drării în grafice a întregu
uşurinţă cu la fiecare apa română dc chimic" tipărită ta producţiei de fructe. Departe de posibilităţile e lui volum de lucrări care (Continuare in pag. a 2-a)
riţie aici intră 64 feluri de în limba franceză, lată doar
ziare şi reviste, intr-un ti cîteva orientări care vorbesc
raj de aproape 3 000 de de la sine despre gusturile
exemplare. oamenilor, despre dorinţa
Şi, acum. să străbatem lor de a afla. dc a afla cit
titluri care vorbesc de la mai 7>mlt şi cît mai divers.
sine. 'Trecem peste ziarele In spatele cifrelor privi-
dc mare tiraj cum ar fi toare la tirajul ziarelor şi
„Scinleia", ,. România libe revistelor ce intră în uzină
ră", „Scînleia tineretului“, stau 56' de difuzări volun
„Elitre“, „Ncuer Wcg“ sau tari, oameni ai muncii, care
revistele „Era socialistă“, fac migăloasa muncă dc în
„Munca de partid“ şi alte tocmire a listelor, încasare
le, care se bucură dc o pe a banilor pentru abonamen
netraţie largă în toate co te, dar care au şi marea
lectivele de muncă din ju grijă ca ziarul şi revista să
deţ. Dinlr-o suită întinsă de ajungă la abonai. Aceştia
titluri aflăm că oamenii de merită din plin considera
aici sînt interesaţi să afle ţia şi mulţumirea cititori
nouţă fi din cele mai felu lor.
rite domenii: istorie fi ac
tualitate internaţională, e- CORNEL ARMEANU U.U.M.K, Crişcior. Echipa de formatori, din cadrul turnătoriei, condusă de comunistul Viorel Tudoran, execută
nru««rea formelor fxmtni opturatoare roţi vagoncţi. Foto: VIRGIL ONOXU
