Page 38 - Drumul_socialismului_1980_03

) o MIERCURI, 12 MARTIE 1980 Pag. 3
i.-rm

r
Avancronică ia premiera Teatrului „GRĂDINARUL“ ‘1

(Urmare din pag, 1) nicipal de partid, de' că­ se localizează în -principal „Valea Jiului" din Petroşani \ FĂRĂ... GRADINĂ |
mo Biicii- tre biroul şi secretariatul în abaterile de la -discipli­
Argeş In
national miniere — Bărbăteni, Lu­ său, care s-au străduit să-şi na de producţie şi tehno­ i Magazinul „Grădina- ţ
peni, Paroşcni şi Petrila — îmbunătăţească continuu logică, în neutilizarea la •i rul“ din Deva, uparţ'mbid i
10 expres capacitate a maşinilor şi yl.C.S. mărfuri industriale, <}
11 jude- şi-au depăşit sarcinile la stilul de muncă legate di­ 1 pe lingă că nu e aprovi- \
extracţia de cărbune, Jă- rect de realizarea sarcini­ utilajelor, atît din cauze
¡tice eînd prin aceasta dovada lor economice. A intrat în interne ale formaţiilor de î .zio
, .zionat (cu seminţele atît de |
ezie angajării ferme în muncă practica comitetului muni­ lucru — nepregătirea din hilre premierele Teairu- tentative eşuate, în final, ţ mult solicitate de cei ce ii
ilară lui „Valea Jiului“ din Pe­ ¿Căţărătorul“ reuşeşte să
pentru realizarea sarcini­ cipal de partid să organi­ timp a capacităţilor de l fac grădinărit, stă mai >
troşani, în această stagiune „ajungă" pe altă planetă.
lor acestui an, pentru în­ zeze analize la faţa locu­ producţie, întreţinerea ne­ figurează şi viziunea dra­ Senzaţia este aparentă, în- , mult închis din diverse ţ
Uei In c- deplinirea angajamente­ lui împreună cu organele corespunzătoare a utilaje­ matică în doua acte „Pluta trueU el „crede“ că s-a înăl­ ) motive. De exemplu, în 20 ţ
lor asumate în întrecerea orăşeneşti de partid, cu lor, insuficienta asistenţă i februarie a.c„ un mic a-
a. Ciclul socialistă. Prin creşterea cele din întreprinderile mi­ tehnică, aprovizionarea de­ Meduzei", de Marin Sores- ţat în văzduh, .pentru că, în « nunţ înştiinţa: „Sînt la ţ
l-anului“ : productivităţii muncii pe niere şi conducerile colec­ fectuoasă cu materiale —, cu. Slujitorii Thdliei vor realitate, ceilalţi s-au scu­ 1 birou"., Aştepta la uşă ¡4
de pc ţ Viorica Furdui din Hon- 1
emieră pe baza introducerii mecani­ tive ale acestora. Aceste cît şi din cauze exterioa­ prezenta ifiîine seară în fdţa fundat în pătrimi. Finalul
ic a stu- zării, întreprinderi minie­ analize au fost întotdeau­ re cum ar fi, de pildă, publicului petroşănean, iar paradoxal, ca şi limbajul i doi. După citcva minute j
•ricane re cum sînt cele de la Lu- na precedate de controa­ lipsa acută a pieselor de în 19 martie la Deva, o personajelor şi situaţiile 1 se mai opresc în faţa ma-
peni şi Petrila şi-au depă­ le complexe privind în­ schimb. Mergînd pe linia piesă în care ironia se în- create includ această operă ţ gazinului şi alţi cetăţeni l
şit sarcinile aferente anu­ făptuirea hotărârilor de cauzalităţii neîmplinirilor tîlncşle cu absurdul, eroii dramatică a poetului Marin l printre care Lazăr Mxui- 1
lui 1979, realizînd peste partid şi a măsurilor pro­ noastre desprindem con­ par la prima vedere lipsiţi Sorescu în sfera comicului. '. / tea nu din Deva care tic
plan producţii de 60 700 prii, prilejuri cu care s-a cluzia că nici îndrumarea de substanţă, se exprimă \ spune: „Am mai fost -de «r
şi, respeetiv, mai mult de făcut şi îndrumarea con­ şi mai ales controlul n-au cel mai adesea în fraze ne­ „Pluta Meduzei", ca şi .1 eîleva ori bau ori era în
00 Kadio- 28 000 tone de cărbune. cretă, la obiect pentru re­ fost întotdeauna riguroa­ câlelalie piese ale scriito- / r.his, pe motiv de conce•
etii; 7,00 Demn de relevat este, de zolvarea problemelor cu se, că n-am urmărit cu terminate, domneşte starea nilui, ridică dificile proble­ I diu medical, ori n-am ga
Revista de confuzie. Piesa este o
ul melo- asemenea, faptul că rezul­ care se confruntă colecti­ exigenţă — pînă la finali­ satiră a tehnocraţiei: perso­ me oamenilor de teatru în ^ sit ceea ce doream“. .
dc ştiri; tatele .obţinute în moder­ vele de muncă. Pe de al­ zare — măsurile bune pe transpunerea lor scenică, în- Cum despre nemulţumi- ,j
îscultăto- nizarea tehnologiilor din tă parte au fost instituite care lc-a stabilit. Pentru najele visează să zboare în trucît pretind interpreţilor o rile privind activitatea a- 4
dc ştiri; cosmos — evadarea pe ver­
eîntecu- subteran se reflectă prin numeroase colective de con­ că, nu de niăsuri bune du­ mare putere de pătrundere, ^ cestei unităţi putem vorbi «
Din ţă- atingerea în .trimestrul trol şi îndrumare care au cem .lipsă, ci de fermitate ticală (simbolizată da co­ spre a ajunge la ceea ce i la plural, invităm condu- )
î Noi În­ IV 1979 a unui nivel de urmărit (îndeosebi modul şi consecvenţă în> aplica­ pac) mai este posibilă — ? cerca să dea un răspuns A
că cora- cu ajutorul unei rachete reprezintă cugetarea poetu­
de ştiri ; 24,2 la sută din totalul cum se înfăptuiesc măsu­ rea lor. în urma măsuri­ lui. Mai cere actorilor şi o > concret cetăţenilor care bat \
onier/'~- producţiei extrase din a- rile stabilite de conduce­ lor ferme .întreprinse, mi­ realizate din cutii de con­ ydrumurile degeaba
ă Ra bataje dotate cu complexe rea partidului privind creş­ na Bărbăteni a reuşit serve sau al unui balon din anumită vibraţie intelectua­
de ştiri; lă fără de care transfigura­
folcloru- de susţinere şi tăiere me­ terea producţiei de -cărbu­ însă ca in lunile ianua­ pînză de sac găurită. Satira
Ddă lim- canizată. Prin grija per­ ne. în organizarea secre­ rie şi februarie din a- merge -pînă lu ..crearea unor rea acestor cugetări în exis­
Piese co- manentă a conducerii tariatului comitetului ju­ cest an să-şi .îndeplineas­ eroi-obiecte, cum sînt Me­ tenţe n-ar fi posibilă. Dar
1 la 3 ;
ră; 15,15 partidului, la indicaţia se­ deţean de partid şi con­ că .ritmic prevederile de trul şi Te. Ei, împreună cu sînlem convinşi că regiza- .
minut ; cretarului general, a spo­ ducerii Ministerului Mine­ plan si să încheie cele ceilalţi : Fotograful, Căţără­ rul Florin Fătulescu, îm­
t studio; rit zestrea .tehnică a mi­ lor, 'Petrolului şi Geolo­ două .luni cu o depăşire
20.00 So- torul, Femeia, Pasărea şi preună cu colectivul acto- ■
artistice nelor din Valea Jiului. în giei au avut loc adunări de 17,2 la sută a sarcini­ „inşii“ (numerotaţi de la II ricesc al teatrului petroşă­
-amui-eş ; prezent în dotarea mine­ ale activului de partid din lor la extracţia de cărbu­ la VI), traversează o situa-
ică 20,50 lor noastre se află 38 de Valea Jiului care au ana­ ne, cea mai mare depăşi­ nean va realiza — ca şi
1.00 O zi complexe mecanizate de fie-lvmită, dar tensiunea spi­ pînă acum — un spectacol Halta C.F.R. Lunca I
Bijuterii lizat modul de realizare a re din bazin. rituală atît de specifică dra­
00 Non susţinere, tăiere şi trans­ -sarcinilor reieşite din 'pro­ Organizaţia municipală la înălţimea mesajului uma­ ) Moţilor... Autocamionul I
um. port, 84 combine de a- gramul aprobat de 'condu­ de partid vede '.în neajun­ maturgiei soresciene (să ne nist al piesei. \ 31-HD-6129 venea cu vi- :
bataj, 13 combine de să­ cerea partidului şi mi sta­ surile care şi-au făcut loc amintim de s Iona !.) lip­ i teză dinspre Baia de Criş. >
pare în steril -şi 27 în căr­ bilit noi măsuri a căror în activitatea sa -reale re­ seşte. După mai multe VIORICA ROMAN « Din aceeaşi direcţie, dar \
bune, un :număr sporit de aplicare ,va duce la ridi­ zerve de creştere 'a pro­ 1 pe linia ferată sosea• tre- L
utilaje de transport şi carea pe o treaptă calita­ ducţiei -de cărbune. Stă în ^ nul personal nr. 3124. Era ’
dolarii încărcare. Se află în sta­ tiv superioară a întregii puterea . comuniştilor, a i în plină zi, la ora 10,08. \
i) ; Albă diu avansat de execuţie activităţi productive. organizaţiilor noastre de Lupeni, strada Parângului J Deşi bariera era pusă, l
ca tran- lucrările de deschidere .a nr. 26/7, pentru cercetări \ conducătorul auto Mihai ]
NEDOA- Aşa cum s-a subliniat şi partid să lichidăm aceste
ră (Fla- noilor cîmpuri miniere Pe­ în recenta .plenară eu ac­ neajunsuri, -să ne îmbună­ în legătură cu trei tenta­ 1 Marinca în loc să inceli- t
Bethune trila Sud, Iscroni, pilierul tivul de partid din .muni­ tăţim 'continuu stilul şi tive de furt prin spargere / nească de la distanţă, a ^
ii Casey Est-Lupcni şi Ilobic.eni, din avutul obştesc. Sur- ; ) ocolit bariera rupînd cinci i
PETRO- cipiu, rezultatele pe care metodele de muncă, să
îarinarul menite Să asigure rezerve­ le-am obţinut nu sînt în acţionăm ipe toate planu­ priza a venit însă ceva ( parapeţi din beton de «pe *
irgonova le de -creştere a produc­ măsură să -ne satisfacă, nu rile, ila toate 'nivelurile -cu O Cu fumuri alcoolice, mai tîrziu, când cercetări­ l margine, iar o uşă de la ţ
Noicm- ţiei de cărbune prevăzute la volan. La un control al le au avansat. I.D. este, . 1 tren a fost distrusă. i
rii iier- reflectă posibilităţile reale mai (multă Jfermitate (Co­
; LU- pentru perioada următoa­ de mobilizare a organiza­ munistă pentru îmbunătă­ organelor de miliţie, s-a de fapt, autorul a nu mai , ţ Cantonierul Gheorghe »
(Cultu- re. ţiei municipale -de partid, ţirea întregii activităţi. Aşa constatat că şoferul Nico­ puţin de 12 furturi comi­ ■ Fidea, aflat la datorie,-a ţ
VI unei to- lae Traían Morar condu­ se pe raza oraşului Lu­ I alarmat călătorii pentru a î
oarcerea Alături de -mecanizare organizaţie ce numără pes­ cum s-a subliniat în ple­
Piine a început să-şi spună cu- te 21 000 de membri — re­ nara cu activul de partid cea autosalvarea nr. 31- peni ! Aşadar, vechi state 1 se feri, şi nu au existată
ic) ; LO— vîntul şi ridicarea continuă partizaţi în posturile cheie va (trebui să .ne îndreptăm fID-3814, deşi se afla sub în ruşinoasa şi dispreţui­ ■ victime. Abia după 29 de j
Miliard a calificării profesionale, ale producţiei, In anul tre­ influenţa ‘băuturilor alcoo­ ta „ocupaţie“ de hoţ. Pe­ mhiute staţionare, trenul \
A.: Mi-e întreaga .atenţie spre creş­ a pornit din loc (Ion Co- -
I (Mun- a policalificării brigăzilor cut, minerii Văii Jiului au terea ¡rolului conducător al lice. Gravitatea faptului deapsa va fi cu siguranţă
>A : Ca­ de mineri. Minerul-tehni- rămas datori «economiei na­ organizaţiilor de partid, constă nu numai că se pe măsura faptelor.. ^ foi şi Victor Draia).
pre raa- cian despre care vorbea ţionale .cu o .însemnată spre legarea strînsă .a mun­ •afla băut la volan, dar şi ® Neglijenţă caxc cos­
UR1- { A CUI ESTE
paurr.* secretarul general al parti­ cantitate de cărbune ; nu cii de partid de activitatea pentru că şofa în această tă. Maria Halieiuc, din
(mbr’"' ’ dului la marea adunare s-a, realizat întocmai pro­ economică, să ridicăm ca­ stare o autosalvare, şi mai Hunedoara, a .fost remi­
opilaivei populară de la Lupeni a gramul de mecanizare ; au litatea muncii de partid la ales că era .recidivist în zieră la un chioşc de i \ REMORCA P
); GU-
3ă pen- devenit o realitate con­ avut loc dese defecţiuni nivelul sarcinilor din uni­ «materie. Numai cu un «an desfacere sa produselor ' \
uJ); o- cretă prin policalificarea ale utilajelor, «care au stag­ tăţile miniere. în ultimă in­ In .urmă d se restituise lactate, aparţinător I.I.L. ^ Pe şoseaua ce duce spre ţ
Arsenal oamenilor care stăpînesc nat procesul de -producţie; stanţă, 'Criteriul de apre­ «permisul de 'conducere, Simeria. Nu se ştie unde l Arad, în dreptul cantonu-\
ă iden-
3AGIU- şi exploatează cu rezulta­ nu s-a respectat -întotdeau­ ciere a eficienţei muncii ridicat tot .pentru consum îi Stătea gîndul cînd îşi j ) lui C.F.R. 307 din apro-J
de cul- te bune tehnica modernă na tehnologia de ¡lucru de partid — cum sublinia de . alcool. Acum i s-a .sus­ îndeplinea serviciul, fapt ] pierea pasajului de trece- ţ
•ala cu- din dotare. S-a ajuns ast­ ceea ce .a dus la imobili­ tovarăşul Nicolae «Geauşescu pendat dreptul de a mai (rre Golhalea, de mai mult i
BRAZI: este, însă, că la ’im con- ‘
îlasa I ; fel la productivităţi reali­ zarea unor capacităţi de — se măsoară prin pris­ conduce. După ©um se a- trol ăl miliţiei, s-a con- i 'timp o remorcă bună cînd- }
i (Casa zate curent cu aceste uti­ producţie.; nu s-a folosit ma rezultatelor şi «eficien­ devereşte, fumurile alcoo­ Statal că are o lipsă în 1 va, stă nemişcată, supusă ţ
1ERIA : laje de .peste 15 tone/posţ, corespunzător timpul de lului sînt efemere. l intemperiilor vremii, in- L
ILIA : ţei economice. .’Este «direc­ gestiune care ‘prejudicia­
(Lumi­ ceea ce a făcut să crească lucru şi nu ne-am înca­ ţia spre care «organizaţia ® Autor de... furturi. ză avutul obştesc cu pe­ 1 trebarea este „cui apar ţi-
nii dra- producţia zilnică de căr­ drat în cheltuielile ’plani­ municipală de «partid «din Miliţia municipiului Pe­ ste X5 400 lei. Infracţiunea i I uc ?“ Proprietarul este in- i
ei (Mi- bune eu aproape 1 500 to­ ficate. Aşa cum s-a sub­ Valea Jiului acţionează cu troşani a ‘reţinut pe Uie de neglijenţă m serviciu ^ vilat să-şi verifice in- ^
ne faţă de trimestrul IV liniat în plenara eu acti­ toată fermitatea în vede­ Diaeonescu, născut în este pedepsită de lege. S-a i ventar.ul mijloacelor de i
al anului 1978. vul de partid, -comuniştii, rea sporirii producţiei de 1950, ¡în «comuna :¡Sadova, propus ¡trimiterea fostei ‘ transport şi să ia cuveni- J
.în aceste rezultate re­ organizaţiile şi -organele (de cărbune, pentru înfăptui­ \ tele măsuri ■pentru trapa- \
găsim materializată şi .ac­ partid -cunosc aceste ne­ rea sarcinilor ce revin Văii judeţul ¡Dolj, domiciliat în remiziere în judecată. 1 nerea remorcii în circula- i
tivitatea desfăşurată de or­ ajunsuri, -cauzele care Jiului din «istoricele :hotă- Rubrică redactată cii sprijinul ţ.fie. Pînă nu se volatili- /
extra- ganele şi organizaţiile de le-au generat şi .acţionează rîri ale celui de al XII- Inspectoratului judeţean de interne \ zează ! (Ştefan Varga) ţ
ie 1980: partid, de -comitetul mu­ pentru eliminarea lor. Ele lea 'Congres al partidului. l \
21, 23 ; ^ ORAjEXA CI A ? >
25, 4,
20, 31, \ in autogara din Deva, \
:
/ ¡ . ' i' .--ţi-: 5-S-îiW ÍÍ: ««(/¡¡(v: ifii*'-: Vii*- -îi.- ii-.iii*-- : V**:;;*« ^ pentru orientarea călători- 1
20, 31,
pe urmele materialelor publicate Mia, im este o imagine selenară ! i lor, funcţionează un cea- /
, 2, 24, J sornic (tip orologiu) /cu )
34, 22, Cine se gândeşte măcar Bîrcea, iar proprietara ba­ se vede deloc n.n.) tova­ \ ăouă feţe. Dar cum june- L
că imaginea din fotogra­ lastierei este tot -o unitate răşul Ştefan Vladimir, » ţioncază..;? Pe una din fe- 7
3, 9, 30, j iţe se indica ora .11,03, iar i
fie ar fi un stop-cadru se­ serioasă — I.E.I.A.M.'C. tehnician principal al ¡bi­
30, 4, lenar se înşeală. Imaginea -Alba Iulia. Dec-i trei uni­ roului gospodărie al Con­ j pe cealaltă 11,20 cînd de \
este foarte pământeană, ba tăţi care se ocupă cu siliului «popular al oraşu­ l fapt orologiul /electronic i
10, 19, / <al P.T.Fc. ne indicase <o- 1
mai mult, redă un aspect -exploatarea, transportul lui Simeria“.
, 19, 4, dintr-un loc care poate fi şi prelucrarea balastului, într-nn dialog telefonic J ra 11,10 (aceasta era ora \
23, 12, uşor vizitat, fiind la nu­ s-a-u poticnit intr-un... cu redacţia In ziua de 29 l exactă). Ar fi cazul să fie i
l luate măsuri ca <ceasorni- I
mai cîţiva .kilometri de­ „capăt de drum“, cum in­ februarie aic., ‘tehnicianul
33, 25, părtare de o-raş-ul Sime- titula ziarul nostru nota biroului gospodărie ne-a I cui cu pricina să fie re- ^
ria. Şi mai -precis, aşa a- apărută în -numărul -din asigurat xă ‘lucrările au ^ parat.
21, 1,
raită drumul care leagă 18 ianuarie a.c. Iar Con­ început 'din ziua de 25 w
şoseaua naţională de sa­ siliul popular ai oraşului februarie. Imaginea noas­ ■E TOAMNA...
tul Şăuleşti la trecerea pe Simeria, care trebuie să tră cu aspect selenar a \
sub ¡podul de cdle ferată. aplice legile (în vigoare cu fost făcută în ziua de 6 TA GAZETA s
Din cauză că arată aşa privire la întreţinerea martie a:c. ‘Precum se ve­
cum -îl vedeţi, autobuzul drumurilor, -ne (răspunde de, ’lucrările «de reparare DE PERETE \
care făcea -de două ori pe că a stabilit cu respecti­ a drumului se «desfăşoară \
pentru zi -legătura Şăuleşti — vele întreprinderi (mai intr-un ritm intens, dar... Acum, And :primăvara ^
i răci- Deva, a fost suspendat, puţin I.M.C. Bîrcea care n-au început încă. ^ urne umv la uşă, gazeta u
fi mai
a pre- iar călătorii sînt 'Obligaţi ref uză -să participe la tra­ Iată de ce -sînt supăraţi l de perete — organ al or- J
formă să facă acest traseu prin tative, fiind unitate 'be­ locuitorii din 'Şăuleşti şi I ganizaţiei de partid, sin- \
lapo- Simeria. Paradoxal -dar .a- neficiară) lucrările ce tre­ scriu «mereu «redacţiei, se
t mo- ţ dical şi U.T.C. de 'la sec- ^
empe- ■devărat, drumul a fost buie executate şi „Ime­ duc în audienţe, fac re­ ( (ia de prelucrare a metn- J
uprin- stricat încă tdin toamna diat ce se va putea lucra clamaţii. Şi au perfectă ) tlclor (fost D.P.C.D.M.) Si- \
minus trecută şl adus în acest sub pod“ vor porni la dreptate. Numai «cei ce .au ynneria — se aflu în plină t
între stricat drumul .aşteaptă să
locală, hal de către autocamioa­ treabă. Şi mai -cităm -din 1 toamnă. Articolele afişate )
ce, cu nele grele care transpor­ răspuns : „De rezolvarea vină alţii să-l repare. J aici sînt din luna oclom- j
i nin- tă... balast, ale unor în­ acestei probleme s-a ocu­ \ brie 1979. E toamna Iun- V
mode- GH. PAVEL
servi- treprinderi s e r i o a s e : pat (s-a văzut cum n.n.) | gă... la gazeta de perele. ^
ic). U.M.T.F. Deva şi I.M.C. şi se ocupă (aceasta nu Foto: V. ONOIU