Page 39 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 39
Pag DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 950 © MIERCURI, 12 MARTIE I960
(Urmare dn. pa« o Comitetul Politic Execu Ceauşescu şi Todor Jivkov, în viitor, împreună cu ce 23 februarie 1980, regele por de a-şi hotărî destinele
tiv a analizat un raport | desfăşurate într-o atmos lelalte ţări socialiste, cu Husscin Ibn Talal al Re în mod liber şi fără nici
stabilirea şi generalizarea privind activitatea de re feră cordială, de' prietenie toate forţele progresiste, gatului Ilaşemit al Iorda un amestec din afară.
soluţiilor care să asigure e- zolvare a propunerilor, se şi înţelegere reciprocă, ca antiimperialiste, iubitoare niei. în cursul convorbirilor,
re
relaţiile
caracterizează
conomisirea resurselor ma sizărilor, rcclamaţiilor şi de pace, pentru a so îm Comitetul Politic Execu s-a considerat că, în actua
cererilor oamenilor muncii
teriale pe ansamblul econo adresate conducerii parti dintre ţările, partidele şi piedica agravarea situaţiei tiv şi-a manifestat deplina lele condiţii internaţionale,
noastre,
popoarele
mani
miei naţionale. Un accent internaţionale şi a asigura aprobare şi a dat o deose se impune cu atît mai mult
deosebit trebuie pus pe per dului, organelor de partid festaţiile de dragoste şi continuarea politicii de bită apreciere rezultatelor să se acţioneze energic
înaltă stimă cu care oame
fecţionarea tehnologiilor de şi de stat, organizaţiilor de destindere şi colaborare. fructuoase ale convorbirilor pentru reglementarea pro
fabricaţie, intensificarea masă şi obşteşti în cursul nii muncii din ţara veci Dialogul româno-bulgar la dintre preşedintele Nicolae blemelor litigioasa dintre
nă şi prietenă au înconju
anului 1979. Prin mii şi mii
nivel înalt a reliefat ne
activităţii de tipizare şi de scrisori, oamenii muncii rat po solii poporului Ceauşescu şi suveranul state numai pe cale paşni
standardizare, extinderea şi-au exprimat deplina a- României socialiste, au pus cesitatea intensificării ac Ilussein Ibn Talal, care
pentru
pregătirea
ţiunilor
introducerii înlocuitorilor şi-au găsit o pregnantă ex că, prin tratative. în acest
realizaţi în ţară, recupera deziunc faţă de politica in în evidenţă trăinicia şi temeinică a reuniunii dc la presie în Declaraţia comu cadru, a fost subliniată ne
profunzimea
raporturilor
rea şi utilizarea integrală ternă şi externă a partidu tradiţionale româno-bulga- Madrid, menită să dea un nă româno-iordaniană, sem cesitatea realizării unei
nou
impuls
lui şi stalului nostru, satis
înfăptuirii
a resurselor materiale re- facţia deosebită în legătură re, care în anii socialismului concrete, ea un tot unitar, păci globale în Orientul
folosibile. cu realegerea tovarăşului au cunoscut o continuă ex a Actului final de la Hel nată de cei doi şefi de stat Mijlociu, care să ducă Ia
la încheierea vizitei. A fost
Comitetul Politic Execu Nicolae Ceauşescu în înal tindere şi diversificare. sinki, să contribuie la relevată însemnătatea aces retragerea Israelului din
tiv, apreciind rezultatele ta funcţie de secretar gene Convorbirile au reliefat continuarea destinderii, Ia tui document care pune în teritoriile arabe ocupate iu
obţinute în domeniul cer ral al partidului. în acelaşi satisfacţia pentru realiza dezvoltarea colaborării în evidenţă cu claritate hotă 1967 şi, îndeosebi, la solu
cetării ştiinţifice, a cerut timp, s-au făcut numeroase rea cu succes a sarcinilor tre toate statele participan rîrea ambelor ţări de a în ţionarea problemei poporu
Consiliului Naţional pentru propuneri şi observaţii pen trasate de conducătorii ce te, şi îndeosebi la adopta lui palestinian pe baza
Ştiinţă şi Tehnologie, mi tru lichidarea unor stări de lor două ţări şi partide în rea de măsuri eficace de tări conlucrarea, pe plan dreptului său la autodeter
nisterelor şi centralelor in lucruri negative şi îmbu cadrul întîlnirilor preceden dezangajare militară şi bilateral şi internaţional, minare — inclusiv Ia con
dustriale să ia măsuri ca, nătăţirea activităţii în toa te. privind intensificarea dezarmare. Aşa cum s-a în folosul popoarelor noas stituirea unui stat palesti
printr-o mai bună colabo te domeniile vieţii econo- colaborării multilaterale în subliniat în timpul convor- tre, al cauzei păcii, destin
rare şi cooperare, să asigu mico-sociale. Comitetul Po domenii importante — con rilor, o însemnătate deo derii şi cooperării între na nian independent — să asi
re generalizarea rezultate litic Executiv a indicat mă strucţia de maşini, chimia, sebită ar avea înfăptuirea ţiuni. gure independenţa şi inte
lor cercetării ştiinţifice şi suri pentru ca activitatea metalurgia, electronica, e- în viaţă a propunerii sta S-a subliniat că actualul gritatea teritorială a tutu
tehnice în toate ramurile şi cu scrisorile şi audienţele nergetica, agricultura, cer telor participante la Tra dialog româno-iordanian Ia ror statelor din zonă. De a-
unităţile economice, solu să contribuie în tot mai cetările tehnico-ştiinţifice, tatul de Ia Varşovia pri nivel înalt, desfăşurat într-o semenea. a fost relevată a-
ţionarea tuturor probleme mare măsură la soluţiona ştiinţa şi învăţămîntul, vind organizarea unei con ambianţă dc cordialitate, tenţia deosebită pe care
lor arzătoare puse de ridi rea problemelor construc pregătirea cadrelor, activi ferinţe pentru dezangajare prietenie şi stimă recipro România şi Iordania o a-
carea economiei naţionale ţiei socialiste, la întărirea tatea cultural-artistică. Co militară si dezarmare în că, a dat noi dimensiuni şi cordă edificării securităţii
pe" o nouă treaptă calita legăturilor partidului şi sta mitetul Politic Executiv Europa, fără de care nu a deschis largi perspective
tivă. rtului cu cetăţenii patriei, şi-a exprimat deplina sa poate exista o securitate bunelor raporturi dintre In Europa şi în întreaga
lume, înfăptuirii dezarmă
A fost discutat, de ase la creşterea participării tisfacţie faţă de faptul că, autentică pe continent şi cele două ţări. rii şi, in primul rînd, a
menea, un raport cu pri maselor la conducerea so în cadrul convorbirilor de în lume. S-a subliniat im Comitetul Politic Execu
vire la activitatea desfăşu cietăţii, la dezvoltarea şi a- la Ruse şi Voden, tovarăşii portanţa manifestării so tiv a luat act cu satisfacţie dezarmării nucleare, lichi
rată de Comisia centrală şi dîncirea democraţiei socia Nicolae Ceauşescu şi To lidarităţii celor două ţări că, în timpul convorbirilor, dării subdezvoltării şi in
comisiile judeţene pentru liste. dor Jivkov au reafirmat cu mişcarea ţărilor neali au fost stabilite căile şi staurării unei noi ordini e-
îndrumarea şi controlul u- Comitetul Politic Execu hotărîrea de a se acţiona niate. cu popoarele care mijloacele de amplificare conomiec mondiale, demo
nitar al aplicării Legii pri tiv a analizat raportul cu în continuare pentru dez luptă împotriva imperialis în continuare a colaborării cratizării vieţii internaţio
vind controlul provenienţei privire la efectivul, com voltarea relaţiilor dintre mului, colonialismului şi româno-iordaniene. A fost nale.
unor bunuri ale persoanelor poziţia şi structura orga cele două ţări, pe baza neocolonialismului, a rasis evidenţiată însemnătatea P r e ş e d i n t e le Nicolae
fizice care nu au fost do- nizatorică a partidului, la principiilor marxism-leni- mului şi apartheidului, înţelegerilor convenite pri Ceauşescu şi regele Hus-
bîndile în mod licit. Co data de 31 decembrie 1979. nismului şi solidarităţii in sein Ibn Talal au reafir
mitetul Politic Executiv a La aceasta dată, Partidul ternaţionale, a egalităţii în pentru libertate, indepen- vind creşterea mai dinami mat voinţa celor două ţări
indicat să se acţioneze în Comunist lămâii cuprin drepturi, respectului inde ţă naţională şi progres so că a comerţului dintre
cial.
continuare cu răspundere şi dea în r.ndurile sale pendenţei şi suveranităţii România şi Iordania, extin dc a conlucra tot mai activ
fermitate pentru aplicarea 2 900 917 membri, cu 118 853 naţionale, neamestecului în Comitetul Politic Execu derea sferelor şi formelor pe arena internaţională,
strictă a legii, a hotărîri- mai mulţi decît la siîrşi- treburile interne şi întra tiv a evidenţiat importan dc cooperare economică — contribuind, prin eforturi
lor şi indicaţiilor conduce tul anului 1978, această jutorării tovărăşeşti în spi ţa hotărîrii celor doi con în special în domeniile pe comune, Ia soluţionarea
rii partidului şi statului re creştere reflectînd uriaşa ritul Tratatului de priete ducători do partid şi de trolului, chimici, construc constructivă a problemelor
feritoare la respectarea le autoritate de care se bu nie. colaborare şi asistenţă stat ai României şi Bul ţiilor şi materialelor de complexe ec confruntă o-
galităţii, a principiilor eti cură partidul în rîndul mutuală, din noiembrie gariei, reafirmată şi cu a- construcţii — sporirea şi menirea, Ia promovarea po
cii şi echităţii socialiste, să tuturor categoriilor sociale, 1970. cest prilej, de a depune e- diversificarea contactelor pe liticii de destindere, la
fie desfăşurată o activitate adeziunea deplină a între Comitetul Politic Execu forturi susţinute pentru tărimul ştiinţei, culturii, in- erearea unui climat de se
susţinută de prevenire a gului nostru popor la po tiv a subliniat, de aseme dezvoltarea în continuare văţămîntului şi în alte sec curitate, independenţă şi
dobîndivii de bunuri prin litica internă şi externă a nea, importanţa deosebită a relaţiilor de prietenie şi toare de activitate. progres ale popoarelor, la
alte mijloace decît cele le Partidului Comunist Ro a schimbului de păreri colaborare dintre statele făurirea unei lumi a încre
gale . mân, unitatea indisolubilă dintre tovarăşii Nicolae balcanice, pentru transfor ""otodată, Comitetul Poli derii şi cooperării egale în
Comitetul Politic Execu a tuturor celor ce mun Ceauşescu şi Todor Jivkov marea Balcanilor într-o tic Executiv a reliefat im tre naţiuni.
tiv a dezbătut şi aprobat cesc, fără deosebire de na privind unele probleme ac zonă a . păcii trainice, a portanţa schimbului de o-
raportul privind desfăşura ţionalitate, în jurul parti tuale importante ale si bunei vecinătăţi şi înţele pinii între preşedintele Aprobînd in unanimitate
rea Festivalului naţional al dului, al conducerii sale, al tuaţiei internaţionale şi ale gerii. Nicolae Ceauşescu şi rege documentele şi înţelegerile
educaţiei şi culturii socia secretarului general, tova mişcării comuniste şi mun Aprobînd în unanimita le Ilussein Ibn Talal cu convenite cu prilejul vizi
liste „Cîntarea României“ răşul Nicolae Ceauşescu. citoreşti, cu care prilej s-a te înţelegerile şi concluziile privire Ia evoluţia situaţiei tei, al convorbirilor româ
în perioada 1977—1979. Ini Comitetul Politic Executiv la care s-a ajuns cu pri internaţionale. Cei doi şefi no-iordaniene la nivel înalt,
ţiat şi organizat sub direc apreciază că, în concor exprimat îngrijorarea faţă lejul vizitei, Comitetul Po de stat, cxprimîndu-şi în Comitetul rolitic Executiv
ta şi permanenta îndruma danţă cu indicaţiile cuprin de agravarea, în ultimul litic Executiv a stabilit grijorarea faţă de deterio a stabilit măsuri corespun
re a conducerii partidului, de în Raportul prezentat timp, a situaţiei internaţio rarea relaţiilor internaţio zătoare pentru transpune
personal a tovarăşului Congresului al XlI-lea nale, ca urmare a acumu măsuri pentru dezvoltarea rea lor în fapt, pentru dez
Nicolac Ceauşescu, festiva de t o v a r ă ş u l Nicolae lării unor probleme neso tot mai intensă a colabo nale şi accentuarea tensiu voltarea tot mai intensă a
lul asigură participarea lar Ceauşescu, toate organele luţionate la timp, a ames rării dintre ţările, partidele nii pe plan mondial, au
gă a maselor de oameni ai şi organizaţiile de partid tecului forţelor imperialis şi popoarele noastre, în in subliniat că trebuie inten relaţiilor dintre România şi
muncii la dezvoltarea cul vor trebui să-şi sporească te în treburile interne ale teresul accelerării construc sificate eforturile pentru Iordania, dintre popoarele
turii noi socialiste, la îmbo preocuparea pentru calită altor state, a politicii de ţiei noii orînduiri în reluarea şi continuarea po celor două ţări, în intere
găţirea vieţii spirituale din ţile politice, morale şi pro forţă şi ameninţare cu România şi Bulgaria, al liticii de destindere, înte sul şi spre binele lor, al
patria noastră. Comitetul fesionale ale celor nou pri cauzei socialismului, păcii meiată pe respectarea prin cauzei păcii, înţelegerii şi
Politic Executiv a adoptat miţi în partid, acordînd forţa, a accentuării cursei şi colaborării internaţio cipiilor independenţei şi su colaborării internaţionale.
unele măsuri de îmbunătă titlul de comunist celor înarmărilor, ceea ce peri nale.
ţire a regulamentului-ca- care dovedesc că ştiu să clitează tot mai grav se * veranităţii naţionale, egali *
tăţii in drepturi, neameste
tru al Festivalului naţional lupte pentru înfăptuirea curitatea şi pacea lumii.
„Cîntarea României“, care, politicii partidului, mani Comitetul Politic Execu T o v a r ă ş u l Nicolae cului în treburile interne şi In continuare, Comitetul
în lumina hotărîrilor Con festă spirit revoluţionar în tiv a apreciat hotărîrea Ceauşescu a informat, de avantajului reciproc, nerc- Politic Executiv a soluţio
gresului al XlI-lea al parti întreaga lor activitate, re exprimată şi cu acest pri asemenea, despre vizita o- curgerii la forţă şi la ame nat probleme curente ale
dului, a indicaţiilor secre prezintă un înalt exemplu lej de România şi Bulga ficială pe care a efectuat-o ninţarea cu forţa, precum activităţii de partid şi dc
tarului general al partidu de dăruire şi devotament ria de a milita neabătut şi în ţara noastră, între 20 şi şi a dreptului fiecărui po stat.
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae pentru cauza partidului, a
Ceauşescu, vor asigura spo socialismului, a propăşirii — » — « — • — « — s
rirea contribuţiei festivalu României.
lui la ridicarea nivelului de In cadrul şedinţei tova Azi — etapa
pregătire politică şi cu răşul Nicolae Ceauşescu a
noaştere al maselor, la e- în divizia A Grupul întreprinderilor de
ducaţia socialistă a întregu prezentat o informare cu
privire la vizita de prie
lui popor. S-a indicat să se tenie pe care a efectuat-o, gospodărie comunală şi locativă
depună eforturi sporite împreună cu tovarăşa Campionatul diviziei A Universitatea Craiova —
pentru imprimarea unui ca Elena Ceauşescu, în Bul de fotbal continuă astăzi Sportul studenţesc; F.C.M. Hunedoara-Deva
racter permanent întregii garia, în perioada 13-14 fe cu desfăşurarea jocurilor Galaţi — Chimia Rm. Vîl-
activităţi cultural-artisticc celei de-a 22-a etape. în cea.
bruarie 1980, Ia invitaţia SECŢIA APĂ, CANAL, TERMOFICARE
şi politice de masă, pentru tovarăşului Todor Jivkov, Capitală, pe stadionul Dina- Toate întîlnirile vor în
organizarea consecventă a prim-secretar al Comitetu mo, are loc meciul derbi cepe la ora 15,30.
unor manifestări, artistice lui Central al Partidului dintre formaţiile Dinamo Posturile noastre de ra Se aduce Ia cunoştinţa consumatorilor
în reţeaua aşezămintelor Comunist Bulgar, preşedin şi F.C. Argeş Piteşti (meci dio vor transmite, alterna
culturale destinate masei tele Consiliului de Stat al televizat). tiv, aspecte de la toate par de apă din municipul Deva şi oraşul Sime-
largi a cetăţenilor şi în spe Republicii Populare Bulga Iată programul celorlalte tidele. Transmisia se va e-
cial tineretului, asigurîn- ria. partide : C.S. TÎRGOVIŞTE fecţua pe programul I, cu ria că
du-se, sistematic, în zilele Comitetul Politic Execu — JIUL PETROŞANI ; Po începere de la ora 15,15.
7k
de sîmbătă şi duminică, tiv a aprobat întru totul litehnica Timişoara — Poli Astăzi, la Izmit, în pre ÎN DATA DE 13 MARTIE 1980 SE VA SIS
Iaşi;
Baia
F.C.
tehnica
programe culturale urmate şi a dat o înaltă aprecie Mare — Olimpia Satu Ma liminariile turneului UBFA TA FURNIZAREA APEI RECI ÎNTRE ORELE
de dans, care să permită re rezultatelor rodnice ale re ; F.C. Olt — Steaua; se întîlnesc echipele de ju
petrecerea plăcută şi utilă noului dialog la nivel înalt A.S.A. Tg. Mureş — Uni niori ale Turciei şi Româ 8—15 — pentru spălări ia barajul Crîşeni.
de către tineri a timpului roinâno-bulgar. Corvorbiri- versitatea Cluj-Napoca; S.C. niei,
liber. le dintre tovarăşii Nicolae Bacău —> Gloria Buzău ; (Agerpres)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct). Vasife Pâţan, Nicolae Tircob.